Biologie IX EN
Rigla înălțimii de la 1 mm la 100 m, cu un om de 1,7 m și un bloc de zece etaje ca repere, la feriga comună de 140 cm; alături, secțiunea transversală reală prin rizomul ferigii, cu un fascicul conducător, fotografia ferigii comune și lista caracterelor: feriga are cuticulă, vase conducătoare, lignină și rădăcini, dar nu are polen, sămânță, floare și fruct.

Capitolul 7 · Plante: construcții pentru viață

Ce i-a trebuit unei plante ca să poată trăi pe uscat?

Mărime
de la 1 mm la 62,5 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

La baza unui molid înalt de zeci de metri stă o pernuță de mușchi de câțiva centimetri. Amândouă sunt plante verzi de uscat. Rigla de alături merge de la 1 mm la 100 m; la fiecare oprire vezi la microscop tulpina reală a plantei și ce a trebuit să existe ca să stea atât de sus.

Mușchiul-de-pământ rar trece de 30 cm

Mușchiul-de-pământ (Polytrichum commune), unul dintre cei mai mari mușchi, are de obicei 5–10 cm și numai rar trece de 30 cm. Linia punctată de pe riglă este un om de 1,7 m.

Banda verde arată cât de înalt crește de obicei, iar liniuța de deasupra, cât a fost găsit cel mai înalt.

De ce nu există un mușchi cât un om?

În apă, o algă nu are nevoie de schelet și nici de țevi

Mătasea-broaștei (Spirogyra) formează în bălți mase verzi din filamente de celule puse cap la cap, fiecare cu unul sau mai multe cloroplaste răsucite în spirală. Corpul ei se numește tal: nu are rădăcină, tulpină, frunze și nici vase conducătoare.

Apa îi susține corpul și îi aduce sărurile minerale. Scoasă din apă, alga cade și se usucă: nu are țesuturi de susținere și nici cuticulă.

Algele verzi sunt rude apropiate ale plantelor de uscat. O algă nu este un copac neterminat: este potrivită pentru viața în apă.

Mușchiul are cuticulă, dar nu are vase adevărate și nici lignină

Pe uscat, planta pierde apă prin evaporare. Mușchiul are la suprafață cuticulă, un strat ceros care încetinește pierderea apei. Stomatele, porii care se deschid și se închid, apar la mușchi numai pe sporogon.

În micrografie, centrul tulpiniței are doar celule conducătoare simple, așa cum le-a marcat autorul imaginii. Fără vase, apa trece din celulă în celulă, iar acest drum funcționează bine numai pe distanțe mici. Fără lignină, tulpinița nu are cu ce să susțină un corp înalt. Aceste două lipsuri limitează înălțimea mușchilor.

Primele briofite, hepaticele, rude ale mușchilor, au apărut probabil acum circa 450 de milioane de ani. Mușchii trăiesc și azi, de la baza molizilor până în turbării.

Cu vase și lignină, feriga ridică frunze de 140 cm

Feriga comună (Dryopteris filix-mas) are rădăcini adevărate, o tulpină subterană numită rizom și frunze lungi de până la 140 cm. În micrografia rizomului se vede un fascicul conducător.

Xilemul duce apa și sărurile minerale de la rădăcină spre frunze, iar lignina îi face pereții tari și îi ține deschiși. Primele fosile cu țesut conducător au circa 430 de milioane de ani.

Feriga nu are semințe: se înmulțește prin spori, formați în sori, punctele maronii de pe fața inferioară a frunzelor. Gametul mascul înoată până la gametul feminin, deci fecundația are nevoie de apă. De aceea ferigile cresc mai ales în locuri umede și umbrite.

Polenul și sămânța desprind înmulțirea de apă

Bradul și molidul sunt gimnosperme: ovulele, apoi semințele, stau descoperite pe solzii conului, fără să fie închise într-un ovar. Polenul duce gametul mascul fără apă, iar sămânța conține un embrion, hrană pentru el și un înveliș protector. Primele plante cu semințe apar în fosile de circa 360 de milioane de ani.

Polenizarea, adică transportul polenului, și fecundația, unirea gameților, sunt două etape distincte: la pin, fecundația are loc la mai mult de un an după polenizare.

Pentru 50–60 m, cât atinge de obicei molidul, mai trebuie un trunchi gros de lemn: xilem cu lignină care se adaugă an de an. Lemnul coniferelor este alcătuit în principal din traheide; micrografia arată lemn de pin, cu un canal de rășină.

