Biologie IX EN

Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.8CS

Diversitatea vertebratelor: câte specii are fiecare clasă și de ce nu există o scară a progresului

Cine este „mai evoluat”: un crap, o broască sau un urs?

Mărime
de la 1 mm la 30 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

Liliacul lui Brandt (Myotis brandtii), care trăiește și în România, cântărește în jur de 7 g, cât o linguriță de zahăr. Cât a trăit cel mai bătrân exemplar cunoscut?

Vezi răspunsul

41 de ani, în sălbăticie: un liliac inelat a fost regăsit după 41 de ani. Un mamifer de 7 g ar trebui, după masa lui, să trăiască în jur de 6–7 ani. Liliecii sunt o excepție de la regula „animalul mai mare trăiește mai mult”.

Lista Roșie IUCN număra, în 2025, 76.289 de specii de vertebrate descrise. Aproape jumătate sunt pești: 37.109, de aproximativ cinci ori și jumătate mai multe decât mamiferele. Grupul pe care mulți îl pun în vârful unei „scări” a animalelor are cele mai puține specii.

Câte specii are fiecare clasă

Numerele de specii descrise, după Lista Roșie IUCN, versiunea 2025-1: pești 37.109, reptile 12.386, păsări 11.195, amfibieni 8.863, mamifere 6.736 (fără speciile domestice). Numerele cresc în fiecare an, pe măsură ce sunt descrise specii noi, de aceea o valoare corectă are mereu și anul.

Mamiferele au inima cu patru camere, diafragm și dinți de mai multe feluri, adică au o organizare mai complexă după aceste criterii. Totuși, sunt clasa cu cele mai puține specii. Complexitatea structurală și diversitatea taxonomică, adică numărul de specii, nu cresc împreună. Un grup are multe specii atunci când s-a putut împărți în multe populații izolate, fiecare adaptată altui loc și altei hrane.

Numărul de specii descrise în fiecare clasă de vertebrate Specii descrise, pe clase pești 37.109 reptile 12.386 păsări 11.195 amfibieni 8.863 mamifere 6.736 Lista Roșie IUCN, versiunea 2025-1; lungimea barelor este la scară
Figura 1Peștii au de peste cinci ori mai multe specii decât mamiferele, clasa cu inima cu patru camere, diafragm și dinți de mai multe feluri. Numărul de specii nu crește odată cu complexitatea.

Un arbore, nu o scară

Evoluția nu are un scop și nu urmărește specii mai mari, mai rapide sau mai complexe. Toate vertebratele de azi au în spate o istorie la fel de lungă, pornită de la aceiași strămoși. Crapul de azi nu este strămoșul vulpii; crapul și vulpea sunt verișori îndepărtați, cu un strămoș comun care a trăit acum sute de milioane de ani.

Clasele școlare nu sunt toate ramuri întregi ale arborelui. Animalele cu patru membre descind din pești cu înotătoare cărnoase, cu oase asemănătoare celor din membre, așa că „pești” este doar numele obișnuit al vertebratelor acvatice cu branhii și înotătoare. Păsările fac parte din ramura reptilelor: crocodilii sunt înrudiți mai de aproape cu păsările decât cu șopârlele. A spune „mai complex” are sens numai pentru un caracter anume, de exemplu numărul de camere ale inimii.

