Pentru profesori
Biologie clasa a IX-a pentru profesori: ce se poate folosi mâine și programa, rând cu rând
Fișe de lucru la fiecare lecție, fișe de lucrări practice, teste de tipărit pe capitole, patru evaluări integrate, șase proiecte, planificarea lecțiilor, un test cu aceleași întrebări pentru toată clasa, imaginile capitolelor pe proiector și lecții care se deschid fără internet. Mai jos: ce rând din programă acoperă fiecare lecție și de unde vin datele.
De folosit mâine la oră
Imaginea capitolului, pe proiector
Fiecare capitol începe cu o imagine care se schimbă pas cu pas. Butonul „Pe proiector” o întinde pe tot ecranul, cu litere mari. Textul fiecărui pas stă ascuns până apeși bara de spațiu, ca să poți pune întâi întrebarea clasei. Săgețile de pe tastatură trec la pasul următor sau la cel dinainte, iar Esc închide.
- 1 Măsoară micrografia
- 2 Dă-i oxigen
- 3 Taie celula
- 4 Schimbă mediul
- 5 Numără o populație
- 6 Așteaptă 20 de minute
- 7 Înalță planta
- 8 Cântărește animalul
- 9 Pune pe hartă
- 10 Urmărește carbonul
Orice altă pagină se deschide cu litere mari dacă adaugi
?mare=1la adresă. Parcursul se poate fixa pentru toată clasa cu?parcurs=tcsau?parcurs=cs.Fișă de lucru la fiecare lecție
O pagină A4 de tipărit: întrebarea lecției, o predicție de făcut înainte de citit, trei sau patru cerințe cu răspuns scris, pornite de la greșelile frecvente și de la rezumat, și întrebările lecției fără răspunsuri, cu rânduri de scris. Butonul „Fișă de lucru” se află în fiecare lecție, lângă „Pe scurt”. Răspunsurile rămân în lecție.
Fișele celor 58 de lecții
1. Metoda și microscopul 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
2. Moleculele vieții 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6
3. Celula 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7
4. Membrana, osmoza, diviziunea 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5
5. Niveluri de organizare 5.1 5.2 5.3 5.4
6. Bacterii, protiste, fungi 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6 6.7 6.8
7. Plantele 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6
8. Animalele 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8
Fișe de lucrări practice
16 fișe, câte una pentru fiecare lucrare propusă: materiale, pași de lucru, rezultate așteptate, limite și criterii de evaluare, fiecare pe o pagină A4. Fiecare lecție trimite la fișele care i se potrivesc. Toate fișele.
Același test pentru toată clasa
Un link de test dă fiecărui elev aceleași zece întrebări, în aceeași ordine. Elevul vede explicația după fiecare răspuns, iar la sfârșit primește un ecran cu punctajul, timpul și lecțiile de recitit, pe care ți-l poate arăta pe telefon. Rezultatul rămâne pe telefonul lui.
Ideile greșite ale elevilor
30 de idei greșite frecvente, fiecare cu corectura, o întrebare de verificare și ceva de încercat. Ideile greșite, pe capitole.
Teste gata de tipărit, pe capitole
Zece întrebări din lecțiile fiecărui capitol, cu baremul pe pagina a doua. Toate testele. Evaluările integrate și proiectele sunt la Evaluări și Proiecte.
Lecții care se deschid fără internet
După prima vizită, lecțiile și paginile deschise rămân pe dispozitiv. Dacă deschizi acasă capitolul pe laptopul de la clasă, lecțiile pornesc și în sala fără semnal. Elevii pot citi lecțiile pe drum.
Fiecare lecție se tipărește și întreagă din butonul „Tipărește lecția”: textul, desenele, exemplul, rezumatul și întrebările, fără meniuri. Elevul își păstrează alegerile și răspunsurile în Caiet, pe telefonul lui, fără cont.
