Capitolul 7 · PlanteleLecția 7.2
Mușchii și ferigile: primele plante de uscat și de ce mușchii rămân mici
De ce un mușchi nu crește niciodată cât o ferigă, deși ambele plante trăiesc în același colț umed de pădure?
- Mărime
- de la 1 mm la 62,5 m
- Nivel
- organism
- Timp
- sute de milioane de ani
Înainte să citești: tu ce crezi?
Ce parte din volumul unui fir de mușchi-de-turbă (Sphagnum) este ocupată de celule moarte, goale, care se umplu cu apă?
Vezi răspunsul
În jur de 80%. Frunzișoarele mușchiului-de-turbă au celule mari, moarte, cu pori, care se umplu cu apă, iar printre ele stau șiruri subțiri de celule vii, verzi. De aceea un covor de mușchi-de-turbă rămâne ud mult timp după ploaie.
La baza unui molid înalt de zeci de metri, pe o rădăcină umedă, stă o pernuță de mușchi de câțiva centimetri. Lângă ea, o ferigă are frunze mai lungi de un metru. Toate trei sunt plante verzi de uscat, dar numai molidul și feriga au vase prin care apa urcă din sol până în frunze.
Ce i-a trebuit unei plante ca să trăiască pe uscat
O algă stă în apă: apa o susține, îi aduce sărurile minerale și o ferește de uscăciune. Pe uscat, planta pierde apă prin evaporare, trebuie să ia apa din sol și să se țină singură dreaptă. Plantele de uscat au la suprafața frunzelor și a tulpinilor un strat ceros, numit cuticulă, care încetinește pierderea apei.
La ferigi, la conifere și la plantele cu flori, apa urcă prin vase conducătoare. Xilemul este țesutul care duce apa și sărurile minerale de la rădăcină spre frunze. Floemul duce zaharurile produse prin fotosinteză spre toate părțile plantei. Pereții celulelor din xilem sunt întăriți cu lignină, o substanță rigidă prin care apa nu trece. Lignina face tulpina tare și ține vasele deschise. Plantele care au xilem și floem se numesc plante vasculare.
Toate plantele de uscat trec prin două generații care se succed: una care produce gameți (gametofitul) și una care produce spori (sporofitul). Succesiunea lor se numește alternanță de generații. La mușchi, planta verde pe care o vezi este gametofitul; la ferigi, planta mare este sporofitul.
Mușchii: fără vase, fără lignină, legați de apă
Mușchiul-de-pământ (Polytrichum commune), frecvent în locurile umede din pădurile de munte, are o tulpiniță pe care stau, în spirală, frunzișoare verzi. Se prinde de sol prin rizoizi, niște filamente subțiri care fixează planta. Rizoizii nu sunt rădăcini: apa și sărurile intră mai ales direct prin frunzișoare. Mușchii nu au lignină și nici vase adevărate; unele specii au doar celule conducătoare simple în tulpiniță.
Fără vase, apa trece din celulă în celulă, iar acest drum funcționează numai pe distanțe mici. Fără lignină, tulpinița nu poate susține un corp înalt. De aceea mușchiul-de-pământ, unul dintre cei mai mari mușchi, are de obicei 5–10 cm și numai rar trece de 30 cm.
Gameții masculi ai mușchiului au flageli și înoată până la gametul feminin printr-o peliculă de apă, de exemplu după ploaie sau rouă. Din zigot crește, pe vârful plantei verzi, sporogonul: un fir subțire purtând o capsulă în care se formează spori. Sporogonul nu face singur toată hrana de care are nevoie și rămâne legat de planta verde. Sporii cad pe un loc umed și dau naștere altor plante.

Foto: Marie-Lan Nguyen, CC BY 2.5, sursa. Decupată și micșorată.
Ferigile: vase conducătoare, rădăcini și frunze mari
Feriga comună (Dryopteris filix-mas) are o tulpină subterană, numită rizom, din care pornesc rădăcini și un smoc de frunze mari, divizate, lungi de până la 140 cm. Rădăcinile, tulpina și frunzele au xilem și floem. Pe fața inferioară a frunzelor apar, vara, puncte maronii: sunt sori, adică grupuri de sporangi, în care se formează sporii.