Nor de 3.123 de puncte: masa adultului de la 0,5 g la 136 t pe orizontală, viața maximă înregistrată pe verticală, cu mamifere, păsări, reptile, amfibieni și pești amestecați și patru linii de tendință care urcă spre dreapta.
Masa și viața maximă înregistrată pentru 25 de specii cunoscute (AnAge, Build 15). Ultima coloană: viața înregistrată împărțită la viața prezisă de linia clasei.
SpeciaClasaMasa adultuluiViața maximă înregistrată (ani)Recordul, înFață de linia clasei (×)
Om Homo sapiensmamifer62,03 kg122,5captivitate4,6
Urs brun Ursus arctosmamifer277,5 kg40captivitate1,2
Lup Canis lupusmamifer26,63 kg20,6captivitate0,9
Râs Lynx lynxmamifer23 kg26captivitate1,1
Capră neagră Rupicapra rupicapramamifer37,5 kg17,6captivitate0,7
Cerb Cervus elaphusmamifer200 kg31,5captivitate1,0
Zimbru Bison bonasusmamifer610 kg26,4captivitate0,7
Liliacul-mare-cu-urechi-de-șoarece (liliacul comun) Myotis myotismamifer28,55 g37,1libertate4,6
Liliacul lui Brandt Myotis brandtiimamifer7 g41libertate6,2
Chițcanul de pădure Sorex araneusmamifer9 g3,2captivitate0,5
Șoarecele de casă Mus musculusmamifer20,5 g4captivitate0,5
Șoarecele-gulerat Apodemus flavicollismamifer29,4 g4,5captivitate0,5
Elefant african Loxodonta africanamamifer4,8 t65captivitate1,3
Balena albastră Balaenoptera musculusmamifer136 t110libertate–
Balena de Groenlanda Balaena mysticetusmamifer100 t211libertate–
Barză albă Ciconia ciconiapasăre3,35 kg39libertate1,3
Pelican comun Pelecanus onocrotaluspasăre9,52 kg51captivitate1,3
Porumbel de stâncă Columba liviapasăre358,7 g35captivitate1,8
Crap Cyprinus carpiopește10,6 kg47captivitate2,2
Morun Huso husopește1,14 t118libertate2,7
Sebastes aleutianus, pește de adâncime din Pacificpește495 g205libertate15,0
Vipera cu corn Vipera ammodytesreptilă220 g22captivitate1,4
Țestoasa de uscat dobrogeană Testudo graecareptilă1,43 kg127captivitate6,1
Țestoasa gigantică de Aldabra Aldabrachelys giganteareptilă117,2 kg152captivitate4,0
Salamandra de foc Salamandra salamandraamfibian19,1 g24captivitate–
Încă 68 de specii cu nume românesc
SpeciaClasaMasa adultuluiViața maximă înregistrată (ani)Recordul, înFață de linia clasei (×)
Liliacul mare cu potcoavă Rhinolophus ferrumequinummamifer22,88 g30,5libertate3,9
Liliacul comun mic Myotis blythiimamifer23 g33libertate4,2
Liliacul de amurg Nyctalus noctulamamifer27,75 g12libertate1,5
Șobolanul-cârtiță-golaș Heterocephalus glabermamifer35 g31captivitate3,7
Nevăstuică Mustela nivalismamifer46,9 g9,1captivitate1,0
Pârș cenușiu Glis glismamifer125 g8,7captivitate0,9
Șobolanul cenușiu Rattus norvegicusmamifer300 g3,8captivitate0,3
Hârciog Cricetus cricetusmamifer506,7 g3,6captivitate0,3
Veveriță Sciurus vulgarismamifer600 g14,8captivitate1,1
Jder de copac Martes martesmamifer1,3 kg18,2captivitate1,2
Vulpe Vulpes vulpesmamifer4,132 kg21,3captivitate1,2
Iepure de câmp Lepus europaeusmamifer4,175 kg10,7captivitate0,6
Pisică sălbatică Felis silvestrismamifer5,5 kg19captivitate1,0
Vidră Lutra lutramamifer6,75 kg18,2captivitate1,0
Bursuc Meles melesmamifer13 kg18,6captivitate0,9
Căprior Capreolus capreolusmamifer21,67 kg17,5captivitate0,8
Câine Canis familiarismamifer40 kg27captivitate1,1
Cimpanzeu Pan troglodytesmamifer44,98 kg68captivitate2,7