Ce este și ce nu este
Materialul nu înlocuiește manualul ales de școală. Dacă găsești o greșeală, sursa fiecărui număr este trecută la sfârșitul lecției și poate fi verificată direct.
Programa are un trunchi comun (TC) și un curriculum de specialitate (CS) pentru specializarea Științe ale naturii (filiera teoretică, profil real), cu ore în plus. Lecțiile de CS sunt marcate „CS”, iar parcursul se alege cu butonul „+ Științe ale naturii (CS)”. Cele 58 de lecții sunt unități scurte, mai mici decât o oră de curs: două sau trei pot intra într-o oră, după clasă.
Un ritm de oră care păstrează investigația
| Secvență | Oră de 45 de minute | Oră de 50 de minute | Produs |
|---|---|---|---|
| Reactualizare fără suport | 3 | 3 | O explicație scurtă sau o predicție |
| Întrebarea și explicația inițială | 7 | 8 | Condițiile cazului înțelese |
| Investigație, calcul sau studiu de caz | 20 | 24 | Date sau o comparație documentată |
| Explicație și confruntarea răspunsurilor | 10 | 10 | Mecanism, dovadă și limită |
| Bilet de ieșire | 5 | 5 | Un caz nou și ce rămâne neclar |
Duratele sunt propuneri. O lucrare cu expunere de 30 de minute poate începe înaintea explicației, iar una de germinare își întinde observațiile pe mai multe zile. Un proces real nu se grăbește ca să încapă în oră: când timpul nu permite experimentul, se folosește studiul de caz, numit așa, iar în dosar se trece activitatea care s-a făcut de fapt.
La o demonstrație proiectată, un elev prezice, altul explică ce s-a schimbat, iar al treilea citește rezultatul și limita lui. Rolurile se rotesc, iar ceilalți notează individual înainte de discuție. A privi cum profesorul arată o imagine nu este un răspuns care se poate evalua.
Planificare propusă pentru cele 58 de lecții
Este o sugestie pe care fiecare profesor o adaptează la orar, la săptămânile speciale, la sărbători și la clasă; nu este calendarul oficial al anului școlar. Exemplul pornește de la 32 de întâlniri utilizabile pentru trunchiul comun (o oră pe săptămână) și de la 64 de întâlniri suplimentare pentru Științe ale naturii (încă două ore pe săptămână).
La trunchiul comun, 24 de întâlniri sunt pentru parcurs și lucrări practice, iar 8 pentru consolidare, remediere, evaluare și reluare. La CS, 48 de întâlniri sunt pentru extinderi, lucrări practice și proiecte, iar 16 rămân libere. Rezerva de un sfert este alegerea acestui exemplu; repartizarea din școala ta trebuie verificată față de programa în vigoare.
| Capitol | Lecții TC | Întâlniri TC | Lecții CS | Întâlniri CS | Fișe de lucrări practice |
|---|---|---|---|---|---|
| 1. Metoda și microscopul | 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 | 2 | 1.5 | 5 | P02; P09 (CS) Metoda științifică se reia în toate capitolele. |
| 2. Moleculele vieții | 2.1, 2.2, 2.3, 2.4 | 2 | 2.5, 2.6 | 7 | P01; P10 (CS) |
| 3. Celula | 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 | 3 | 3.6, 3.7 | 7 | P02; P11 (CS) Pentru microscopie se pot folosi imaginile din lecții, dacă școala nu are microscop. |
| 4. Membrana, osmoza, diviziunea | 4.1, 4.2, 4.3 | 3 | 4.4, 4.5 | 6 | P03 |
