Capitolul 7 · PlanteleLecția 7.6CS
Comunicarea între plante: semnale chimice, micorize și ce s-a dovedit până acum
Un articol scrie că arborii „vorbesc” între ei printr-o rețea de fungi. Ce au măsurat, de fapt, cercetătorii?
- Mărime
- de la 1 mm la 62,5 m
- Nivel
- organism
- Timp
- sute de milioane de ani
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 2023, trei cercetători au verificat afirmația că arborii bătrâni trimit prin fungi hrană și semnale de apărare mai ales propriilor puieți. Ce dovezi publicate au găsit?
Vezi răspunsul
Niciunul. Analiza lui Karst, Jones și Hoeksema, publicată în Nature Ecology & Evolution, a găsit că afirmația nu are nicio dovadă publicată și evaluată de alți cercetători, deși apare des în cărți și articole de popularizare.
Într-un experiment din 1983, unor puieți de plop li s-a rupt o parte din frunze. În două zile, frunzele lor aveau mai multe substanțe care pot îngreuna hrănirea insectelor. Aceeași schimbare a apărut și la plopii nevătămați aflați în aceeași incintă, de parcă ceva ar fi trecut de la plantele rănite la cele întregi.
Ce înseamnă „comunicare” la plante
În biologie, se vorbește despre comunicare între plante atunci când o substanță eliberată de o plantă schimbă, măsurabil, activitatea unei alte plante. Planta care eliberează substanța nu are o intenție, iar planta care răspunde nu „înțelege” nimic: anumite molecule pornesc în celulele ei producerea altor substanțe. Pentru o asemenea afirmație trebuie arătate trei lucruri: ce substanță s-a eliberat, ce s-a schimbat la planta vecină și pe ce drum a ajuns substanța.
Semnale prin aer: ce au arătat experimentele
În 1983, Ian Baldwin și Jack Schultz au rupt 7% din frunzișul unor puieți de plop. În 52 de ore, frunzele lor aveau mai mulți compuși fenolici, substanțe care îngreunează hrănirea insectelor; la fel și plopii nevătămați din aceeași incintă. Experimentul a avut probleme de metodă și nu a fost acceptat ca dovadă sigură.
În 2000, Richard Karban și colegii au tăiat ramuri de pelin american în natură. Pelinul tăiat a eliberat un compus volatil, o formă a metil-jasmonatului. Plantele de tutun sălbatic de lângă el au avut, timp de trei sezoane, frunzele mult mai puțin mâncate de lăcuste și omizi decât cele de lângă pelin netăiat. O barieră care oprea contactul prin sol nu a schimbat rezultatul; una care oprea aerul l-a anulat. Substanța ajungea deci prin aer.
Plantele atacate pot atrage și dușmanii atacatorilor. Porumbul ros de omizi eliberează compuși volatili, iar o viespe parazită învață să găsească omizile după acest miros.
Alelopatia: substanțe care frânează creșterea vecinilor
Alelopatia este efectul unei plante asupra plantelor din jur prin substanțe pe care le eliberează. Exemplul clasic este nucul negru american (Juglans nigra): mugurii, cojile fructelor și rădăcinile lui conțin juglonă, care în laborator oprește încolțirea și creșterea multor plante, cum sunt roșiile. Nucul obișnuit din România (Juglans regia) produce și el juglonă, dar în cantități relativ mici. În grădină, dovezile sunt mai slabe: listele de plante sensibile se bazează pe observații, iar în sol juglona este legată de particule și descompusă de microorganisme. Sub mulți nuci cresc plante sănătoase.
Prin fungi: ce s-a măsurat și ce se contestă
Rădăcinile majorității plantelor trăiesc în asociere cu fungi: micoriza. Fungul primește zaharuri de la plantă, iar planta primește mai ales fosfați și alte săruri minerale, adunate de hifele fungului dintr-un volum de sol mai mare. Hifele aceluiași fung pot lega rădăcinile mai multor plante: aceasta este o rețea micorizică comună.
