Sari la poveste
mariuscomper.uk English
azi

Lunca Dunării · ce-a fost aici

Balta Mare a Brăilei: insula de sub grâu

Între Brăila și Măcin se întindea o baltă cât un județ mic: 149.000 de hectare de iezere, gârle și pădure de salcie, cu 5.117.567 de kilograme de crap (Brateș și Domeniul Brăilei) într-un singur an. Îndiguită în anii '60, balta e azi lan de grâu — iar contururile iezerelor se mai văd doar aici, deasupra lanurilor. Derulează: Dunărea urcă la loc peste insulă, iar la capăt îți cauți iezerul după nume.

Derulează: mergi înapoi, spre măsurătoarea din 1910.

Marius Comper · 3 octombrie 2026

Măsura

Antipa măsoară balta

În 1910, Grigore Antipa publica măsurătoarea regiunii inundabile a Dunării — planul după care am refăcut balta. Insula dintre brațe, de la Piua Petrei la Brăila, avea 87.642 de hectare, dintre care 14.349 de hectare luciu de apă la ape scăzute, și se întindea pe până la 22 de kilometri lățime. 9 moșii o împărțeau, dintre care 3 ale Statului.

Cea mai bogată pescărie era în iezerele Domeniului Brăila, jumătatea din aval a insulei: Șerbanu, Scurtu, Orzea, Rușeava, Lungulețele, Gemenele, Ulmul. Un canal de vreo 24 de kilometri, Filipoiu, drena întreaga regiune — în el se pescuiau cele mai mari cantități de pește.

Vâslitul

Printre sălcii, cu lotca

Brăileanul Panait Istrati a lăsat vocea bălții. În zori, de la fereastră: „Lângă ea, Chira și eu priveam zorile cari luminau deja balta cu pădurea ei de sălcii". Iar pe Dunăre, în luntre: „Sufla pe Dunăre o adiere de vis." Corabia turcului încărca mărfuri „de cealaltă parte a Dunării, pe brațul Măcinului" — brațul de răsărit al bălții.

Vâslești pe gârla dintre Lunguleț și Șerban, printre sălcii și stuf. Călătoria e ilustrativă, în ritmul derulării: hărțile dau gârlele și iezerele, nu viteza lotcilor de demult.

Viitura

Apa multă face peștele mult

„Abia în anul 1906, după ce și în 1905 avusem ape mai mari, începe crapul a se înmulți și reproduce din nou", scria Antipa — iar numerele îi țin partea: în 1906–1907 bălțile Brateș și Domeniul Brăilei au dat 3.020.352 de kilograme de crap mare, de la 321.140 cu un an înainte — de 9,4 ori mai mult. În 1907–1908 au urcat la 5.117.567 de kilograme, iar la Crapina de la 179.300 la 540.302 și apoi la 1.194.533 de kilograme.

„Bălțile noastre dau o producțiune, ca pescării, care întrece cu mult producțiunea tuturor pescăriilor similare din Europa", scria Antipa. Numai pescuitul în regie al Statului aducea un venit net de peste 1.000.000 de lei; stuful, papura și fânul din 1906, încă 267.889 de lei, pădurea de salcie, vreo 40.000 de lei pe an.

Digurile

Balta se închide

Legătura Dunării cu balta s-a rupt începând cu 1960: suprafețe întregi au fost tăiate cu diguri, desecate și transformate în poldere agricole. Îndiguirile, desecările și defrișările din deceniile 6 și 7 au șters balta de pe hartă — 79% din lunca de la Calafat la Isaccea a ieșit din regimul natural, vreo 4.400 de kilometri pătrați. Digul desenat aici e schematic: urmează malurile de dinainte de diguri, nu traseul din proiect.

Digurile s-au ridicat în anii '50–'60 și cu muncă de deținuți, în lagărele din jurul bălții — Ostrov, Salcia și celelalte — după Dicționarul penitenciarelor lui Andrei Muraru, via sinteza citată; amănuntele rămân de verificat în arhivă. Antipa se opusese îndiguirilor totale încă din 1910, când — după Gâștescu — o lege promulgată atunci cerea îndiguirea totală; un secol mai târziu, numerele geografului Petre Gâștescu despre lunca pierdută îi dau dreptate.

Azi

Lanurile de pe fundul iezerelor

Azi, Insula Mare a Brăilei are circa 710 kilometri pătrați, dintre care circa 681,3 agricoli — 94,6% — apărați de un dig de vreo 23,5 kilometri. Două comune, Mărașu și Frecăței, au vreo 5.000 de locuitori. Conturul trasat de noi pe malurile naturale de dinainte de diguri măsoară 807 kilometri pătrați: digul a tăiat din luncă, nu doar din ape.