| 5. Niveluri de organizare | 5.1, 5.2 | 1 | 5.3, 5.4 | 6 | P12 (CS) Capitol de integrare: ideile din capitolele 2–4 se așază pe niveluri. |
| 6. Bacterii, protiste, fungi | 6.1, 6.2, 6.3, 6.4, 6.5 | 4 | 6.6, 6.7, 6.8 | 7 | P04, P05; P13, P14 (CS) |
| 7. Plantele | 7.1, 7.2, 7.3, 7.4 | 2 | 7.5, 7.6 | 4 | P06 Un proiect de determinare (J03) se potrivește aici. |
| 8. Animalele | 8.1, 8.2, 8.3, 8.4, 8.5, 8.6 | 3 | 8.7, 8.8 | 4 | P07; P15 (CS) |
| 9. Sănătate și biodiversitate | 9.1, 9.2, 9.3, 9.4 | 2 | – | – | – Planul de conservare (J05) folosește întâlnirile de rezervă. |
| 10. Omul și biosfera | 10.1, 10.2, 10.3 | 2 | 10.4, 10.5 | 2 | P08; P16 (CS) |
| Consolidare, remediere și evaluare | – | 8 | – | 16 | Repetări și evaluări alese după dovezi |
| Total | 32 | 64 |
Lecțiile scurte ale aceluiași capitol pot intra într-o singură întâlnire; unele se pot citi acasă, dar accesul la internet acasă nu este o condiție: lecțiile se tipăresc și se citesc la clasă. Dacă o evaluare arată dificultăți, rezerva se folosește pentru explicații noi și comparații, nu pentru parcurgerea mai rapidă a restului.
Minimele de lucrări practice și dosarul lor
Programa cere un număr minim de lucrări practice, experimente sau studii de caz pe domenii, alese din lista propusă după resursele școlii. Tabelul de mai jos le dă pe domenii; fișele de la pagina Fișe practice sunt împărțite exact pe această structură.
Pentru fiecare lucrare realizată, profesorul păstrează data, tipul real al activității (lucrare practică, experiment sau studiu de caz), protocolul aplicat și un produs al elevilor. O lucrare se numără o singură dată: un proiect care reia aceleași date și același scop ca o fișă nu este încă o lucrare.
| Domeniul din programă | Minimum, trunchi comun | CS, suplimentar | Fișe |
|---|---|---|---|
| Știința ca proces | nu este fixat | 1 | P09 |
| Celula – unitate structurală și funcțională a lumii vii | 3 | 2 | P01, P02, P03, P10, P11 |
| Niveluri de integrare și organizare a lumii vii | nu este fixat | 1 | P12 |
| Diversitatea și conservarea lumii vii | 4 | 3 | P04, P05, P06, P07, P13, P14, P15 |
| Impactul activităților umane asupra ecosistemelor | 1 | 1 | P08, P16 |
| Total fixat | 8 | 8 |
„Nu este fixat” înseamnă că programa nu dă un minim numeric pentru trunchiul comun la acel domeniu; nu înseamnă că lucrările practice lipsesc de acolo.
Patru evaluări integrate
Fiecare evaluare este o pagină A4 de tipărit, cu enunțul pentru elev și, pe o pagină separată, rezolvarea și baremul. Se rezolvă în 30–50 de minute și leagă mai multe lecții.
- E01 · Trunchi comun · 30–40 de minuteApa, membrana și explicația unui rezultatLecțiile 1.2, 1.3, 4.1, 4.2
- E02 · Trunchi comun · 30–40 de minuteUn singur caracter nu face o clasificareLecțiile 6.1, 7.2, 7.3, 7.4, 8.5, 8.6
- E03 · Trunchi comun · 40–50 de minuteO măsură pentru curtea școlii, o concluzie pe măsura datelorLecțiile 9.3, 9.4, 10.1, 10.3
- E04 · CS · 45–50 de minuteDouă totaluri egale pot ascunde sisteme diferiteLecțiile 4.5, 5.3, 5.4
Șase proiecte
Fiecare proiect are un produs concret și criterii de reușită; pagina lui se tipărește pe o foaie A4.
