DEX: definiția
„Persoană înaintată în vârstă” — dar și tată, mamă, părinți, în vorbirea familiară.
Etimologia, în cuvintele dicționarului: „Lat. betranus (= veteranus)” — latinescul, prin forma populară.
VETERANUS
DIN LATINĂ, DE DOUĂ ORI
De unde vine „bătrân”? Din latinescul veteranus
Același cuvânt latin ne-a dat, pe două drumuri diferite, bătrân și veteran. Dar veteranus nu era doar soldatul roman: putea fi și un bou bătrân, o viță veche sau un sclav — oricine și orice era „încercat de ani”.
- 2
- cuvinte românești dintr-unul latin: bătrân (moștenit) și veteran (neologism pe cale cultă)
- 6
- feluri de veteranus în latină: de la soldatul încercat la vița-de-vie
Cum ajunge veteranus bătrân:
BĂTRÂN
veteranus, „vechi, încercat” — prin forma populară *betranus (cu steluța reconstrucției) — până la bătrân.
Steluța (*) înseamnă formă reconstruită de lingviști, neatestată direct ca atare.
O rădăcină, trei cuvinte românești:
- bătrân (moștenit)
- veteran (neologism)
- vechi (din vetulus)
„Bătrân” vine din latinescul veteranus, prin forma populară *betranus (DEX, DER). În latină, veteranus era adjectivul pentru „vechi, încercat” — soldat, bou, viță-de-vie sau sclav, după Lewis & Short. Modernul veteran a reintrat pe cale cultă, din franceză și latină — același cuvânt latin, a doua oară.
Ce spun dicționarele
De unde vine cuvântul „bătrân”?
Deschide dicționarul la bătrân și găsești latinescul veteranus, prin forma populară betranus, din vetus — vechi. Despre sens însă, dicționarele spun povești ușor diferite.
Scriban: drumul popular
Scriban desface filiera: lat. veteranus, în popor vetranus și betranus, din vetus, veteris — vechi.
DER: sensul vechi e anterior
Dicționarul etimologic român dă lat. vĕtĕrānus și notează limpede: sensul „vechi/bătrân” e propriu latinei și anterior folosirii militare. Forma sincopată vetranus e atestată în latină.
CIORĂNESCU
Rudele din romanitate
DER înșiră formele înrudite — dovada că sensul „bătrân” circulă în toată romanitatea, nu doar la noi:
- bitărnu (aromână)
- bitǫra (meglenoromână)
- betăr (istroromână)
- vetrun (vegliotă)
- vedran (friulană)
- vedrano (triestina veche)
- vetrano (venețiana veche)
Trei lecturi, o etimologie
Șăineanu citește veteranus drept „soldat bătrân”, cu sensul generalizat deja în latina vulgară. DER ține sensul „vechi” drept anterior celui militar. Cristian Mihail (Dacoromania, 2010) vede în bătrân o metonimie de mediu militar, din veteranus „veteranul”. Etimologia — bătrân < veteranus — e sigură. Filmul sensurilor rămâne deschis.
DEX veteran: geamănul
„Ostaș roman liberat după terminarea serviciului militar și care obținea la liberare o serie de privilegii.”
Etimologia: „Din fr. vétéran, lat. veteranus” — franceza și latina, împreună. DN și MDN îl trec între neologisme; NODEX pune latina prima: „lat. veteranus, fr. vétéran”.
NEOLOGISM
Vărul: vechi vine din Lat. pop. veclus (= vetulus) — aceeași rădăcină, vetus.
Doi martori literari
DLRLC ilustrează sensul cu versuri. Amândouă stau citate după dicționar:
Sînt grei bătrînii de pornit,
Dar de-i pornești sînt grei de-oprit.
George Coșbuc, citat după DLRLC
CITAT DUPĂ DLRLC
…își făcea cuib de mulți ani într-un tei foarte bătrîn.
Ion Creangă, citat după DLRLC
CITAT DUPĂ DLRLC
2 vieți românești pentru un cuvânt latin: bătrân și veteran.
Marea surpriză
Ce putea fi veteranus?