În 1997, Suzanne Simard și colegii au marcat în teren mesteceni și duglasi tineri cu forme de carbon ușor de urmărit (izotopi). Carbonul a trecut în ambele sensuri, iar câștigul net al duglasului a reprezentat, în medie, 6% din carbonul marcat pe care îl fixase prin fotosinteză. Mărimea câștigului s-a schimbat când duglasul era umbrit. Puieții de tuia din apropiere, care nu formau același tip de micoriză, au primit foarte puțin carbon marcat, ceea ce, după autori, sugerează că transferul a avut loc mai ales prin hife. Analiza din 2023 arată însă că astfel de rezultate de teren pot avea și alte explicații, de exemplu un drum prin sol.
În 2013, Zdenka Babikova și colegii au crescut plante de bob legate prin micoriză. Când pe una se hrăneau afidele, plantele neatacate, dar legate de ea prin hife, au eliberat compuși volatili care respingeau afidele și atrăgeau viespile care le parazitează. Rezultatul vine dintr-un experiment în ghiveci, cu o singură specie de plantă.
În 2023, Justine Karst, Melanie Jones și Jason Hoeksema au analizat trei afirmații populare. Ideea că rețelele comune sunt răspândite în păduri și ideea că transferul prin ele ajută puieții au dovezi insuficiente: rezultatele de teren variază mult și au și alte explicații. Pentru ideea că arborii bătrâni trimit hrană și semnale mai ales propriilor puieți nu există niciun studiu publicat și verificat.

Exemplu rezolvat
Cum a aflat Karban pe ce drum trece substanța
Ipoteza: tutunul de lângă pelinul tăiat este mai puțin mâncat pentru că primește o substanță de la pelin. Două drumuri sunt posibile: prin aer sau prin sol.
Pasul 1: între pelin și tutun se pune o barieră în sol. Diferența de frunze mâncate rămâne, deci solul nu este necesar. Pasul 2: se pune o barieră care oprește aerul. Diferența dispare, deci aerul este necesar. Pasul 3: o explicație alternativă era că tutunul primea mai multă lumină după tăierea pelinului; cercetătorii au arătat că lumina nu explica rezultatul.
Concluzia este limitată la ce s-a testat: pelin tăiat, tutun sălbatic, insecte din acel loc. Pentru alte specii, experimentul trebuie refăcut.
În România
Nucul din curte și făgetele seculare
Dacă în curtea ta roșiile plantate sub nuc cresc mai prost decât cele din mijlocul grădinii, juglona este o explicație posibilă, dar dovezile de laborator vin mai ales de la nucul negru, iar nucul obișnuit (Juglans regia) produce mai puțină. O grădină nu este un experiment: sub nuc sunt și umbră, rădăcini care iau apa și frunze căzute.
Fagul formează micorize cu foarte multe specii de fungi: într-o pădure din Germania, pe rădăcinile de fag au fost găsite aproximativ 75 de specii. În 2017, opt păduri seculare de fag din România, cu o suprafață totală de 24.679 de hectare, au intrat în patrimoniul mondial UNESCO, între ele Codrul secular Șinca, Codrii seculari Slătioara și păduri din parcurile naționale Domogled–Valea Cernei, Semenic–Cheile Carașului, Cheile Nerei–Beușnița și Cozia. Dacă hifele leagă între ei fagii din aceste păduri, cât carbon trece pe acest drum și cu ce efect asupra puieților nu a fost măsurat.
Pe scurt
- Comunicarea între plante înseamnă că o substanță eliberată de o plantă schimbă măsurabil activitatea alteia, fără intenție.
- Experimentele arată că plantele rănite eliberează compuși volatili la care plantele vecine răspund prin apărare (pelinul tăiat și tutunul, 2000) și că plantele atacate atrag dușmanii atacatorilor.
- Alelopatia este frânarea creșterii vecinilor prin substanțe eliberate; juglona nucului acționează sigur în laborator, dar efectul ei în grădină este discutat.
- Micoriza este asocierea dintre rădăcini și fungi: fungul primește zaharuri, planta primește fosfați și alte săruri; hifele pot lega mai multe plante într-o rețea micorizică comună.
- Simard (1997) a măsurat transfer de carbon în ambele sensuri între mesteacăn și duglas; Karst, Jones și Hoeksema (2023) au arătat că afirmațiile generale despre rețelele din păduri depășesc dovezile.
