Cazul zilei EN

Antrenament clinic, un minut pe zi

Cazul zilei: un pacient real pe zi, pentru medici și studenți la medicină

Din baze de date medicale deschise: un sunet de stetoscop, un ECG, o radiografie, un CT pulmonar sau un traseu de CTG. O întrebare, apoi ce s-a aflat de fapt. Azi, același caz pentru toată lumea.

Cazul zilei

Se încarcă cazul…

Rezultatele tale

Rămân doar în acest browser, pe acest dispozitiv.

Arhiva cazurilor

Fiecare caz trecut se poate rezolva oricând. În seria de zile consecutive se numără doar rezolvarea cazului zilei.

    Ce este Cazul zilei

    În fiecare zi, un singur pacient real: o înregistrare de stetoscop, un ECG cu 12 derivații, o radiografie, un CT pulmonar sau un traseu de CTG din travaliu. Întrebarea e una, închisă, și se răspunde în cam un minut. Apoi se vede, pe același material, ce s-a aflat de fapt: unde era suflul, ce a scris cardiologul, unde e fractura, unde a desenat fiecare radiolog, ce pH a avut copilul la naștere.

    Cazul se schimbă la miezul nopții, ora României, și e același pentru toată lumea. Grila de pătrățele se poate trimite colegilor fără să dea răspunsul. Un link la un caz deschide exact acel caz.

    E un exercițiu, nu un examen și nu un sfat medical. Nimic de aici nu înlocuiește examinarea unui pacient.

    Cât de bine recunosc medicii tineri zgomotele și suflurile inimii?

    Un studiu american din 1997 (Mangione și Nieman, JAMA) a pus 453 de medici rezidenți de medicină internă și de medicină de familie, plus 88 de studenți, să asculte 12 evenimente cardiace înregistrate de la pacienți (zgomote suplimentare și sufluri) și să aleagă răspunsul din mai multe variante. Rezidenții au recunoscut, în medie, 20% dintre ele. Scorul a crescut puțin cu anul de rezidențiat și n-a fost semnificativ mai bun decât al studenților.

    Pentru România nu există o măsurătoare de acest fel. Iar scorul de aici nu se compară cu acel 20%: acolo erau 12 evenimente diferite la adulți, cu variante multiple; aici, la stetoscop, întrebarea e dacă se aude un suflu la un copil, iar o monedă aruncată ar nimeri jumătate din răspunsuri.

    Cum se știe răspunsul corect?

    Fiecare tip de caz are o singură întrebare, verificată pe o singură etichetă din sursă. Felul adevărului e scris pe fiecare caz, pentru că nu e același peste tot.

    CazÎntrebareaSe verifică pe
    Stetoscop„Auzi un suflu?” sau „Îl trimiți la cardiolog?”adnotarea experților care au ascultat înregistrările, respectiv verdictul cardiologului pediatru, care a avut și istoricul, examenul clinic și, la nevoie, ecografia
    ECGo alegere din patru varianteeticheta cardiologului, numai pe înregistrări validate de un om; nu o coronarografie
    Radiografie„Unde e fractura?” sau „nu e niciuna”conturul desenat de adnotatori, cu ajutorul a doi radiologi și al unui ortoped
    CT pulmonar„Unde e nodulul?”câți dintre cei patru radiologi l-au conturat: consens și dezacord
    CTG„Cu ce pH s-a născut copilul?”: acidemie sau normal, citit din traseupH-ul măsurat în artera ombilicală la naștere: sub 7,05 acidemie, 7,20 sau peste normal; cazurile dintre ele nu intră în joc. pH-ul nu spune ce trebuia făcut în travaliu, de aceea întrebarea nu e una despre conduită

    Cazurile au fost trase la sorți, după reguli fixate înainte de a fi văzute, nu alese după cum arată. Au fost lăsate deoparte etichetele nesigure (suflu „necunoscut”, ECG-uri nevalidate de un om) și înregistrările prea zgomotoase. Fiecare caz trece o verificare automată: licența, identificatorul din sursă, eticheta citită din fișierul original și potrivirea dintre întrebare și etichetă.

    Seturile vin din grupuri alese pentru cercetare (screening voluntar la copii din nord-estul Braziliei, spitale din Bangladesh, Cehia și Statele Unite). Cât de des apare o boală aici nu spune nimic despre o populație.

    De unde vin cazurile?

    • Stetoscop: CirCor DigiScope Phonocardiogram Dataset 1.0.3, PhysioNet, licență ODC-BY 1.0. Înregistrări de la copii și adolescenți din două campanii de screening în nord-estul Braziliei, 2014 și 2015. Oliveira J. et al., IEEE J Biomed Health Inform 2022;26:2524–2535.
    • ECG: PTB-XL 1.0.3, PhysioNet, licență CC BY 4.0. 21.799 de ECG-uri de 10 secunde, înregistrate între 1989 și 1996 cu aparate Schiller, etichetate de unul sau doi cardiologi. Wagner P. et al., Sci Data 2020;7:154.
    • Radiografie: FracAtlas, figshare, licență CC BY 4.0. 4.083 de radiografii din trei spitale din Bangladesh, adnotate pentru fracturi. Abedeen I. et al., Sci Data 2023;10:521.
    • CT pulmonar: LIDC-IDRI, prin Imaging Data Commons, licență CC BY 3.0. 1.018 CT-uri toracice, fiecare citit de patru radiologi toracici, întâi separat, apoi văzând marcajele celorlalți. Armato SG III et al., Med Phys 2011;38:915–931.
    • CTG: CTU-UHB Intrapartum Cardiotocography Database 1.0.0, PhysioNet, licență ODC-BY 1.0. 552 de trasee din travaliu, de la Spitalul Universitar din Brno, Cehia, 2010–2012, cu pH-ul din cordon. Chudáček V. et al., BMC Pregnancy Childbirth 2014;14:16.
    • Studiul despre ascultat: Mangione S., Nieman L.Z. Cardiac auscultatory skills of internal medicine and family practice trainees. JAMA 1997;278:717–722.

    Pe aceleași date, pagina Inima bebelușului pe monitor arată ce au spus nouă obstetricieni despre fiecare traseu din Brno.

    Alte pagini cu imagini medicale reale: Creierul văzut prin ecograf și Ficatul văzut prin ecograf.

    Trimite pagina