Apa de la robinet care n-a trecut analizele DSP în 2025

De ce Dobrogea: nitrați în rețeaua publică, nu doar în fântâni#

Nitratul din apele subterane ale Dobrogei e cunoscut; pagina Apa din fântână explică de unde vine și de ce contează pentru sugari. Rapoartele DSP pe 2025 arată că ajunge și în apa rețelelor publice: 41 de zone în Constanța și 38 în Tulcea au depășit 50 mg/l, valoarea din OG 7/2023 și din directiva europeană. Rapoartele numesc cel puțin 117.125 de consumatori „posibil afectați” în aceste zone.

La 55 dintre cele 79 de zone, perioada declarată de DSP ține până la 31 decembrie 2025, ultima zi a anului raportat. Asta nu e o măsurătoare din acea zi: e intervalul declarat de la depistare până la conformare, iar raportul nu dă o dată de conformare înainte de sfârșitul anului. În 20 de zone, toate din Constanța, perioada începuse înainte de 2025. La Abrud (comuna Adamclisi, județul Constanța, nu orașul Abrud din Alba) începe pe 15 mai 2023, cu un maxim de 733,2 mg/l, de aproape 15 ori limita, la 102 consumatori.

32 de zone au trecut de 100 mg/l. Măsura trecută în raportul Constanța e aproape mereu aceeași: codul E3, „restricții pentru consumatorii sensibili”. În 33 dintre cele 41 de zone e singura măsură codificată. Cine sunt consumatorii sensibili nu scrie în raportul Constanța; DSP Mehedinți, în același tip de raport, numește sugarii, femeile însărcinate și pe cele care alăptează.

În toată țara, nitratul apare în 126 de zone din 17 județe în rapoartele pe 2025; Dobrogea are aproape două treimi. A doua valoare ca mărime e în Olt: 554 mg/l la Vișina Nouă, între 17 iunie și 31 decembrie 2025, la 505 consumatori.

E. coli, enterococi și arsen#

Pentru E. coli și enterococii intestinali limita e zero: orice bacterie găsită într-o probă face apa neconformă. În rapoartele pe 2025, 202 zone din 23 de județe au avut cel puțin una dintre ele. Raportul Maramureș le scrie prescurtat, „Ec” și „Ecc”; fișele lui le citesc în ordinea listei de parametri din același raport (bacterii coliforme, Escherichia coli, enterococi).

Arsenul are limita de 10 µg/l. Apare în 20 de zone din 5 județe, aproape toate în vest și sud-vest: Timiș 7, Bihor 6, Arad 5, Mehedinți 1, Prahova 1. Raportul Arad tipărește 237,45 µg/l la Apateu, aceeași valoare pe care o dă la manganul din Pâncota, așa că valoarea trebuie verificată la DSP înainte de a fi citată.

Ce au făcut autoritățile, după rapoarte#

Șablonul raportului cere măsurile luate, cu coduri. Pentru cele 126 de zone cu nitrați, cel mai des apare E3, restricții pentru consumatorii sensibili (62 de zone), apoi T1, tratarea stabilită sau îmbunătățită (32). Apa dintr-o sursă temporară, E2, apare în 12 zone, interdicția de utilizare, E4, în 3, iar acțiuni la sursă sau schimbarea ei, C1 și C2, în 18.

Unele rapoarte scriu măsura în cuvinte, fără cod; acolo codul din fișă e dedus din formularea șablonului, iar textul raportului apare alături când nu există cod. La 26 de zone cu nitrați măsura e doar în cuvinte, fără cod, iar la 2 nu e trecută nicio măsură.