Marsuin Phocoena phocoenamamifer52,5 kg20,4captivitate–
Mistreț Sus scrofamamifer130 kg27captivitate0,9
Delfinul-mare (afalinul) Tursiops truncatusmamifer200 kg51,6captivitate–
Cal Equus caballusmamifer300 kg57captivitate1,7
Girafă Giraffa camelopardalismamifer800 kg39,5captivitate1,0
Elefant asiatic Elephas maximusmamifer3,178 t79,6captivitate1,7
Hipopotam Hippopotamus amphibiusmamifer3,75 t61,2captivitate1,2
Colibri cu gât rubiniu Archilochus colubrispasăre3,1 g9,1libertate1,3
Măcăleandru Erithacus rubeculapasăre17,3 g19,3libertate2,0
Pițigoi mare Parus majorpasăre17,9 g15,4libertate1,5
Rândunică Hirundo rusticapasăre18,3 g16nenotat1,6
Vrabie de casă Passer domesticuspasăre25,3 g23nenotat2,1
Peruș Melopsittacus undulatuspasăre30 g21captivitate1,9
Drepnea neagră Apus apuspasăre37,6 g21,1libertate1,8
Graur Sturnus vulgarispasăre74 g22,9libertate1,7
Mierlă Turdus merulapasăre103,2 g21,8libertate1,5
Cocoș-de-junglă (strămoșul găinii) Gallus galluspasăre779,8 g30captivitate1,3
Corb Corvus coraxpasăre1,041 kg69captivitate2,9
Buhă Bubo bubopasăre2,686 kg68captivitate2,3
Cocoș de munte Tetrao urogalluspasăre2,95 kg18captivitate0,6
Gâscă de vară Anser anserpasăre3,308 kg31captivitate1,0
Cormoran mare Phalacrocorax carbopasăre3,629 kg32,1libertate1,0
Acvilă de munte Aquila chrysaetospasăre4,8 kg48captivitate1,5
Cocor Grus gruspasăre5,5 kg43libertate1,3
Codalb Haliaeetus albicillapasăre6,697 kg42captivitate1,2
Albatros călător Diomedea exulanspasăre7,047 kg50libertate1,4
Lebădă de vară Cygnus olorpasăre8,3 kg40libertate1,1
Struț Struthio cameluspasăre111 kg50captivitate0,8
Năpârcă Anguis fragilisreptilă11,65 g54captivitate5,1
Șopârla verde Lacerta viridisreptilă21,5 g10nenotat0,9
Șarpele de casă Natrix natrixreptilă96,25 g20captivitate1,4
Vipera comună Vipera berusreptilă279 g19captivitate1,1
Piton reticulat Python reticulatusreptilă32 kg29,4captivitate0,9
Crocodil de Nil Crocodylus niloticusreptilă94,2 kg56captivitate1,5
Aligator american Alligator mississippiensisreptilă150 kg77captivitate1,9
Țestoasa verde de mare Chelonia mydasreptilă160 kg75nenotat1,9
Plethodon cinereus, o salamandră din America de Nordamfibian0,5 g25libertate–
Proteul, amfibian din peșteri Proteus anguinusamfibian17 g102libertate–
Biban Perca fluviatilispește2,612 kg22libertate1,3
Anghilă Anguilla anguillapește3,629 kg88captivitate4,8
Cegă Acipenser ruthenuspește8,8 kg46,1captivitate2,2
Șalău Sander luciopercapește11 kg16libertate0,7
Știucă Esox luciuspește15,62 kg30libertate1,3
Somon de Atlantic Salmo salarpește25,74 kg13libertate0,5
Păstrugă Acipenser stellatuspește44 kg27libertate1,0
Nisetru Acipenser gueldenstaedtiipește63,25 kg46libertate1,6
Acipenser fulvescens, un sturion din America de Nordpește70 kg152libertate5,3
Somn Silurus glanispește168,3 kg60captivitate1,8
Rechinul alb Carcharodon carchariaspește1,87 t50libertate1,1
Rechinul-balenă Rhincodon typuspește18,7 t54libertate0,8
Toate cele 3.123 de specii, pe clase
ClasaSpeciiMasaViața maximă (ani)Linia de tendință
mamifere9973,77 g – 136 t2,1 – 211t = 4,88 · M0,153 (AnAge)
păsări13302,6 g – 111 kg0,6 – 83t = 5,37 · M0,214
reptile3551,475 g – 420 kg1,3 – 152t = 7,61 · M0,138
amfibieni180,5 g – 358,1 g7,8 – 102nu se trage (prea puține specii)
pești4231,1 g – 18,7 t3 – 205t = 5,48 · M0,148