Contururile luminoase sunt cele 9 iezere de pe hărțile vechi, pe fundul cărora cresc azi lanuri: Șerban, Lunguleț, Ulmul, Noroaele, Ratu, Orza, Rotund, Lupoiu, Tărmuroiul. Cât pește ar mai da balta azi n-am găsit măsurat nicăieri — pagina arată numerele lui Antipa și spune atât.

Ce a mai rămas

Balta Mică: 11%

La apus de insulă, Balta Mică a Brăilei e ce-a scăpat: 17.529 de hectare delimitate în 2003 ca parc natural — 11% din fosta baltă și 0,5% din fosta Luncă Inferioară a Dunării, de la Silistra la Prut. Administrația parcului vorbește azi de 24.123 de hectare: două numere publicate, amândouă trecute aici.

Parcul ține 7 ostroave — de la Harapu, de 242 de hectare, la Insula Mică, de 9.727 — despărțite de 7 brațe cu 149 de kilometri de curs de apă, cu 52 de lacuri interioare: 4.466 de hectare de habitate acvatice și 10.709 terestre. Zonă umedă din iunie 2001, sit Natura 2000 din 2008, cu 206 specii de păsări și 218 de plante superioare. Se vizitează cu barca, pe trasee pe apă, de la centrul de vizitare de pe Faleza Dunării.

Privește singur

Alege anul, apoi rotește insula cu mouse-ul sau cu degetul. Rotița, ciupitul cu două degete sau butoanele + și − măresc și micșorează. Butonul de viitură pune și oprește apa de primăvară peste insulă.

Harta știe cele 9 iezere de dinainte de diguri, cu ±150 de metri eroare de trasare și georeferențiere. Suprafețele sunt măsurate pe poligoanele trasate de noi; verdictul „teren arabil îndiguit" urmează din poziția în insula îndiguită, azi 94,6% teren agricol.

Balta în cifre

Toate numerele vin din măsurătorile noastre pe planuri sau din sursele de mai jos; metoda și erorile sunt în secțiunea următoare.

MăsuraValoareaSursa
Fosta baltă, după administrația parcului149.000 habmb.ro, istoricul parcului
Insula măsurată de Antipa în 1910 / luciu la ape scăzute87.642 / 14.349 haAntipa 1910, p. 13
Conturul nostru pe malurile naturale / insula îndiguită de azi807 / c. 710 km²trasare proprie / sinteze
Crap în 1907–1908, Brateș + Domeniul Brăilei5.117.567 kgAntipa 1910, p. 135
Crap în 1906–1907, de la anul anterior321.140 → 3.020.352 kgAntipa 1910, p. 134
Crapina, 1905–1908179.300 → 540.302 → 1.194.533 kgAntipa 1910, p. 135
Pescuitul în regie / arenda cu Domeniul Brăileipeste 1.000.000 / 613.000 leiAntipa 1910, p. 100–101
Lunca ieșită din regimul natural, Calafat–Isaccea79% / c. 4.400 km²Gâștescu 2018
Teren agricol azi în insulă / digul681,3 km² (94,6%) / 23,5 kmsinteze, circa
Balta Mică azi: suprafață / ostroave / lacuri17.529 ha / 7 / 52bmb.ro
Planul director de tragere de dinainte de diguri la iezerele Șerban și Lunguleț: luciul alb al lacurilor, gârlele și pădurea din jur.
Șerban și Lunguleț pe planul de dinainte de diguri: luciu, gârle, pădure. Sursa trasării, via eHarta.
Pagina 13 din Regiunea inundabilă a Dunării, 1910: cele 87.642 de hectare ale Insulei Brăilei și lista iezerelor Domeniului Brăila.
Măsurătoarea lui Antipa, 1910, pagina 13: 87.642 de hectare și iezerele Domeniului Brăila. Scanare BCU Carol I.