Ce spune și ce nu spune un raport DSP#

• Unitatea e zona de aprovizionare: o zonă geografică alimentată din una sau mai multe surse, cu apă de calitate aproximativ uniformă (OG 7/2023); o zonă poate cuprinde mai multe sate (zona Tatlageac din Constanța cuprinde Neptun, Olimp, Saturn și alte stațiuni), iar un oraș poate avea mai multe zone.
• Raportul listează doar zonele cu probleme. Dacă localitatea nu apare în raportul disponibil, asta nu arată că apa a fost conformă, nici că a fost analizată, nici dacă localitatea are rețea publică.
• „Consumatori posibil afectați” e numărul tipărit pentru zonă sau pentru parametru; când raportul dă ambele, fișa îl folosește pe cel pentru parametru. Nu e numărul celor care au băut apa.
• Perioada e intervalul declarat de la depistare până la conformare, nu o măsurătoare continuă. Când o perioadă tipărită se termină înainte să înceapă, fișa o arată așa și nu o folosește la calcule.
• Valorile sunt cele tipărite. Unitatea e schimbată doar când, în unitatea tipărită, valoarea n-ar fi o depășire (de exemplu amoniu „1,39 µg/l”, sub limita de 0,5 mg/l) sau ar fi de mii de ori prea mare; fiecare schimbare e înregistrată.
• Rapoartele listează și câteva sisteme proprii ale unor spitale, centre sociale sau firme; ele apar în fișa localității, separat, și nu intră în numărătorile de rețele publice (7 în 2025).
• Pentru județele cu raport pe 2024, fișa spune anul. Numărătorile pe 2025 folosesc doar rapoartele pe 2025.

Întrebări#

Apa din rețeaua mea e bună de băut acum?

Pagina nu poate spune: rapoartele descriu anul 2025, nu ziua de azi. Întreabă operatorul rețelei sau DSP-ul din județ ce analize are pentru zona ta; în tabelul cu județe e linkul spre fiecare raport.

Dacă fierb apa, scap de nitrați?

Nu. Fierberea nu scade nitratul; explicația, și ce înseamnă pentru sugari, e în pagina Apa din fântână.

De ce nu apare satul meu?

Fie raportul nu l-a numit în nicio zonă cu probleme, fie zona lui e scrisă doar printr-un cod, fie raportul județului lipsește. Fișa localității spune care dintre ele.

Ce înseamnă E3?

E unul dintre codurile de măsuri din șablonul raportului: „restricții pentru consumatorii sensibili”. Raportul Mehedinți descrie o astfel de măsură: interdicția de consum pentru sugari, femei însărcinate și cele care alăptează, iar DSP a cerut producătorului să le asigure apă potabilă gratuită.

Metodă și surse#

Sursele sunt rapoartele județene ale calității apei potabile, căutate pe site-urile celor 42 de direcții pe 31 octombrie 2026. Fiecare raport a fost citit zonă cu zonă: zona, consumatorii, parametrul, valoarea maximă, perioada, cauza și măsurile. Rapoartele scanate au fost citite de pe imaginea paginii. Un al doilea cititor, care nu făcuse extragerea, a verificat câmp cu câmp până la 10 zone alese la întâmplare din fiecare județ: 284 din 292 au ieșit corecte. Din celelalte 8, la trei o valoare sau un parametru fuseseră citite greșit și au fost corectate; la cinci raportul tipărește consumatorii ca interval sau pe localități, iar fișa arată textul raportului.

Localitățile vin din nomenclatorul SIRUTA (INS, 2026). Legătura dintre o zonă și o localitate e făcută după numele tipărit în raport; când numele e scris altfel, e comun mai multor sate sau e doar un cod, fișa spune asta. Rapoartele nu au o licență declarată; aici sunt folosite faptele, cu trimitere la fiecare document.

• Rapoartele DSP: linkuri în tabelul Ce județe nu au publicat raportul pe 2025.
• OG 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, anexa 1 (valorile parametrice).
• Normele aprobate prin HG 971/2023, art. 41 (raportul județean, publicat în primul trimestru).
• Directiva (UE) 2020/2184 privind calitatea apei destinate consumului uman.
• SIRUTA, nomenclatorul localităților, INS, semestrul 1 2026 (data.gov.ro).