- J01 · 1–2 întâlniriAtlasul unei imagini: ce se știe și de unde se știeLecțiile 1.4, 3.3, 7.1
- J02 · o lucrare și o revenire scurtăO explicație osmotică care se aplică și altui cazLecțiile 1.2, 4.2
- J03 · 2 întâlniriCheia de determinare care spune și „nu știu încă”Lecțiile 6.1, 7.2, 7.3, 8.3
- J04 · 1–2 întâlniriMuzeul a trei idei greșiteLecțiile 4.5, 6.2, 8.6
- J05 · proiectare într-o întâlnire, observații în intervale fixate, apoi analizăUn habitat mic, o întrebare care se poate repetaLecțiile 9.3, 9.4, 5.4
- J06 · o întâlnire de proiectare, un interval de numărare și o întâlnire de analizăMai puțin material pentru același serviciuLecțiile 10.1, 10.3, 10.5
Teste gata de tipărit, pe capitole
Fiecare test are zece întrebări luate din întrebările care se verifică singure ale lecțiilor capitolului, plus baremul pe pagina a doua. Pentru testul pe ecran, cu aceleași zece întrebări pentru toată clasa, folosește un link de test din secțiunea „De folosit mâine la oră”.
- Capitolul 1Metoda și microscopul10 întrebări
- Capitolul 2Moleculele vieții10 întrebări
- Capitolul 2 · CSMoleculele vieții10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 3Celula10 întrebări
- Capitolul 3 · CSCelula10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 4Membrana, osmoza, diviziunea10 întrebări
- Capitolul 4 · CSMembrana, osmoza, diviziunea10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 5Niveluri de organizare10 întrebări
- Capitolul 5 · CSNiveluri de organizare10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 6Bacterii, protiste, fungi10 întrebări
- Capitolul 6 · CSBacterii, protiste, fungi10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 7Plantele10 întrebări
- Capitolul 7 · CSPlantele10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 8Animalele10 întrebări
- Capitolul 8 · CSAnimalele10 întrebări, pentru Științe ale naturii
- Capitolul 9Sănătate și biodiversitate10 întrebări
- Capitolul 10Omul și biosfera10 întrebări
- Capitolul 10 · CSOmul și biosfera10 întrebări, pentru Științe ale naturii
Feedback, reactualizare și progres
La sfârșitul lecției, elevul explică mecanismul fără imagine. La întâlnirea următoare primește un caz scurt cu alte date. După două-trei săptămâni conceptul revine într-o situație nouă, iar spre sfârșitul unității se cere o comparație între mecanisme. Calendarul se ajustează: nu este un interval optim pentru orice elev sau conținut.
Semnele bune de învățare sunt explicația care se păstrează după o pauză și cazul nou rezolvat. Numărul de pagini deschise sau timpul petrecut pe ecran nu spun nimic despre ele.
Feedbackul leagă greșeala de o operație: „Ai calculat numărul indivizilor; întrebarea cerea numărul speciilor.” Elevul își corectează răspunsul și spune ce a schimbat. La o întrebare deschisă se acceptă formulări diferite, dacă mecanismul, dovezile și limitele sunt corecte; răspunsul nu se potrivește cu un șir de cuvinte.
Rubrica de bază are patru criterii: relația biologică, folosirea datelor, metoda și proveniența datelor, limita concluziei. Fiecare criteriu primește 0 puncte (lipsește sau se contrazice), 1 punct (elemente corecte și o omisiune importantă) sau 2 puncte (explicație coerentă). Nota finală, dacă se dă, o stabilește profesorul; rubrica nu are un prag oficial.
Acces, confidențialitate și evaluare echitabilă
Pentru fiecare activitate există o cale de lucru în text, în tabel sau în schemă. Profesorul poate adapta prezentarea (orală, scrisă, audio, în pereche), păstrând obiectivul evaluat. O limitare motorie sau vizuală nu se transformă într-un punctaj mic la un concept biologic care se poate arăta altfel. Când obiectivul este chiar folosirea unei metode, se notează exact rolul îndeplinit, fără a pretinde o manipulare care nu a avut loc.