Lewis & Short îl dau drept adjectiv — „old, veteran” — și îl lipesc pe rând de oameni, animale și plante. Joacă înainte să citești mai departe: putea fi numit veteranus?
Cartea latină 1 din 6
Un soldat vechi, încercat
Putea fi numit veteranus?
Cartea latină 2 din 6
Un bou bătrân
Putea fi numit veteranus?
Cartea latină 3 din 6
O găină
Putea fi numit veteranus?
Cartea latină 4 din 6
O viță-de-vie
Putea fi numit veteranus?
Cartea latină 5 din 6
Un sclav
Putea fi numit veteranus?
Cartea latină 6 din 6
Un dușman vechi
Putea fi numit veteranus?
Toate.
Șase din șase. În latină, veteranus descria orice era vechi, încercat sau folosit de mult — iar lista nu se oprește aici: Columella numește veteranus și turma (pecus, 6, 2, 9).
Intrarea completă, cu toate citatele: Lewis & Short, prin Perseus.
Harta cuvântului
Un cuvânt latin, două vieți românești
VETERANUS s-a despărțit în două drumuri: cel popular, moștenit cu sens cu tot, și cel învățat, întors pe cale cultă, aproape neschimbat.
VETERANUS
„vechi, încercat” — Lewis & Short
Drumul popular: bătrân
- VETERANUSadjectivul latin: vechi, încercat
- VETRANUS · *BETRANUSforme populare — Scriban; * = reconstruit — CADE
- BĂTRÂNomul în vârstă — DEX
DER: forma sincopată vetranus e atestată în latină; lanțul exact până la bătrân e reconstrucție istorică, nu șir de inscripții.
Drumul învățat: veteran
- VETERANUSacelași cuvânt latin
- VÉTÉRAN · VETERANUSfranceza și latina cultă — DEX
- VETERANneologismul — DN
Reintrare cultă: DEX dă „din fr. vétéran, lat. veteranus”, iar NODEX pune latina prima.
Steluța (*) înseamnă formă reconstruită, neatestată direct. Cele două drumuri pornesc din același cuvânt; ele nu reprezintă o singură schimbare literă cu literă.
Omul în uniformă
Soldatul și tăblița de bronz
Unul dintre sensurile lui veteranus trăia în armată: soldatul vechi, încercat. Lumea lui avea un obiect extraordinar — diploma militară de bronz. Dar diploma nu era pașaportul oricărui veteran.
Termenul: soldatul vechi
Lewis & Short: „miles veteranus” — ostașul vechi și încercat. DEX păstrează sensul militar pentru modernul veteran: ostașul roman liberat, apoi orice fost combatant, apoi orice om încercat într-o meserie.
Instituția: cine primea diploma
Diplomele consemnau cetățenia romană și dreptul la căsătorie legală (conubium) pentru veterani din auxilia, flotă și garda pretoriană — oameni care nu erau cetățeni din naștere. Legionarii obișnuiți erau deja cetățeni și nu primeau asemenea diplome. Roman Inscriptions of Britain precizează că diplomele nu erau certificate de liberare.
Obiectul: diploma lui Dasmenus
Exemplarul de la Metropolitan Museum (cca 149 d.Hr.) aparținea auxiliarului Dasmenus Azalus: două tăblițe de bronz prinse cu sârmă răsucită, pecetluite oficial, cu numele celor șapte martori pe dosul celei de-a doua.
Citește obiectul
- Numele martorilorCei șapte martori care autentificau copia — pe dosul tăbliței a doua, în fotografie.
- Textul legiiCopiile unei constitutio imperiale: pe fețele interioare și pe fața tăbliței întâi.
- Găurile și sârmaDouă găuri centrale prin care trecea sârma răsucită; sigiliile martorilor, imprimate pe sârmă, s-au pierdut.
- Ce nu eNu e dovada etimologiei lui bătrân și nici certificatul universal al veteranilor — e dovada lumii în care unul dintre sensurile lui veteranus funcționa.
Epilog
Și azi: veteran sau bătrân?
Șase cărți din româna de azi. Împarte-le în tabere: bătrân, veteran sau amândouă.
