Țânțarul tigru a fost găsit în 71 de comune. Pentru 27 de județe, harta europeană nu are date.

Primul a fost prins în sudul Bucureștiului, în 2012#

În toamna lui 2012, o echipă de entomologi a prins 45 de țânțari tigru adulți într-un cartier din sudul Bucureștiului. I-a găsit din nou acolo în 2013, de vară până în octombrie, apoi și în centru. În 2014, după plângerea unui bucureștean, a găsit larve în vasele cu apă din curtea lui (Prioteasa și colab., 2015).

Femela înțeapă agresiv, de obicei ziua și afară. Larvele cresc în apa din recipiente: cauciucuri, butoaie, vase uitate în curte (ECDC). Țânțarul comun, Culex pipiens, înțeapă mai ales seara și noaptea.

În Europa, ouăle au călătorit în cauciucuri uzate și în ghivece cu „lucky bamboo”, iar adulții, în mașini, pe autostrăzi (ECDC). Nicio sursă consultată nu spune pe ce drum a ajuns în România.

Anii de pe hartă arată mai ales când a căutat cineva#

De atunci au fost publicate 241 de înregistrări cu coordonate, din 71 de comune și orașe. În 37 dintre ele, prima înregistrare e din 2021. Pentru acel an, setul de date care adună nevertebratele străine găsite în România, din teren, din articole și de la observatori voluntari, are înregistrări din 791 de comune (Preda și colab., 2026).

Legătura dintre distanța de București și anul primei înregistrări e slabă și poate fi întâmplătoare (ρ = 0,13, p = 0,26). Cu peste jumătate dintre primele înregistrări adunate într-un singur an, datele nu pot spune pe ce drum s-a întins țânțarul și nici când a ajuns într-un loc. Anul arată mai ales când l-a găsit cineva.

Harta europeană nu are date pentru 27 de județe#

Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) publică, împreună cu EFSA, harta oficială a țânțarului tigru pe județe. În versiunea din aprilie 2026, România are zece județe unde țânțarul e stabilit, unul unde a fost doar semnalat, patru unde a fost căutat și negăsit și 27 fără date (ECDC). Bulgaria și Ungaria au date pentru fiecare județ.

În 12 dintre județele fără date există înregistrări deschise: Argeș, Buzău, Caraș-Severin, Dolj, Dâmbovița, Ialomița, Maramureș, Olt, Satu Mare, Teleorman, Vaslui și Vrancea. În Dolj sunt opt comune, printre ele Craiova. Multe vin din setul lui Preda, publicat în iulie 2026, după versiunea din aprilie a hărții. Harta se schimbă: Brăila, Timiș și Tulcea au trecut la „stabilit” în 2026.

O înregistrare nu înseamnă o populație stabilită. ECDC spune „stabilit” abia când există dovezi că țânțarul se înmulțește și trece iarna în același loc (ECDC).

Unde s-a uitat cineva, a apărut aproape numai în comune cu ianuarie mai blând de −1 °C#

Între 2020 și 2023, același set are înregistrări de specii străine, de la melci la insecte, din 1.072 de comune. Țânțarul tigru apare în 50 dintre ele. În fiecare dintre aceste comune cineva a observat și a raportat alte specii străine, așa că lipsa țânțarului de acolo spune ceva, chiar dacă nimeni nu l-a căutat anume.

În comunele cu ianuarie mai blând de −1 °C (media ultimelor 20 de ierni) a fost găsit în 47 din 697 (6,7%). În comunele mai reci, în 3 din 375 (0,8%). Pragul de −1 °C a fost ales după ce s-au văzut aceste date: descrie datele, nu e o limită biologică. Verificarea lui pe date noi e mai jos.

Ia o pereche de comune din acest set, una cu țânțar și una fără. Cea cu țânțar are ianuarie mai blând în 71 de perechi din 100 și e mai aproape de București în 56, aproape cât la aruncarea unei monede. Mai bine o recunoști după câte alte specii străine au fost raportate acolo: 84 din 100. Cu modele verificate pe județe ținute deoparte, numerele sunt 68, 46 și 83.

Locurile unde a fost găsit aici au ierni mai reci decât în vestul Europei#

Rețeaua VectorNet l-a găsit în 905 de locuri din 19 țări din vestul și sudul Europei. Doar 2% dintre ele au ianuarie mai rece de 0,6 °C. O regulă învățată de acolo ar spune că 86 dintre cele 139 de locuri din România unde a fost găsit sunt prea reci pentru el (62%). În Ungaria, aceeași regulă greșește la 19 din 342 de locuri.

O explicație posibilă: în vest, câmpiile cu ierni geroase sunt rare, iar aici sunt aproape toată câmpia. Pragul de −1 °C, scos din comunele din România, a fost verificat pe locuri pe care calculul nu le-a văzut: din 456 de locuri cu țânțar tigru din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, Ucraina și Slovacia, doar șase sunt mai reci (1,3%). În Japonia, limita de nord trece pe unde ianuarie are în medie peste −2 °C și anul peste 11 °C (Kobayashi și colab., 2002).

Linia de −1 °C a urcat peste țară#

În 1961–1990, ianuarie era mai blând de −1 °C doar în Dobrogea, în Banat și în câteva locuri de pe malul Dunării. Acolo locuiesc 6% dintre români (după recensământul din 2021). Pentru 1991–2006, proporția e 30%; pentru ultimele 20 de ierni (2007–2026), 69%.

În București, ianuarie avea în medie −2,0 °C în 1961–1990 și 0,1 °C în ultimele 20 de ierni. Comunele unde a fost găsit aveau, la mijlocul șirului, −1,9 °C atunci și 0,4 °C acum.

Iarna e doar una dintre condiții. Mai contează o vară lungă și caldă, apa din curți și drumurile pe care e cărat. O iarnă blândă nu arată că țânțarul e deja acolo.

Ce poate transmite și ce nu#

Țânțarul tigru poate transmite virusurile dengue și chikungunya (ECDC). Pentru asta trebuie să înțepe întâi un om bolnav, de obicei un călător întors din zone unde bolile sunt frecvente. Cazurile transmise local în Europa sunt numărate de ECDC: dengue a ajuns la 83 de cazuri în Franța și 213 în Italia în 2024 (ECDC), iar chikungunya la sute de cazuri în Franța și Italia în 2025 (ECDC). În aceste tabele nu apare niciun caz transmis local în România.

În 1996, în București și în sud-estul țării au fost identificați 393 de pacienți cu infecție confirmată sau probabilă cu virusul West Nile. Virusul a fost găsit în țânțarul comun Culex pipiens, socotit cel mai probabil purtător (Tsai și colab., 1998). Un studiu din 2024 a găsit virusul și în țânțari tigru prinși în România (Dinu și colab., 2024); asta nu arată că îl și transmit.

Larvele au nevoie de apă stătută, așa că golirea vaselor din curte, a găleților, farfuriilor de ghiveci și a cauciucurilor oprește înmulțirea (ECDC). Împotriva înțepăturilor, Institutul Național de Sănătate Publică recomandă haine cu mâneci și pantaloni lungi și plase la ferestre și uși (CNSCBT), iar ECDC și substanțe repelente (ECDC).

Locul tău#

Apasă pe hartă oriunde în România sau caută localitatea după nume. Pentru fiecare dintre cele 3.181 de comune și orașe, calculul e făcut o singură dată, iar pagina de distribuire spune același lucru.