Specii cu viața înregistrată, dar fără masă în AnAge (nu apar pe grafic): broasca-roșie-de-munte (27 de ani), păstrăv (38 de ani), rechinul de Groenlanda (392 de ani), țestoasa de baltă (120 de ani), broasca râioasă brună (40 de ani), buhaiul-de-baltă-cu-burtă-galbenă (29 de ani), triton cu creastă (28 de ani), broasca-de-lac-mare (11 ani).

Date: AnAge, Build 15 (Human Ageing Genomic Resources; Tacutu et al. 2013, de Magalhães et al. 2024), licență CC BY 3.0; filtrate după calitate, grupate pe clase școlare, cu nume românești adăugate.

Măsurători și calcul. Fiecare punct este o specie din AnAge, Build 15, cu masa adultului, viața maximă înregistrată și calitatea datelor „acceptabilă” sau „ridicată” după criteriile AnAge: 3.123 de specii, toate vertebrate (speciile de nevertebrate din AnAge nu au masa adultului). Viața este recordul speciei, nu durata obișnuită a vieții; 50% dintre recorduri vin din captivitate. Linia mamiferelor este ecuația publicată de AnAge, t = 4,88 · M0,153 (fără cetacee); liniile păsărilor, reptilelor și peștilor sunt calculate prin metoda celor mai mici pătrate pe punctele de pe grafic; pentru amfibieni nu se trage o linie. Cele patru lamprede (ciclostomi) sunt numărate la pești. Date: AnAge, Human Ageing Genomic Resources, licență CC BY 3.0.

Surse și credite. Date: AnAge, The Animal Ageing and Longevity Database, Build 15, Human Ageing Genomic Resources (Tacutu et al. 2013 și de Magalhães et al. 2024, Nucleic Acids Research), setul de date: sursa; licența CC BY 3.0, textul licenței: sursa; modificări: au fost păstrate doar speciile cu masa adultului, viața maximă și calitatea datelor „acceptabilă” sau „ridicată”, clasele au fost grupate în grupe școlare, au fost adăugate nume românești, iar liniile de tendință ale păsărilor, reptilelor și peștilor au fost calculate din aceste date.

Ce face un grup să aibă multe specii

Clima. În aproape toate grupele, numărul de specii crește spre Ecuator. Pădurile tropicale au multe locuri de trai diferite, iar fiecare poate adăposti alte specii.

Izolarea. O populație despărțită de un râu nou, de un munte sau de mare evoluează separat și poate deveni o specie nouă. Pe insulele Hawaii, o singură specie de păsări a dat naștere multor specii de păsări-mieroase, fiecare cu alt cioc și altă hrană.

Resursele și timpul. Lacul Victoria, un lac tropical, avea aproape 500 de specii de pești ciclide, toate trăind numai acolo. Bazinul lui are în jur de 400.000 de ani, dar forma lui de azi are doar aproximativ 15.000 de ani. Lacul Michigan, din zona temperată, are în forma de azi doar aproximativ 7.000 de ani și în jur de 79 de specii de pești. Latitudinea și vârsta lacului sunt două dintre explicațiile propuse pentru diferență. Ciclidele din Victoria arată și cât de repede pot apărea multe specii noi.

Adaptări la zbor, înot, sol și frig

Același mediu duce la forme asemănătoare în grupe diferite. Zborul a apărut separat la păsări și la lilieci. Corpul în formă de fus se vede la rechin, la delfin și la pinguin. Cârtița, care sapă sub pământ, are ochi mici și labe anterioare ca niște lopeți. Ursul trece iarna în bârlog, cu rezervele de grăsime strânse toamna.

Marii prădători, cum sunt lupul, râsul și ursul, țin în frâu numărul ierbivorelor și al animalelor bolnave. Sturionii au fost pescuiți pentru icrele negre până aproape de dispariție; azi pescuitul lor este interzis în România.

Un urs brun tânăr traversează o poiană cu iarbă uscată la marginea unei păduri de conifere, lângă o bancă de lemn.
Figura 2Urs brun (Ursus arctos) la marginea pădurii, în județul Covasna. Prădătorii mari au nevoie de suprafețe întinse de pădure legate între ele; când ajung lângă case, apar pagube.

