De ce e aerul mai murdar la nouă seara decât la ora de vârf

Majoritatea serilor de iarnă#

În cele cinci ierni cu măsurători orare de particule fine, de la 2021–22 la 2025–26 (noiembrie–februarie), mediana stațiilor din București și Ilfov a fost cea mai mică la ora 15 (17,3 µg/m³) și cea mai mare la ora 21 (28,5 µg/m³). Ora de vârf de dimineață abia se vede în particule: 23,1 la ora 8. Dioxidul de azot, gazul traficului, are două vârfuri, dimineața și seara.

Vremea face diferența. În cele 46 de nopți calme, cu aerul amestecat pe cel mult 60 m după model și vânt de cel mult 1,5 m/s, mediana stațiilor la ora 23 a fost de 43,0 µg/m³, cam dublul medianei de la ora 14 pentru aceleași nopți. În cele 82 de nopți în care modelul arăta aerul amestecat pe cel puțin 400 m, a fost de 11,5. Aceeași oră, același oraș: de 3,7 ori mai multe particule în nopțile calme.

Capacul, măsurat cu balonul#

Balonul meteorologic de la Băneasa e lansat în fiecare noapte pentru măsurătoarea de la ora 2 și înregistrează temperatura pe măsură ce urcă. Din cele 824 de nopți de iarnă cu sondaj, în 77% aerul de deasupra a fost mai cald decât cel de lângă pământ, iar în 51% diferența a fost de cel puțin 3 grade. La prânz, o asemenea diferență a apărut doar în 8% din zile.

Cu cât capacul e mai cald, cu atât aerul de dedesubt e mai murdar. La ora 2, fără capac, mediana stațiilor a fost de 10,9 µg/m³; sub un capac de peste 8 grade, 37,5 µg/m³, de 3,4 ori mai mult. Graficul are 404 nopți, cele în care măsurau cel puțin cinci stații de particule fine.

Modelul ERA5 și balonul nu spun mereu același lucru. Modelul arată un strat amestecat de cel mult 60 m în 24% din nopți; balonul arată un capac de cel puțin 3 grade în 51%. Cele două praguri dau același răspuns în 65% din nopți. Când modelul vede capacul, balonul îl confirmă în 83% din cazuri. Modelul lucrează cu celule de vreo 30 km și nu tratează orașul separat de câmpul din jur, așa că înălțimile lui sunt o estimare.

Mediana stratului amestecat a coborât de la 485 m la ora 14 la 110 m la ora 23, de vreo patru ori. În aceleași ore, particulele fine au crescut de 1,53 ori. Aerul nu e o cutie închisă: noaptea circulă mai puține mașini, iar o parte din fum se depune.

De unde vine fumul de seară#

Duminica circulă mult mai puține mașini. Ca duminicile să fie comparate cu zilele lucrătoare pe vreme asemănătoare, calculul pune față în față doar ore din aceleași intervale de strat amestecat, vânt și temperatură. Pe vreme asemănătoare, dioxidul de azot e duminica mai mic cu 39% dimineața și cu 18% seara. Particulele fine de seară nu arată o diferență clară: duminica sunt 0,98 din nivelul unei zile lucrătoare, cu un interval plauzibil între 0,84 și 1,13. Gazul de eșapament scade duminica; particulele de seară, nu în mod clar. Calculul nu măsoară cât din fum vine din trafic.

Nici harta stațiilor nu arată spre bulevarde. În București și Ilfov, creșterea mediană de seară față de după-amiază e de 10,5 µg/m³ la cele 14 stații de fond și de 6,8 la cele 11 stații de trafic. Cele cinci stații cu cea mai mare creștere sunt Voluntari (B-27), Școala 161, Giulești (B-23), Școala 39, Colentina (B-15), Vidra (B-25) și Glina (B-28); trei dintre ele sunt în Ilfov, în afara Bucureștiului.

„Când au loc arderi în Sintești, norul de fum vine dinspre zona Berceni”, spunea în 2021 fostul comisar-șef al Gărzii de Mediu. Datele de aici nu au un registru al arderilor, deci nu pot confirma sau infirma un episod anume. O comparație pe direcția vântului, între orele 20 și 2, arată că în cele 66 de ore cu vânt dinspre sud (între 0,8 și 4 m/s), stațiile din sudul orașului, inclusiv cea din Sintești, au avut 0,80 din nivelul celor din nord; în cele 208 ore cu vânt dinspre nord, 0,97. Vârfurile scurte de fum se pot pierde într-o medie orară, dar datele nu arată că vântul dinspre sud aduce cel mai murdar aer.

Coșurile termocentralelor CET Vest și CET Sud au între 150 și 180 m, mai mult decât înălțimea la care balonul a găsit în noaptea aceea aerul cel mai cald (146 m). Datele de aici nu arată încotro a plecat fumul lor.

Aceeași oră în toată țara#

Din cele 112 stații din țară, la 78 analiza folosește PM10, particulele cu diametrul de până la 10 micrometri; 34 au destule măsurători de PM2.5. Fiecare stație are între două și cinci ierni de măsurători orare. 98 din 112 stații au cel mai murdar aer de iarnă între orele 19 și 23, iar 108 între 18 și miezul nopții. Doar patru au vârful dimineața: două în Brașov (BV-1, BV-2) și două în Galați (GL-3, GL-4). În timpul zilei, 106 au cel mai curat aer între 13 și 16.

Ar părea firesc ca seara să fie cea mai rea acolo unde multe case se încălzesc cu lemne. Recensământul din 2021 dă, pe județe, ponderea locuințelor care declară încălzire cu lemne, cărbuni sau alt combustibil solid (o locuință poate declara mai multe moduri): de la 1,8% în București la peste 60% în Suceava, Botoșani sau Vrancea. Între această pondere și cât crește concentrația de particule seara nu apare o legătură clară (corelație -0,12 pe 34 de județe). Recensământul numără însă locuințe din tot județul, nu din jurul stației.

Forma terenului se leagă mai bine de creștere. Pentru fiecare stație, înălțimea terenului a fost citită în 16 puncte, pe un cerc de 3 km în jurul ei. La treimea de stații unde cercul e cel mai sus față de stație (cu 46 m, mediana grupului), particulele sunt seara de 1,6 ori nivelul de după-amiază; la treimea cea mai joasă, de 1,4 ori (corelație 0,42 pe 112 stații). Aerul rece coboară pantele și se adună în văi.