Greșeli frecvente
GreșitArborii se ajută și se avertizează între ei prin fungi, ca prin internet.
CorectS-au măsurat transferuri de carbon și răspunsuri chimice în anumite experimente. Nu s-a arătat că sunt intenționate, iar ideea că arborii își hrănesc preferențial puieții nu are dovezi publicate.
GreșitDacă două rădăcini sunt legate de același fung, înseamnă că își transmit hrană.
CorectLegătura fizică, transferul unei substanțe și un efect asupra plantei sunt trei afirmații diferite; fiecare trebuie măsurată separat.
GreșitNucul otrăvește toate plantele de sub el.
CorectJuglona oprește încolțirea multor plante în laborator, dar în sol este legată și descompusă; sub mulți nuci cresc plante sănătoase.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce a arătat experimentul cu bariere al lui Karban (2000)?
Răspuns
b) Că substanța trecea prin aer. Bariera din sol nu a schimbat rezultatul, cea care oprea aerul l-a anulat; lumina a fost exclusă, iar plantele nu au intenții.
Ce primește fungul de la plantă într-o micoriză?
Răspuns
c) Zaharuri. Planta dă zaharuri produse prin fotosinteză; fungul îi aduce fosfați și alte săruri minerale.
Care afirmație despre rețelele micorizice din păduri nu are niciun studiu publicat și verificat, după analiza din 2023?
Răspuns
d) Arborii bătrâni trimit hrană și semnale mai ales propriilor puieți. Primele trei au dovezi experimentale; preferința pentru proprii puieți nu are dovezi publicate.
În experimentul lui Simard, câștigul net al duglasului a reprezentat, în medie, 6% din carbonul marcat fixat prin fotosinteză. Dacă un puiet ar fi fixat 50 g de carbon marcat, câte grame ar fi reprezentat câștigul net? (exemplu de calcul)
gRăspuns
3 g. 6% din 50 g = 0,06 × 50 = 3 g. Cele 50 g sunt alese pentru calcul.
Sortează afirmațiile după cât de bine sunt susținute.
Răspuns
Măsurat în experimente: Tutunul de lângă pelin tăiat este mai puțin mâncat de insecte; Carbonul trece în ambele sensuri între mesteacăn și duglas; Juglona oprește încolțirea în laborator.
Dovezi insuficiente sau absente: Transferul prin rețea ajută, în general, puieții din păduri; Arborii-mamă își hrănesc preferențial puieții.
Primele trei sunt rezultate de experiment, limitate la speciile testate; ultimele două sunt generalizări pe care analiza din 2023 le-a găsit nesusținute sau fără dovezi.
Un documentar spune: „Fagii bătrâni își hrănesc puieții prin fungi, ca o mamă.” Scrie ce ar trebui să măsoare un experiment ca să susțină această afirmație și formulează-o fără cuvinte care sugerează intenții.
Un răspuns bun
Experimentul ar trebui să arate că puieții sunt legați de fagul bătrân prin același fung, că un atom de carbon marcat în fagul bătrân ajunge în puieți pe drumul hifelor și nu prin sol, că puieții primesc mai mult decât cedează și că acest câștig le crește supraviețuirea. Pentru „ca o mamă” ar trebui arătat că propriii puieți primesc mai mult decât puieții altor fagi. O formulare corectă: „Carbonul ar putea trece prin hife de la un fag mare la puieți legați de aceeași rețea; în făgete, acest drum nu a fost măsurat.”
Un răspuns complet separă legătura fizică, transferul și efectul asupra puieților, cere un control pentru drumul prin sol și evită cuvintele „hrănesc”, „ajută”, „vorbesc” ca acțiuni intenționate.
Termeni
- compus volatil
- Substanță care trece ușor în aer și se poate răspândi de la o plantă la alta.
- alelopatie
- Efectul unei plante asupra plantelor din jur prin substanțe pe care le eliberează.
- juglonă
- Substanță din nuc care, în laborator, oprește încolțirea și creșterea multor plante.
- micoriză
- Asocierea dintre rădăcinile unei plante și un fung: fungul primește zaharuri, planta primește săruri minerale.
- rețea micorizică comună
- Legătură formată când hifele aceluiași fung se asociază cu rădăcinile mai multor plante.
