Nou-născuții de cel puțin 2,5 kg din spitalele României: în 2025, 50 din 100 de internări sunt încadrate cu „probleme majore” în grupele DRG, față de 29 în 2019

Cele patru grupe și valoarea fiecăreia#

Sistemul DRG împarte internările în grupe după diagnostic și procedură, iar fiecare grupă are o valoare relativă, un număr de puncte raportat pentru un caz. Pentru nou-născuții cu cel puțin 2.500 g la internare, fără intervenție în sala de operații, există patru grupe: „fără probleme” (0,3150 puncte), „cu alte probleme” (0,7309), „cu probleme majore” (1,3042) și „cu probleme multiple majore” (2,2934). Valoarea relativă a unui caz din ultima grupă e de 7,3 ori mai mare decât a unuia din prima, iar a unuia din grupa „probleme majore” de 4,1 ori.

Un caz e o internare, nu un copil: un nou-născut reinternat apare de două ori. Nou-născuții sub 2.500 g au grupe separate, pe intervale de greutate, și nu sunt numărați aici. Nu sunt numărați nici cei transferați sau decedați în primele cinci zile, nici cei operați. Valorile relative au fost aceleași în toate cele nouă perioade, 2018–2026, deci punctele se schimbă doar prin numărul de cazuri și prin repartiția lor pe grupe.

Manualul românesc de grupare definește „problema majoră” a nou-născutului ca prezența a cel puțin unui diagnostic dintr-un tabel de probleme majore neonatale, iar „problemele multiple majore” ca cel puțin două diagnostice din același tabel. Grupa „cu alte probleme” cere un diagnostic dintr-un al doilea tabel sau o procedură dintr-o listă, iar „fără probleme” rămâne grupa celor care nu îndeplinesc niciuna dintre condiții. Lista codurilor din aceste tabele e într-o anexă separată a manualului, în ediția folosită de spitale, și nu a putut fi verificată aici. Din tabelele publice nu se vede, deci, ce diagnostice au mutat cazurile dintr-o grupă în alta.

Ponderea cazurilor cu probleme majore a crescut în fiecare an din 2022#

În 2019 au fost raportate 152.635 de cazuri, în 2025 126.798, cu 17 la sută mai puține. Grupa „fără probleme” a scăzut de la 31.420 la 16.734 de cazuri (−46,7%), „cu alte probleme” de la 76.655 la 46.584 (−39,2%). Grupa „probleme majore” a crescut de la 39.498 la 53.696 (+35,9%), iar „probleme multiple majore” aproape s-a dublat, de la 5.062 la 9.784 (+93,3%).

Schimbarea e graduală, fără salt într-un an: în 2018–2021 ponderea cazurilor cu probleme majore sau multiple majore a stat între 28 și 30 la sută, apoi a urcat la 34 în 2022, 37 în 2023, 44 în 2024 și 50 în 2025. În primele nouă luni din 2026 e 52.

În puncte, celor 126.798 de cazuri din 2025 le corespund 131.788 de puncte. Cu repartiția pe grupe din 2019, aplicată acelorași cazuri, ar fi 107.203: 24.586 de puncte în plus, adică 23 la sută. Grupele „probleme majore” și „probleme multiple majore” dau 70 din 100 dintre punctele celor patru grupe. Punctele nu sunt lei: suma pentru un caz e valoarea relativă înmulțită cu tariful pe caz ponderat al spitalului, iar tarifele diferă (în anexa din 31 martie 2025, de la 1.599 la 2.465 de lei în exemplele date). La aceste două tarife, 24.586 de puncte înseamnă între 39 și 61 de milioane de lei pe an, valoare ilustrativă. Cât s-a decontat efectiv depinde și de contractul fiecărui spital și nu se poate calcula din aceste tabele.

Între maternități, ponderea merge de la 3 la 97 din 100#

Dintre cele 81 de maternități cu cel puțin 400 de cazuri în 2025 și cu numărul de cazuri de nou-născuți apropiat de cel al nașterilor, 16 au peste 75 din 100 de cazuri în grupele cu probleme majore, iar 17 au sub 25. Aproximativ una din zece e sub 19, una din zece peste 84. Printre maternitățile cu rata de cezariene între 50 și 70 la sută (33 de spitale), ponderea merge de la 11 la 90.

Două spitale județene de urgență arată distanța: Spitalul Județean Clinic de Urgență din Târgu Mureș (19 din 100) și Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Galați (90). Celălalt spital județean din Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean Mureș, are 21. Dintre cazurile de nou-născuți raportate, cele sub 2,5 kg la internare reprezintă 20 la sută la primul spital și 12 la sută la cel din Galați. Aceste ponderi nu explică, singure, diferența dintre grupele celor două spitale.