Cum am refăcut balta

Insula și iezerele de pe planuri

Am pornit de la planurile directoare de tragere 1:20.000, ediții de dinainte de diguri, disponibile în format georeferențiat prin eHarta geo-spatial.org: pe ele, insula e încă baltă, cu iezere, gârle și pădure. Am trasat conturul insulei în 58 de puncte, pe malurile naturale ale brațelor — 807 kilometri pătrați — și 9 iezere după numele scrise pe planuri: Șerban (1.391 ha), Ulmul (814 ha), Lunguleț (667 ha), Lupoiu și Tărmuroiul (câte 416 ha), Noroaele (374 ha), Rotund (265 ha), Orza (164 ha), Ratu (81 ha). Pozițiile au ±150 de metri eroare de trasare și georeferențiere; la îmbinarea foilor de nord cu cele de sud, pe brațul de răsărit, foile se abat cu circa 2 kilometri, iar trasarea le unește. Regula noastră de verificare cere ca fiecare punct al conturului să stea pe teren jos (sub 25 de metri în modelul de teren), centrul fiecărui iezer înăuntrul conturului și conturul fără autointersecții. Pe foile noastre, brațul de apus al insulei e scris Cremenea, cel de răsărit Dunărea Veche; sintezele numesc brațul din mijloc Vâlciu.

Cele patru suprafețe

Patru numere, patru definiții: 149.000 de hectare e fosta baltă după administrația parcului; 87.642 de hectare e insula măsurată de Antipa în 1910; 807 kilometri pătrați e conturul nostru pe malurile naturale; circa 710 kilometri pătrați e insula îndiguită de azi. Nu se scad între ele: fiecare își spune definiția.

Apa și uscatul

Deasupra apelor, terenul e modelul Copernicus GLO-30. Fundul dinainte de diguri e modelat: iezerele trasate sunt adâncite cu 3,5 metri sub malul local, gârlele cu 2 metri — o reconstrucție, etichetată ca atare oriunde apare. Nivelurile din scenă (brațe, viitură, ape scăzute) sunt de decor și nu se citează nicăieri ca măsurători. În Balta Mică, radarul citește coroanele sălciilor, de unde înălțimile mari; cele 14 luciuri desenate sunt apele cartografiate în OpenStreetMap, nu toate cele 52 de lacuri ale parcului.

Ce nu știm

Scurtu și Rușeava, din lista lui Antipa, n-au fost găsite cu numele scris pe foile noastre — apar în poveste, fără punct pe hartă. Al cincilea nume din lista lui Antipa e neciteț în scanare. Cât pește ar da balta azi n-am găsit măsurat nicăieri, așa că pagina nu pune niciun număr de după diguri lângă cele de dinainte. Anii exacți de tipar ai foilor de plan sunt neverificați — știm doar că sunt ediții de dinainte de diguri, fiindcă arată balta, nu lanurile. Amănuntele despre lagăre vin dintr-o sinteză citată dintr-o carte pe care n-am deschis-o (Muraru 2008) și rămân de verificat în arhivă. Traducerea română a citatelor din Istrati e cea din fișierul folosit, fără traducător menționat.

Surse

Pagini pereche: Grâul Brăilei (portul și negoțul cu cereale, 1843–1852).

Întrebări

Cât de mare era Balta Brăilei?

Administrația parcului natural vorbește de 149.000 de hectare de baltă, din care au mai rămas 17.529 de hectare protejate, adică 11%. Antipa măsura în 1910 insula dintre brațe la 87.642 de hectare, dintre care 14.349 de hectare luciu de apă la ape scăzute.

Cât pește dădea balta?

În anul 1907–1908, bălțile Brateș și Domeniul Brăilei au dat 5.117.567 de kilograme de crap; cu un an înainte, după ape mari, producția sărise de la 321.140 la 3.020.352 de kilograme. Antipa scria că bălțile noastre, ca pescării, întrec cu mult producțiunea tuturor pescăriilor similare din Europa.

Când a dispărut balta?

Legătura Dunării cu balta s-a rupt începând cu 1960, iar îndiguirile, desecările și defrișările din deceniile 6 și 7 au șters balta de pe hartă; azi, circa 681 de kilometri pătrați din insulă sunt terenuri agricole.

Cine a muncit la diguri?

Digurile s-au ridicat în anii '50–'60 și cu muncă de deținuți, în lagărele din jurul bălții — Ostrov, Salcia și celelalte — după Dicționarul penitenciarelor lui Andrei Muraru (2008), via sinteza citată; amănuntele rămân de verificat în arhivă.

Ce a mai rămas din baltă?

Balta Mică a Brăilei, parc natural: 17.529 de hectare delimitate în 2003 (administrația vorbește azi de 24.123 de hectare), cu 7 ostroave, 7 brațe de 149 de kilometri și 52 de lacuri interioare — 11% din fosta baltă.

Unde era iezerul Șerban?

În jumătatea din aval a insulei, printre iezerele Domeniului Brăila: pe hărțile de dinainte de diguri avea 1.391 de hectare de luciu de apă. Azi, fundul iezerului e teren arabil îndiguit — caută-l mai sus, după nume.

Trimite mai departe