- compuși fenolici
- Substanțe produse de plante, multe cu gust amar, care îngreunează hrănirea insectelor.
Surse și legătura cu programa
- Baldwin & Schultz (1983), Science 221: 277–279 – Rapid changes in tree leaf chemistry induced by damage (PubMed) – plopi cu 7% din frunziș rupt: mai mulți compuși fenolici în 52 de ore, la fel la plopii nevătămați din aceeași incintă
- Karban et al. (2000), Oecologia 125: 66–71 – Communication between plants: induced resistance in wild tobacco following clipping of neighboring sagebrush (PubMed) – pelinul tăiat eliberează o formă de metil-jasmonat; tutunul vecin, mai puțin mâncat de lăcuste și omizi trei sezoane; bariera de sol fără efect, bariera de aer anulează efectul; lumina exclusă; demonstrațiile anterioare aveau probleme de metodă
- Turlings, Tumlinson & Lewis (1990), Science 250: 1251–1253 – Exploitation of herbivore-induced plant odors by host-seeking parasitic wasps (PubMed) – porumbul ros de omizi eliberează terpenoide volatile; viespea parazită învață să găsească gazdele după ele
- Khamare, Chen & Marble (2022), Frontiers in Plant Science – Allelopathy and its application as a weed management tool: a review – definiția alelopatiei; juglona, compusul alelopatic al nucului
- University of Wisconsin–Madison Extension – Black walnut toxicity – juglona în muguri, coji și rădăcini la nucul negru; roșiile printre plantele sensibile; listele de plante se bazează pe observații, nu pe teste
- University of Wisconsin – Mahr (2004), Landscaping in spite of black walnuts – nucul negru și J. cinerea produc multă juglonă; nucul englezesc (Juglans regia) produce cantități relativ mici
- Washington State University Extension – Chalker-Scott (2019), Do black walnut trees have allelopathic effects on other plants? – dovezile de teren pentru alelopatia nucului sunt slabe; testele de laborator nu arată ce se întâmplă în sol; juglona este legată și descompusă în sol; plante sănătoase sub mulți nuci
- OpenStax – Biology 2e, 31.3 Nutritional Adaptations of Plants – micoriza: fungul obține zaharuri de la plantă, planta obține mai ales fosfați și alte minerale; asocierea apare la majoritatea plantelor de uscat
- Simard et al. (1997), Nature 388: 579–582 – Net transfer of carbon between ectomycorrhizal tree species in the field – marcare reciprocă cu izotopi în teren; transfer de carbon în ambele sensuri între Betula papyrifera și Pseudotsuga menziesii; câștig net al duglasului, în medie 6% din carbonul fixat prin fotosinteză; efectul umbririi; Thuja plicata fără ectomicoriză a absorbit puțin
- Babikova et al. (2013), Ecology Letters 16: 835–843 – Underground signals carried through common mycelial networks (PubMed) – plante de bob (Vicia faba) legate prin micoriză: plantele neatacate, legate de cele cu afide, au produs compuși volatili care resping afidele și atrag parazitoizii (experiment cu o singură specie de plantă)
- Karst, Jones & Hoeksema (2023), Nature Ecology & Evolution 7: 501–511 – Positive citation bias and overinterpreted results lead to misinformation on common mycorrhizal networks in forests – cele trei afirmații: răspândirea rețelelor în păduri și beneficiul pentru puieți au dovezi insuficiente; transferul preferențial către proprii puieți nu are dovezi publicate și evaluate; corecția din 15 martie 2023 privește doar patru referințe în plus
- Lang, Seven & Polle (2011), Mycorrhiza 21: 297–308 – Host preferences and differential contributions of deciduous tree species shape mycorrhizal species richness – aproximativ 75 de taxoni de fungi ectomicorizieni pe rădăcinile de fag, într-o pădure mixtă din Germania
- Cotidianul (10 iulie 2017) – Pădurile din România au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO – sesiunea a 41-a, Cracovia, 2017; 24.679,4 ha; cele opt păduri românești și parcurile naționale în care se află
Din programă: „Diversitatea plantelor: specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări, comunicare între plante (prin semnale chimice și prin intermediul fungilor)” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 1.2, 2.2, 3.2, 5.1.