Cel mai înalt brad măsurat până atunci în România are 62,5 m: la Șinca Veche, în județul Brașov, măsurat în 2013, potrivit unei știri HotNews care citează echipa Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava și WWF România.

Floarea și fructul țin de înmulțire; înălțimea ține de lemn

Stejarul și fagul, care formează pădurile de deal, sunt angiosperme: au flori, iar ovulele lor stau închise în ovar, care după fecundație devine fruct. Primele plante cu flori apar în fosile de circa 125 de milioane de ani.

Lemnul de stejar are, pe lângă fibre și traheide, vase largi: găurile rotunde din micrografie.

Pe riglă, stejarul nu întrece bradul. O grupă apărută mai târziu are alte caractere, fără să fie „mai înaltă” sau „mai bună”; mușchii, ferigile și coniferele trăiesc alături de ea.

Acum explică tu: arbori fără semințe

În perioada numită Carbonifer, rude ale cozii-calului și ale pedicuței formau păduri de mlaștină cu arbori de peste 30 m. Nu aveau semințe și nici polen.

Ce le-a permis să crească atât de înalți? Și de ce trăiau în mlaștini?

Compară cu un răspuns

Aveau vase conducătoare cu lignină: vasele ridicau apa până sus, iar lignina le întărea tulpina. Înălțimea ține de vase și de lignină. Fără polen și semințe, gametul mascul trebuia să înoate, deci fecundația avea nevoie de apă: de aceea creșteau în locuri umede.

Lecția despre gimnosperme: sămânța, polenul și coniferele României

Micrografie și fotografie. Micrografiile și fotografiile sunt reale, din Wikimedia Commons, cu autorul și licența pe fiecare imagine. Înălțimile vin din lecțiile capitolului și din sursele lor (pentru stejar și fag, din atlasul european al speciilor de arbori, JRC 2016). Rigla este logaritmică, cu o fâșie liniară alături care păstrează proporțiile reale; omul de 1,7 m este un reper, iar înălțimea blocului este o estimare: 10 etaje × circa 3 m. Etichetele de pe micrografii sunt adăugate. Mărirea declarată de sursă pentru lemnul de pin și de stejar se referă la microscop, nu la imaginea de pe ecran.

Surse și credite. Jon Houseman și Matthew Ford, „Spirogyra filaments.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Phonon.b, „Spirogyra water surface and water inside.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Jon Houseman și Matthew Ford, „Moss stem.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Hans Hillewaert, „Polytrichum commune .jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Josef Reischig, „Rhizome (255 02) Male fern (Dryopteris filix-mas); cross-section.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 3.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Krzysztof Ziarnek (Kenraiz), „Dryopteris filix-mas kz03.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată; decupată sus cu 8% din înălțime. Berkshire Community College Bioscience Image Library, „Gymnosperm Stem Resin Duct in Three Year Pinus (36279470746).jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Crusier, „Abies alba Wisła 1.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 3.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Berkshire Community College Bioscience Image Library, „Woody Dicot Stem Cross Section Quercus Wood 40x (34991087693).jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Cristian-Mihail Miehs, „Stejarul multisecular din Cajvana.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; în domeniul public; modificări: micșorată.