Un spor căzut pe sol umed nu dă direct o ferigă. Din el crește un protal, o plăcuță verde de câțiva milimetri, în formă de inimă, pe care se formează gameții. Gametul mascul înoată și el până la gametul feminin, deci și ferigile au nevoie de apă la fecundație. Din zigot crește o ferigă nouă.
Tot printre plantele vasculare fără semințe intră coada-calului (Equisetum arvense), cu tulpini împărțite în noduri și frunze mici, așezate în cerc, și pedicuța (Lycopodium clavatum), care își poartă sporii în spice la vârful ramurilor.
De la câțiva centimetri la zeci de metri
Înălțimea unei plante arată ce structuri are. Mușchiul, fără vase, rămâne la câțiva centimetri. Feriga comună, cu xilem întărit cu lignină, ridică frunze de peste un metru. În perioada geologică numită Carbonifer, rude ale cozii-calului și ale pedicuței formau păduri de mlaștină cu arbori de peste 30 m. Resturile acestor păduri, îngropate și transformate, au dat o mare parte din zăcămintele de cărbune ale lumii.
Un molid sau un brad de 50–60 m are nevoie, în plus, de un trunchi gros de lemn, adică de xilem cu lignină care se adaugă an de an. Se înmulțește prin polen, care duce gametul mascul fără apă, și prin semințe, care conțin un embrion cu hrană și pot aștepta condiții bune de germinare.
Pentru curioși
Mușchiul-de-turbă (Sphagnum) are frunzișoare în care celulele mari, moarte și cu pori ocupă în jur de 80% din volumul plantei. Pereții celulelor lui fac apa din jur acidă, iar resturile lui putrezesc foarte încet. Stratul de plante moarte care se adună an de an în apa acidă și săracă în oxigen se numește turbă. Turbăriile acoperă cel puțin 3% din uscatul Pământului, dar păstrează în sol peste 600 de miliarde de tone de carbon, mai mult decât toate celelalte tipuri de vegetație la un loc, inclusiv pădurile.

| Grupa | Exemplu | Înălțime (din surse) | cuticulă (strat ceros) | stomate | vase conducătoare (xilem și floem) | lignină în pereții vaselor | rădăcini adevărate | polen: fecundația nu mai cere apă | sămânță | lemn adăugat an de an (trunchi gros) | floare și fruct |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Algă verde | mătasea-broaștei (Spirogyra) | fără înălțime proprie: apa îi susține talul | nu | nu | nu | nu | nu | nu | nu | nu | nu |
| Mușchi | mușchiul-de-pământ (Polytrichum commune) | de obicei 5–10 cm, rar peste 30 cm | da | la mușchi, doar pe sporogon | nu | nu | nu | nu | nu | nu | nu |
| Ferigă | feriga comună (Dryopteris filix-mas) | frunze lungi de până la 140 cm | da | da | da | da | da | nu | nu | nu | nu |
| Gimnospermă | bradul (Abies alba) și molidul (Picea abies) | molidul atinge de obicei cel mult 50–60 m; cel mai înalt brad măsurat în România: 62,5 m | da | da | da | da | da | da | da | da | nu |
| Angiospermă | stejarul (Quercus robur) și fagul (Fagus sylvatica) | stejarul și fagul ajung de obicei la 30–40 m; fagul, în unele locuri, până la 50 m | da | da | da | da | da | da | da | da | da |
| Imagine | Ce arată | Scară | Autor, licență și modificări |
|---|---|---|---|
| Micrografie, algă verde | O celulă dintr-un filament de mătasea-broaștei (Spirogyra), la microscop optic, cu unul sau mai multe cloroplaste în formă de panglică răsucită în spirală. Nu este o secțiune: filamentul este un singur rând de celule puse cap la cap. | bara neagră din colț = 0,02 mm, după descrierea autorului | Jon Houseman și Matthew Ford, CC BY-SA 4.0; micșorată |
| Fotografie, algă verde | Mase de mătasea-broaștei la suprafața și în interiorul unei ape stătătoare (Japonia). | – | Phonon.b, CC BY-SA 4.0; micșorată |
| Micrografie, mușchi | Secțiune transversală prin tulpinița unui mușchi (specia nu este identificată de autor), microscop optic. În centru, un mănunchi de celule conducătoare simple, fără lignină; nu sunt vase adevărate. | bara neagră din colț = 0,2 mm, după descrierea autorului | Jon Houseman și Matthew Ford, CC BY-SA 4.0; micșorată |