Foto: Costin Costan, CC0 1.0, sursa. Decupată și micșorată.

Un pui de morun, cu corp alungit, cenușiu deasupra și alb dedesubt, cu șiruri de plăci osoase pe spate, înghite un pește mic într-un acvariu.
Figura 3Pui de morun (Huso huso) într-un acvariu, în timp ce înghite un pește. Pe spate și pe flancuri se văd șirurile de plăci osoase ale sturionilor. Pescuitul sturionilor este interzis în România.

Foto: Daniel Döhne, CC BY-SA 3.0, sursa. Decupată și micșorată.

Exemplu rezolvat

Cât ar trebui să trăiască un liliac de 7 grame?

La mamifere, cele mai mari trăiesc de obicei mai mult: chițcanul de pădure, de 9 g, trăiește cel mult 3,2 ani, ursul brun 40 de ani. Baza de date AnAge folosește pentru mamifere formula t = 4,88 · M^0,153, unde M este masa adultului în grame, iar t este vârsta maximă așteptată, în ani.

Pentru liliacul lui Brandt, M = 7 g. Calculezi 7^0,153 ≈ 1,35, apoi t = 4,88 × 1,35 ≈ 6,6 ani. Vârsta maximă înregistrată în natură este însă 41 de ani, adică de 41 : 6,6 ≈ 6,2 ori mai mult decât prevede formula.

Pentru ursul brun, cu 277.500 g, formula dă în jur de 33 de ani, iar recordul este de 40 de ani, doar de 1,2 ori peste. Liliacul de câteva grame bate deci, ca durată de viață raportată la masă, ursul de câteva sute de kilograme. Durata vieții, ca orice caracter, nu așază speciile pe o scară.

În România

Urșii, lupii și râșii din Carpați

Analiza genetică a aproximativ 24.000 de probe, făcută într-un proiect al Ministerului Mediului, estimează populația de urs brun din România, într-un scenariu conservator, la 10.657–12.787 de indivizi (rezultat anunțat în decembrie 2025).

Pentru lup și râs, cea mai recentă valoare oficială este raportul României către Comisia Europeană pentru perioada 2019–2024: în jur de 2.500–3.000 de lupi și 1.800–2.200 de râși, tot estimări.

Acești prădători de vârf au nevoie de suprafețe mari de pădure legate între ele. Când ursul ajunge în sate, apar pagube: între 2023 și 2025 au fost aprobate 5.216 dosare de despăgubire.

Pe scurt

  1. După Lista Roșie IUCN (2025-1), peștii au 37.109 specii descrise, reptilele 12.386, păsările 11.195, amfibienii 8.863, iar mamiferele 6.736.
  2. Complexitatea structurală nu aduce diversitate taxonomică: mamiferele, cu organizarea cea mai complexă după multe criterii, au cele mai puține specii.
  3. Evoluția este un arbore cu ramuri la fel de vechi; nicio specie actuală nu este strămoșul alteia și nu există organisme „superioare”.
  4. Diversitatea depinde de climă (mai multe specii spre Ecuator), de izolare, de resurse și locuri de trai și de timpul avut la dispoziție.
  5. Grupe diferite capătă forme asemănătoare în același mediu: zborul la păsări și lilieci, corpul în formă de fus la rechin, delfin și pinguin.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitMamiferele sunt cele mai evoluate vertebrate, de aceea au cele mai multe specii.

    CorectToate vertebratele actuale au evoluat la fel de mult timp, iar mamiferele sunt clasa cu cele mai puține specii. Peștii au de cinci ori și jumătate mai multe.

  • GreșitPeștii de azi sunt strămoșii broaștelor, iar broaștele ai șopârlelor.

    CorectPeștii, broaștele și șopârlele de azi sunt ramuri actuale ale aceluiași arbore. Au strămoși comuni dispăruți de mult, dar nu descind unii din alții.

  • GreșitAnimalele mici trăiesc puțin, cele mari mult: regula nu are excepții.