Cartea 1 din 6
Un bunic de 80 de ani
Cartea 2 din 6
Un ostaș roman liberat, cu privilegii
Cartea 3 din 6
O țuică de zece ani
Cartea 4 din 6
Un student în anul IV
Cartea 5 din 6
Mircea cel Bătrân
Cartea 6 din 6
Un ostaș de 70 de ani, întors din război
Trei greșeli obișnuite
Mituri
„Veteran e cuvânt vechi românesc.”
E neologism pe cale cultă (DN, MDN): DEX îl dă „din fr. vétéran, lat. veteranus”. Cel vechi, moștenit, e bătrân.
„Bătrân vine de la un soldat care și-a terminat serviciul.”
Etimologia — bătrân < veteranus — e sigură. Dar veteranus era adjectivul „vechi, încercat”, iar DER ține sensul „bătrân” drept anterior celui militar. Filmul sigur soldat → bunic nu există.
„Orice veteran primea o diplomă de bronz.”
Diplomele erau pentru auxilia, flotă și gardă — cei care primeau cetățenia la liberare. Legionarii erau deja cetățeni (RIB).
Surse
Dicționarele întâi, apoi latina, apoi obiectul. Fiecare afirmație cu risc trimite la sursa ei.
| C01 | Bătrân < Lat. betranus (= veteranus); om în vârstă, lucru vechi, părinți. | DEX '09/'98 | DEX |
|---|---|---|---|
| C02 | Drumul popular: veteranus → vetranus și betranus < vetus, veteris. | Scriban | Scriban |
| C03 | VETERANUS = soldat bătrân; sens generalizat în latina vulgară — o poziție. | Șăineanu | Șăineanu |
| C04 | Lat. vĕtĕrānus; sensul „vechi/bătrân” propriu latinei, anterior celui militar. | DER | DER |
| C05 | Bătrân < lat. vulg. *betranus < veteranus — * = formă reconstruită. | CADE | CADE |
| C06 | Veteranus, adjectiv „old, veteran”: boi, turme, găini, viță, sclavi, dușman. | Lewis & Short | Lewis |
| C07 | Veteran < fr. vétéran + lat. veteranus; ostaș roman liberat; neologism. | DEX, DN, MDN | DEX |
| C08 | Diploma Met, cca 149: Dasmenus Azalus, auxilia, 25 de ani, cetățenie + conubium. | Met, Vroma | Met |
| C09 | Diplomele nu erau certificate de liberare; auxilia/flota/garda; 7 martori. | RIB | RIB |
| C10 | Martori: Coșbuc, Creangă; epitetul „cel Bătrân”; țuica bătrână. | DLRLC | DLRLC |
| C11 | Studenții din anii mari = „bătrâni”, în opoziție cu „bobocii”. | DEXI | DEXI |
| C12 | Vechi < Lat. pop. veclus (= vetulus). | DEX | DEX |
| C13 | Bătrân < veteranus „veteranul”, metonimie de mediu militar — cealaltă lectură. | Dacoromania | Dacoromania |
Ce știm sigur
- Bătrân continuă latinescul veteranus (DEX, DER, CADE).
- Veteranus avea în latină folosiri militare și non-militare (Lewis & Short).
- Sensul „bătrân” circulă în toată romanitatea: aromână, meglenoromână, istroromână și apus (DER).
- Veteran e o reintrare cultă separată, nu continuarea aceluiași fir (DEX, DN).
Ce rămâne deschis
- Filmul sensurilor: generalizare din „soldat” (Șăineanu), sens vechi anterior (DER) sau metonimie militară (Mihail)?
- Momentul exact al despărțirii sensurilor în latină.
- Unde și când a intrat cuvântul în română — nicio sursă nu spune.
- Anul intrării lui veteran pe cale cultă — dicționarele nu-l dau.
Dicționarele românești sunt citite în transcrierile dexonline ale edițiilor tipărite, cu ediția și anul la fiecare rând. Latina vine din Lewis & Short, prin Perseus; diploma, de la Metropolitan Museum și Roman Inscriptions of Britain. Citatele literare stau după DLRLC. Tălmăcirile: Marius Comper.
Acesta a fost rămas-bunul care se roagă — adio. Acesta e cuvântul care a îmbătrânit de două ori. adio