| Fotografie, mușchi | Mușchi-de-pământ (Polytrichum commune), văzut de sus, Brugge, Belgia. | – | Hans Hillewaert, CC BY-SA 4.0; micșorată |
| Micrografie, ferigă | Secțiune transversală prin rizomul ferigii comune (Dryopteris filix-mas), microscop optic în câmp luminos. Fasciculul conducător are xilem cu pereți întăriți, înconjurat de floem. | bara din imagine = 0,1 mm | Josef Reischig, CC BY-SA 3.0; micșorată |
| Fotografie, ferigă | Ferigă comună (Dryopteris filix-mas) primăvara, cu frunzele încă desfăcându-se, Widuchowa, Polonia. | – | Krzysztof Ziarnek (Kenraiz), CC BY-SA 4.0; micșorată; decupată sus cu 8% din înălțime |
| Micrografie, gimnospermă | Secțiune transversală prin lemnul unei tulpini de pin (Pinus) de trei ani, microscop optic. Lemnul este alcătuit în principal din traheide, străbătute de raze de celule vii (parenchim); canalul rezinifer este înconjurat de celule care produc rășină. Lemnul de brad este alcătuit tot în principal din traheide, dar nu are canale de rășină. | fără bară de scară; mărire la microscop declarată de sursă: 100× | Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0; micșorată |
| Fotografie, gimnospermă | Brad (Abies alba) în Beskizii Sileziei, Polonia. Drumul de la baza lui dă o idee despre înălțime. | – | Crusier, CC BY-SA 3.0; micșorată |
| Micrografie, angiospermă | Secțiune transversală prin lemn de stejar (Quercus), microscop optic, colorat cu hematoxilină și safranină. Vasele mari, rotunde, sunt în lemnul format primăvara; printre ele sunt fibre cu pereți groși și traheide. | fără bară de scară; mărire la microscop declarată de sursă: 40× | Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0; micșorată |
| Fotografie, angiospermă | Stejarul multisecular din Cajvana, județul Suceava (Quercus robur). Oamenii de lângă trunchi dau scara. | – | Cristian-Mihail Miehs, domeniu public; micșorată |
Micrografie și fotografie. Micrografiile și fotografiile sunt reale, din Wikimedia Commons, cu autorul și licența pe fiecare imagine. Înălțimile vin din lecțiile capitolului și din sursele lor (pentru stejar și fag, din atlasul european al speciilor de arbori, JRC 2016). Rigla este logaritmică, cu o fâșie liniară alături care păstrează proporțiile reale; omul de 1,7 m este un reper, iar înălțimea blocului este o estimare: 10 etaje × circa 3 m. Etichetele de pe micrografii sunt adăugate. Mărirea declarată de sursă pentru lemnul de pin și de stejar se referă la microscop, nu la imaginea de pe ecran.
Surse și credite. Jon Houseman și Matthew Ford, „Spirogyra filaments.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Phonon.b, „Spirogyra water surface and water inside.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Jon Houseman și Matthew Ford, „Moss stem.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Hans Hillewaert, „Polytrichum commune .jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Josef Reischig, „Rhizome (255 02) Male fern (Dryopteris filix-mas); cross-section.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 3.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Krzysztof Ziarnek (Kenraiz), „Dryopteris filix-mas kz03.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 4.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată; decupată sus cu 8% din înălțime. Berkshire Community College Bioscience Image Library, „Gymnosperm Stem Resin Duct in Three Year Pinus (36279470746).jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Crusier, „Abies alba Wisła 1.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC BY-SA 3.0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Berkshire Community College Bioscience Image Library, „Woody Dicot Stem Cross Section Quercus Wood 40x (34991087693).jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; licența CC0, textul licenței: sursa; modificări: micșorată. Cristian-Mihail Miehs, „Stejarul multisecular din Cajvana.jpg”, Wikimedia Commons, pagina fișierului: sursa; în domeniul public; modificări: micșorată.