Aceleași date, ca tabel
GrupaExempluÎnălțime (din surse)cuticulă (strat ceros)stomatevase conducătoare (xilem și floem)lignină în pereții vaselorrădăcini adevăratepolen: fecundația nu mai cere apăsămânțălemn adăugat an de an (trunchi gros)floare și fruct
Algă verdemătasea-broaștei (Spirogyra)fără înălțime proprie: apa îi susține talulnununununununununu
Mușchimușchiul-de-pământ (Polytrichum commune)de obicei 5–10 cm, rar peste 30 cmdala mușchi, doar pe sporogonnununununununu
Ferigăferiga comună (Dryopteris filix-mas)frunze lungi de până la 140 cmdadadadadanunununu
Gimnospermăbradul (Abies alba) și molidul (Picea abies)molidul atinge de obicei cel mult 50–60 m; cel mai înalt brad măsurat în România: 62,5 mdadadadadadadadanu
Angiospermăstejarul (Quercus robur) și fagul (Fagus sylvatica)stejarul și fagul ajung de obicei la 30–40 m; fagul, în unele locuri, până la 50 mdadadadadadadadada
ImagineCe aratăScarăAutor, licență și modificări
Micrografie, algă verdeO celulă dintr-un filament de mătasea-broaștei (Spirogyra), la microscop optic, cu unul sau mai multe cloroplaste în formă de panglică răsucită în spirală. Nu este o secțiune: filamentul este un singur rând de celule puse cap la cap.bara neagră din colț = 0,02 mm, după descrierea autoruluiJon Houseman și Matthew Ford, CC BY-SA 4.0; micșorată
Fotografie, algă verdeMase de mătasea-broaștei la suprafața și în interiorul unei ape stătătoare (Japonia).–Phonon.b, CC BY-SA 4.0; micșorată
Micrografie, mușchiSecțiune transversală prin tulpinița unui mușchi (specia nu este identificată de autor), microscop optic. În centru, un mănunchi de celule conducătoare simple, fără lignină; nu sunt vase adevărate.bara neagră din colț = 0,2 mm, după descrierea autoruluiJon Houseman și Matthew Ford, CC BY-SA 4.0; micșorată
Fotografie, mușchiMușchi-de-pământ (Polytrichum commune), văzut de sus, Brugge, Belgia.–Hans Hillewaert, CC BY-SA 4.0; micșorată
Micrografie, ferigăSecțiune transversală prin rizomul ferigii comune (Dryopteris filix-mas), microscop optic în câmp luminos. Fasciculul conducător are xilem cu pereți întăriți, înconjurat de floem.bara din imagine = 0,1 mmJosef Reischig, CC BY-SA 3.0; micșorată
Fotografie, ferigăFerigă comună (Dryopteris filix-mas) primăvara, cu frunzele încă desfăcându-se, Widuchowa, Polonia.–Krzysztof Ziarnek (Kenraiz), CC BY-SA 4.0; micșorată; decupată sus cu 8% din înălțime
Micrografie, gimnospermăSecțiune transversală prin lemnul unei tulpini de pin (Pinus) de trei ani, microscop optic. Lemnul este alcătuit în principal din traheide, străbătute de raze de celule vii (parenchim); canalul rezinifer este înconjurat de celule care produc rășină. Lemnul de brad este alcătuit tot în principal din traheide, dar nu are canale de rășină.fără bară de scară; mărire la microscop declarată de sursă: 100×Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0; micșorată
Fotografie, gimnospermăBrad (Abies alba) în Beskizii Sileziei, Polonia. Drumul de la baza lui dă o idee despre înălțime.–Crusier, CC BY-SA 3.0; micșorată
Micrografie, angiospermăSecțiune transversală prin lemn de stejar (Quercus), microscop optic, colorat cu hematoxilină și safranină. Vasele mari, rotunde, sunt în lemnul format primăvara; printre ele sunt fibre cu pereți groși și traheide.fără bară de scară; mărire la microscop declarată de sursă: 40×Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0; micșorată
Fotografie, angiospermăStejarul multisecular din Cajvana, județul Suceava (Quercus robur). Oamenii de lângă trunchi dau scara.–Cristian-Mihail Miehs, domeniu public; micșorată

Lecțiile capitolului

4 lecții de trunchi comun, pentru toate filierele și profilurile, și 2 lecții în plus, pentru Științe ale naturii (CS).

Parcursul tău

  1. 7.1Algele roșii și algele verzi: corpuri fără rădăcină, tulpină și frunze Dacă o algă este roșie, mai face fotosinteză? Și ce este, de fapt, pelicula verde de pe partea umbrită a unui copac?
  2. 7.2Mușchii și ferigile: primele plante de uscat și de ce mușchii rămân mici De ce un mușchi nu crește niciodată cât o ferigă, deși ambele plante trăiesc în același colț umed de pădure?
  3. 7.3Gimnospermele: plante cu sămânța neînchisă în fruct De ce un con de brad nu cade niciodată întreg pe jos, ca un con de molid, și de ce niciunul dintre ele nu este un fruct?
  4. 7.4Angiospermele: floare, fruct și sămânță; monocotiledonate și dicotiledonate De ce păstaia de fasole este un fruct, iar conul de pin nu, deși amândouă au semințe înăuntru?
2 lecții în plus, pentru Științe ale naturii (CS)
  1. 7.5Diversitatea plantelor: adaptări la mediu și importanță ecologică și economică CSCum ajunge o plantă să prindă insecte sau să trăiască fără rădăcini în sol, înfiptă în ramura unui măr?
  2. 7.6Comunicarea între plante: semnale chimice, micorize și ce s-a dovedit până acum CSUn articol scrie că arborii „vorbesc” între ei printr-o rețea de fungi. Ce au măsurat, de fapt, cercetătorii?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7Pentru clasă: proiector, fișe, test comun