Datele de sănătate, arborele familial, fotografiile personale și rezultatele genetice nu sunt necesare la nicio activitate. La lecțiile despre sănătate se folosesc cazuri fictive și episoade educaționale observabile, nu concluzii despre viața elevului. O demonstrație de igienă nu dovedește că mâinile nu mai au microorganisme și nici starea de sănătate.
Răspunsurile se păstrează pe dispozitivul elevului sau pe hârtie, iar contul nu este necesar. Exportul din Caiet îl alege elevul sau profesorul, în cadrul școlii, și nu se publică nimic automat.
Programa, rând cu rând
Cele 46 de conținuturi ale programei (23 de trunchi comun, 23 de curriculum de specialitate), cu textul oficial. Coloana din dreapta trimite la lecții.
| Conținut din programă | Parcurs | Lecții |
|---|---|---|
| I. Știința ca proces | ||
| Metoda științifică. Etica cercetării. Observația și experimentul în biologie: formularea ipotezei, definirea variabilelor, stabilirea metodelor, colectarea și analiza datelor, formularea concluziilor, comunicarea rezultatelor | TC | 1.1, 1.2, 1.3, 1.4 |
| Etapele investigației/metodei științifice avansate bazate pe observații și experimente: definirea unei probleme într-un context real de sănătate/mediu/biotehnologii, formularea ipotezei, stabilirea variabilelor, identificarea riscurilor/surselor de erori, decizia asupra strategiei experimentale, analiza datelor obținute, elaborarea și prezentarea concluziilor, argumentarea rezultatelor, propuneri de idei noi pentru îmbunătățirea investigației | CS | 1.5 |
| II. Celula – unitate structurală și funcțională a lumii vii | ||
| Apă, săruri minerale, proteine, glucide, lipide, vitamine, acizi nucleici, ATP – rol principal pentru fiecare tip de substanță | TC | 2.1, 2.2, 2.3 |
| Surse alimentare de proteine, glucide, lipide, vitamine. Dieta echilibrată | TC | 2.4 |
| Celula – structură vie. De ce virusurile nu sunt vii? | TC | 3.1 |
| Tipuri fundamentale de celule - procariote și eucariote. Componentele celulei – principalele elemente structurale și funcțiile lor: membrană/perete celular, citoplasmă, organite celulare (ribozomi, mitocondrii, aparatul Golgi, RE, lizozomi, plastide, vacuole, centrozom), nucleu/nucleoid | TC | 3.2, 3.3, 3.4 |
| Schimbul de substanțe între celulă și mediu: difuzie, osmoză | TC | 4.1, 4.2 |
| Rolul mitozei în creștere și dezvoltare | TC | 4.3 |
| Diversitatea celulară corelată cu specializarea funcțională la celulele vegetale, animale, fungice | TC | 3.5 |
| Importanța volumelor și a suprafețelor celulare în schimburile de substanțe între organism și mediu | TC | 3.5 |
| Diversitatea rolurilor proteinelor: catalizator - enzime, semnal - hormoni, apărare - anticorpi, transport - hemoglobina | CS | 2.6 |
| Diversitatea rolurilor glucidelor: structural - chitină, semnalizare - matricea extracelulară | CS | 2.5 |
| Diversitatea rolurilor lipidelor: structural - membrane celulare, semnalizare - hormoni | CS | 2.5 |
| Diversitatea rolurilor vitaminelor | CS | 2.5 |
| Utilizări ale moleculelor în biotehnologii alimentare - enzime și în biotehnologii farmaceutice - hormoni | CS | 2.6 |
| Originea și diversitatea celulelor eucariote | CS | 3.6 |
| Componentele celulei – detalii de structură și funcții | CS | 3.6, 3.7 |
| Relația: ADN-ARN-proteine - noțiuni introductive | CS | 3.7 |
| Cromosomii | CS | 3.7 |
| Ciclul celular. Amitoza și mitoza | CS | 4.5 |
| Schimbul de substanțe între celulă și mediu: difuzie facilitată, transport activ, transport vezicular | CS | 4.4 |
| Corespondența dintre morfologia și structura celulelor eucariote și funcțiile lor: ex. celule secretoare, de conducere, de apărare, de asimilație etc. la plante; celule epiteliale, musculare, nervoase, conjunctive la vertebrate; celule de înmulțire la fungi, plante, animale | CS | 3.6 |
| III. Niveluri de integrare și organizare a lumii vii | ||
| Niveluri de integrare: de la celulă la organism (uni- și pluricelular) – prezentare generală | TC | 5.1 |