    CorectTendința există, dar liliecii o încalcă: liliacul lui Brandt, de 7 g, a trăit 41 de ani, mai mult decât ursul brun.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care clasă de vertebrate are cele mai multe specii descrise?

    Răspuns

    c) Peștii. Peștii au 37.109 specii descrise, mai multe decât oricare altă clasă și aproape jumătate din toate vertebratele.

  2. Ce arată comparația dintre organizarea mamiferelor și numărul lor de specii?

    Răspuns

    b) Că complexitatea structurală și numărul de specii nu cresc împreună. Mamiferele au o organizare complexă după multe criterii, dar cele mai puține specii; diversitatea depinde de izolare, climă, resurse și timp.

  3. Care afirmație despre crap și vulpe este corectă?

    Răspuns

    c) Crapul și vulpea au un strămoș comun foarte vechi. Ambele specii actuale sunt vârfuri de ramuri ale aceluiași arbore; strămoșul lor comun a trăit acum sute de milioane de ani.

  4. Formula AnAge prevede pentru liliacul lui Brandt, de 7 g, o vârstă maximă de 6,6 ani. Cel mai bătrân exemplar cunoscut a trăit 41 de ani. De câte ori este mai mare vârsta reală decât cea prevăzută? Rotunjește la o zecimală.

    ori
    Răspuns

    6,2 ori. 41 : 6,6 ≈ 6,2. Liliacul trăiește de peste șase ori mai mult decât un mamifer obișnuit de aceeași masă.

  5. Pentru fiecare exemplu, alege factorul de diversitate pe care îl ilustrează.

    Răspuns

    Izolare: Păsările-mieroase din insulele Hawaii, cu ciocuri diferite; O populație despărțită de un munte nou devine o specie separată.

    Climă: Pădurile tropicale au mai multe specii decât cele temperate; Numărul de specii crește spre Ecuator.

    Timp și resurse: Un lac vechi de sute de mii de ani are mult mai multe specii de pești decât un lac format acum câteva mii de ani.

    Izolarea separă populații care evoluează apoi diferit; clima caldă și mediile variate de la tropice adăpostesc mai multe specii; vârsta și resursele mediului sunt explicații propuse: un mediu vechi a avut mai mult timp în care să apară specii noi.

  6. Ce fel de valoare este numărul de 10.657–12.787 de urși bruni din România?

    Răspuns

    b) O estimare făcută prin analiza genetică a aproximativ 24.000 de probe. Urșii nu pot fi numărați unul câte unul; genetica identifică indivizi din probe (păr, excremente), iar populația totală se estimează statistic, ca interval.

  7. Un coleg spune: „Omul este în vârful evoluției, iar peștii au rămas în urmă.” Răspunde-i folosind numerele de specii și ideea de arbore al vieții.

    Un răspuns bun

    Peștii au 37.109 specii descrise, de cinci ori și jumătate mai multe decât mamiferele, deci au avut un succes foarte mare în apă. Peștii de azi au evoluat la fel de mult timp ca omul, pe ramuri diferite ale aceluiași arbore. Omul și peștii au un strămoș comun, iar nicio specie actuală nu este o treaptă spre alta.

    Un răspuns complet folosește un număr de specii cu sursa și anul, explică faptul că toate speciile actuale au o istorie la fel de lungă și înlocuiește imaginea scării cu cea a arborelui.

Lucrări practice pentru lecția aceasta

Termeni

diversitate taxonomică
Numărul de specii (sau de alte grupe de clasificare) dintr-un grup sau dintr-un loc.
arbore filogenetic
Desen care arată înrudirea speciilor prin strămoși comuni, ca ramurile unui copac.
specie endemică
Specie care trăiește într-un singur loc de pe Pământ.
convergență
Apariția unor forme asemănătoare la grupe neînrudite care trăiesc în același fel de mediu.
prădător de vârf
Prădător care nu are, ca adult, alți prădători naturali în ecosistemul său.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Diversitatea vertebratelor: exemple de specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări, factori care influențează diversitatea, corelații între complexitatea structurală a vertebratelor și diversitatea taxonomică” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2, 3.2.