Exemplu rezolvat
Câtă apă ține mușchiul-de-turbă
Mușchiul-de-turbă uscat se vinde la florării, pentru ghivece. Cântărește un pumn de mușchi uscat, ține-l zece minute într-un vas cu apă, scoate-l, lasă-l să se scurgă un minut și cântărește-l din nou.
Exemplu de calcul, cu numere alese pentru exercițiu: mușchiul uscat are 10 g, iar cel ud are 160 g. Apa reținută este 160 − 10 = 150 g, adică 150 : 10 = de 15 ori masa mușchiului uscat.
Repetă cu un pumn de frunze uscate de copac sau cu vată. Diferența vine din celulele moarte și goale ale frunzișoarelor de Sphagnum, care se umplu cu apă. Pentru un rezultat de încredere, repetă de trei ori și calculează media.
În România
Tinovul Mohoș, o turbărie într-un crater
În Munții Harghitei, pe masivul Ciomatu, sunt două cratere vulcanice alăturate: în cel mai tânăr se află Lacul Sfânta Ana, iar în cel mai vechi, format acum aproximativ 50.000 de ani, se află Tinovul Mohoș. „Tinov” este numele dat în Transilvania unei mlaștini cu mușchi-de-turbă.
Pe fundul craterului Mohoș a existat un lac vulcanic. După ultima glaciațiune, în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, lacul a fost acoperit treptat de un strat plutitor de mușchi-de-turbă. De-a lungul mileniilor, resturile acestor mușchi s-au transformat în turbă: astăzi, Tinovul Mohoș se întinde pe aproximativ 80 de hectare, stratul de turbă ajunge pe alocuri la 10 m grosime, iar volumul lui este estimat la aproximativ trei milioane de metri cubi. Apa este foarte acidă, cu un pH între 3,1 și 3,9, iar resturile vegetale aproape nu se descompun.
Rezervația botanică de interes național adăpostește 20 de specii de plante aflate pe lista roșie, între ele roua-cerului (Drosera rotundifolia), o plantă care prinde insecte. Vizitarea se face numai cu ghid, pe podețe de lemn, pentru ca stratul de mușchi să nu fie călcat.
Pe scurt
- Plantele de uscat au cuticulă și trec prin alternanța a două generații: gametofitul produce gameți, sporofitul produce spori.
- Xilemul duce apa și sărurile minerale de la rădăcină spre frunze, floemul duce zaharurile; lignina întărește pereții vaselor și susține planta.
- Mușchii, ca mușchiul-de-pământ, au rizoizi, tulpiniță și frunzișoare, nu au vase adevărate și lignină și de aceea rămân mici; planta verde este gametofitul, iar sporogonul cu capsulă produce spori.
- Ferigile (feriga comună, coada-calului, pedicuța) sunt plante vasculare cu rădăcini, tulpină (adesea rizom) și frunze; sporii se formează în sori, iar din spor crește un protal.
- La mușchi și la ferigi gametul mascul înoată, deci fecundația are nevoie de apă.
- Mușchiul-de-turbă formează turbă, iar pădurile din Carbonifer, cu rude ale cozii-calului și ale pedicuței, au format cărbunii.
Greșeli frecvente
GreșitMușchiul are rădăcini mici prin care absoarbe apa.
CorectMușchiul are rizoizi, care îl fixează. Apa și sărurile intră mai ales direct prin frunzișoare, iar mușchiul nu are vase conducătoare adevărate.
GreșitPunctele maronii de sub frunza de ferigă sunt semințe sau o boală.
CorectSunt sori, adică grupuri de sporangi în care se formează spori. Ferigile nu au semințe.
GreșitPentru că are vase conducătoare, feriga nu mai are nevoie de apă ca să se înmulțească.