| Niveluri de organizare: de la individ la biosferă (concepte de bază: individ, specie/populație, biocenoză, biom, biosferă) | TC | 5.2 |
| Caracteristici ale biotopului și indici structurali ai biocenozei | CS | 5.4 |
| Caracteristici ale populației. Factori care influențează dimensiunea populației | CS | 5.3 |
| IV. Diversitatea și conservarea lumii vii | ||
| Diversitatea lumii vii - prezentare generală. Arborele vieții și clasificarea organismelor | TC | 6.1 |
| PROCARIOTE. DOMENIILE BACTERIA ȘI ARCHAEA - caractere generale (morfologie, nutriție, reproducere), medii de viață (inclusiv medii extreme), importanță în ecosisteme | TC | 6.2 |
| Protozoare: amibe, flagelate, sporozoare, ciliate - caractere generale (morfologie, nutriție, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme | TC | 6.3 |
| Chromista (alge unicelulare și pluricelulare cu clorofile a și c, diatomee, alge brune) - caractere generale (morfologie, nutriție, reproducere), medii de viață, importanță în ecosisteme | TC | 6.4 |
| Fungi: tipuri de fungi (drojdii, mucegaiuri, ciuperci cu pălărie, ciuperci parazite) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, reproducere), medii de viață, importanță în ecosisteme | TC | 6.5 |
| Plante: alge roșii, alge verzi, mușchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme | TC | 7.1, 7.2, 7.3, 7.4 |
| Animale. Nevertebrate: spongieri, celenterate, viermi (lați, cilindrici, inelați), moluște (melci, scoici, cefalopode), artropode (arahnide, crustacei, insecte) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme | TC | 8.1, 8.2, 8.3, 8.4 |
| Vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme | TC | 8.5, 8.6 |
| Educație pentru sănătate. Paraziți – bacterii, protozoare, fungi, animale nevertebrate; posibili vectori ai unor boli – artropode (căpușe, păianjeni, păduchi, ploșnițe, țânțari), păsări, mamifere | TC | 9.1, 9.2 |
| Diversitatea vieții pe Pământ: valoare, vulnerabilități și responsabilitatea conservării | TC | 9.3, 9.4 |
| DIVERSITATEA PROCARIOTELOR - caractere comune și de diferențiere dintre Bacteria și Archaea; specii reprezentative (ex. Lactobacillus sp. respectiv, Halobacterium salinarum); bacterii benefice, bacterii patogene; interacțiuni și adaptări (ex. biofilm, microbiom uman/vegetal) | CS | 6.6 |
| Diversitatea protozoarelor: exemple de specii reprezentative, interacțiuni și adaptări | CS | 6.7 |
| Chromista – diversitatea algelor: exemple de specii reprezentative, interacțiuni și adaptări (ex. înflorirea apelor) | CS | 6.7 |
| Diversitatea fungilor: exemple de specii reprezentative, interacțiuni și adaptări (ex. simbioza la licheni) | CS | 6.8 |
| Diversitatea plantelor: specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări, comunicare între plante (prin semnale chimice și prin intermediul fungilor) | CS | 7.5, 7.6 |
| Animale. Diversitatea nevertebratelor: exemple de specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări | CS | 8.7 |
| Diversitatea vertebratelor: exemple de specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări, factori care influențează diversitatea, corelații între complexitatea structurală a vertebratelor și diversitatea taxonomică | CS | 8.8 |
| V. Impactul activităților umane asupra ecosistemelor | ||
| Prezența omului în mediu în era modernă (demografie, dezvoltare, utilizarea resurselor, deșeurile, poluarea) | TC | 10.1 |
| Schimbările climatice - încălzirea globală; amprenta ecologică – cele două perspective: footprint și handprint (amprenta ecologică și amprenta ecologică pozitivă) | TC | 10.2, 10.3 |
| Influența activităților antropice asupra ciclului natural al carbonului. Amprenta de carbon. Efectul de seră | CS | 10.4, 10.5 |
Surse și date
Sursele fiecărei lecții sunt la sfârșitul ei, cu ce anume susține fiecare. Programa oficială, fotografiile, datele imaginilor capitolelor și autorii lor sunt pe pagina Surse și credite.