Șase unități nu intră în clasament, fiindcă numără mult mai multe cazuri de nou-născuți decât nașteri (Eiffel Med, Med Life, Sanador, Spitalul Cantacuzino, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul Municipal Roman). Numărul poate include reinternări sau transferuri de la alte spitale, așa că ponderea lor nu se compară direct cu a celorlalte maternități.

Ce explică diferențele: trei explicații puse la încercare#

Înainte de calcul au fost stabilite trei explicații și pragul de la care fiecare e considerată susținută. Pentru fiecare maternitate din clasament, ponderea cazurilor cu probleme majore în 2025 a fost comparată cu trei indicatori din aceleași tabele. Toate sunt corelații de rang; intervalele sunt de 95%.

1. Codificarea nașterilor. Ponderea ar trebui să crească odată cu ponderea nașterilor vaginale trecute „cu complicații catastrofale sau severe”, după ce se ține seama statistic de rata de cezariene și de ponderea nou-născuților cu greutate mică. Pragul: corelație de cel puțin +0,30 în 2025 și de cel puțin +0,25 între schimbările din 2019–2025. Rezultat: 0,09 în 2025 (78 de maternități; interval: −0,17 până la 0,33) și −0,01 între schimbări (67 de maternități). Explicația nu e susținută.

2. Ponderea nou-născuților cu greutate mică. Ponderea cazurilor cu probleme majore ar trebui să urmeze ponderea nou-născuților sub 2,5 kg. Pragul: corelație de cel puțin +0,30 în 2025 sau între schimbări. Rezultat: 0,13 în 2025 (81 de maternități; interval: −0,10 până la 0,35) și −0,14 între schimbări (72 de maternități). Explicația nu e susținută.

3. Rata de cezariene (aceleași tabele sunt folosite în pagina despre cezariene pe maternități). Pragul: corelație de cel puțin +0,30 cu rata de cezariene, iar corelația cu codificarea nașterilor, după ce se ține seama de cezariene și de greutate, să rămână sub +0,30. Rezultat: 0,31 (81 de maternități; interval: 0,07 până la 0,52), deci pragul e atins, la limită, iar intervalul e larg. Explicația îndeplinește regula fixată, la limită; asocierea observată e modestă, iar intervalul e larg. Chiar și la rate asemănătoare de cezariene, ponderea merge de la 11 la 90 din 100.

Clasamentul din 2019 seamănă parțial cu cel din 2025: corelația de rang e 0,54 (interval: 0,34 până la 0,70, 72 de maternități). Ponderea a crescut la 61 dintre cele 72 de maternități prezente în ambii ani, în medie cu 22,6 puncte. Tabelele publice nu spun de ce. Rămân netestate felul în care e completată foaia nou-născutului, protocoalele locale și primirea de nou-născuți de la alte maternități.

Cât stau în spital#

Durata medie de spitalizare, în 2025, e de 3,1 zile în grupa „fără probleme”, 3,7 în „cu alte probleme”, 4,0 în „cu probleme majore” și 6,0 în „cu probleme multiple majore”. În aceeași maternitate, media grupei „probleme majore” depășește cu 0,9 zile pe cea a grupei „fără probleme” (mediana a 54 de maternități) și reprezintă 0,89 din durata medie de spitalizare a nașterilor, care are mediana de 4,5 zile.

Aceste medii nu arată câți nou-născuți au fost externați în aceeași zi cu mama. Grupa „probleme multiple majore” are durata medie de 6,0 zile și reprezintă 7,7 din 100 de cazuri pe țară.

Ce nu arată tabelele#

Tabelele publice nu conțin diagnosticele fiecărui nou-născut, doar grupa în care a ajuns cazul. Nu arată dacă încadrarea e corectă și nici dacă un spital a ținut o evidență mai atentă a unor probleme care înainte nu erau trecute. O creștere poate veni din codificare mai atentă, din schimbarea cazurilor trimise la spital sau din boli reale. Din aceste date nu se poate alege între ele.

Numerele sunt de cazuri (internări), nu de copii, iar „cel puțin 2,5 kg” se referă la greutatea la internare. Datele din 2026 acoperă ianuarie–septembrie. Încadrarea în grupa „probleme majore” nu spune, de una singură, care a fost diagnosticul copilului tău sau cât de gravă a fost problema. Dacă ai întrebări despre foaia copilului, le poți pune medicului neonatolog.