Competențele specifice din programă
| Cod | Competența |
|---|---|
| CG1. Investighează sisteme și procese biologice, pentru a forma abilități de cercetare și a evidenția știința ca proces de cunoaștere | |
| 1.1 | Utilizează tehnici și metode de observare pentru a pune în evidență relația structură–funcție la diferite niveluri de integrare și organizare sistemică a lumii vii, diversitatea ecosistemelor și principiile de clasificare a organismelor vii |
| 1.2 | Aplică metoda științifică pentru a pune în evidență relația structură–funcție la diferite niveluri de integrare și organizare sistemică a lumii vii, diversitatea ecosistemelor și principiile de clasificare a organismelor vii, pe baza unui protocol de lucru |
| CG2. Interpretează date, informații și concepte științifice despre lumea vie pentru a elabora explicații bazate pe dovezi și a valoriza știința ca produs al cunoașterii | |
| 2.1 | Organizează date și informații din surse variate pentru a documenta principiul relației structură–funcție în organizarea lumii vii, diversitatea și clasificarea organismelor, adaptările și relațiile lor în cadrul ecosistemelor |
| 2.2 | Analizează date, informații și concepte științifice din surse variate pentru a elabora explicații bazate pe dovezi științifice privind principiul relației structură–funcție în organizarea lumii vii, diversitatea și clasificarea organismelor, adaptările și relațiile lor în cadrul ecosistemelor |
| CG3. Integrează potențialul inovativ și creativ al cunoașterii științifice pentru a propune soluții la probleme reale din lumea vie și din viața cotidiană | |
| 3.1 | Formulează măsuri simple de acțiune împotriva declinului diversității speciilor și ecosistemelor pentru a sprijini conservarea acestora |
| 3.2 | Propune modalități de utilizare responsabilă a aplicațiilor rezultate din cunoașterea lumii vii pentru a sprijini îmbunătățirea calității vieții și protecția ecosistemelor |
| CG4. Corelează date, informații și concepte științifice despre lumea vie pentru a exersa comunicarea în știință și în situații reale | |
| 4.1 | Prezintă materialele realizate utilizând informații și concepte științifice despre lumea vie pentru a exersa comunicarea științifică |
| 4.2 | Elaborează mesaje argumentate despre aplicațiile practice rezultate din cunoașterea lumii vii pentru a sprijini valorizarea responsabilă a acestora și a combate dezinformarea pseudoștiințifică |
| CG5. Valorifică potențialul transformativ al educației în științele biologice prin comportamente responsabile pentru protecția mediului și menținerea unui stil de viață sănătos | |
| 5.1 | Manifestă comportamente ecologice responsabile pentru conservarea diversității speciilor, a ecosistemelor și pentru utilizarea responsabilă a resurselor biologice |
| 5.2 | Demonstrează comportamente corecte pentru un stil de viață sănătos |