CorectVasele rezolvă transportul apei în plantă. La fecundație, gametul mascul al ferigii înoată până la gametul feminin, deci are nevoie de o peliculă de apă, ca la mușchi.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
De ce nu crește un mușchi cât un arbore?
Răspuns
b) Pentru că nu are vase conducătoare și lignină care să ducă apa și să susțină un corp înalt. Fără vase, apa trece din celulă în celulă numai pe distanțe mici; fără lignină, tulpinița nu poate susține un corp înalt.
Ce sunt sorii de pe fața inferioară a frunzei de ferigă?
Răspuns
c) Grupuri de sporangi în care se formează spori. Ferigile se înmulțesc prin spori, formați în sporangi grupați în sori.
Ce rol are lignina?
Răspuns
b) Întărește pereții celulelor din xilem, susține planta și ține vasele deschise. Lignina este rigidă și impermeabilă pentru apă. Zaharurile le duce floemul, iar mușchiul se fixează prin rizoizi.
Care parte a mușchiului-de-pământ produce spori?
Răspuns
c) Capsula sporogonului. Sporogonul crește din zigot pe vârful plantei verzi, iar sporii se formează în capsula lui. Protalul aparține ferigilor.
Un pumn de mușchi-de-turbă uscat cântărește 8 g, iar după zece minute în apă cântărește 120 g. De câte ori este mai mare masa apei reținute decât masa mușchiului uscat?
oriRăspuns
14 ori. Apa reținută: 120 − 8 = 112 g. Raportul: 112 : 8 = 14.
Pune fiecare caracter la grupa căreia îi aparține.
Răspuns
Numai la mușchi: Rizoizi în loc de rădăcini; Sporogon cu capsulă.
Numai la ferigi: Xilem și floem; Sori pe fața inferioară a frunzei.
La amândouă: Gametul mascul înoată în apă; Înmulțire prin spori.
Mușchii au rizoizi și sporogon; ferigile au vase și sori. Ambele grupe fac spori și au nevoie de apă la fecundație.
Pe un zid de piatră din oraș crește mușchi, dar nu cresc ferigi. Pe zidul unei cetăți din munți, umbrit și ud, cresc amândouă. Explică ce le trebuie fiecăreia și de ce mușchiul poate trăi și pe zidul mai uscat, chiar dacă rămâne mic.
Un răspuns bun
Amândouă au nevoie de apă la fecundație, pentru că gametul mascul înoată. Mușchiul ia apa direct prin frunzișoare și se fixează cu rizoizi, deci poate folosi apa de ploaie și roua care udă suprafața zidului, dar fără vase și lignină rămâne la câțiva centimetri. Feriga are rădăcini și vase care duc apa până în frunze mari, dar rădăcinile ei au nevoie de crăpături cu pământ umed, care există mai ales pe zidul umbrit.
Un răspuns complet leagă apa de fecundație la ambele grupe, numește rizoizii și absorbția prin frunzișoare la mușchi și rădăcinile și vasele la ferigă.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- O cheie pentru patru exemple de plante – Determinare ghidată pe carduri, 30–40 de minute
Termeni
- xilem
- Țesut conducător care duce apa și sărurile minerale de la rădăcină spre frunze.
- floem
- Țesut conducător care duce zaharurile produse prin fotosinteză spre toate părțile plantei.
- lignină
- Substanță rigidă, impermeabilă pentru apă, care întărește pereții celulelor din xilem și susține planta.
- rizoizi
- Filamente subțiri care fixează mușchiul de sol; nu sunt rădăcini.
- sporogon
- Generația care produce spori la mușchi: un fir cu o capsulă, crescut pe planta verde.
- sori
- Grupuri de sporangi de pe fața inferioară a frunzelor de ferigă.
- protal
- Plăcuța verde, mică, în formă de inimă, crescută din sporul ferigii, pe care se formează gameții.
- alternanță de generații
- Succesiunea, în viața unei plante, a unei generații care produce gameți (gametofit) și a uneia care produce spori (sporofit).
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 25.1 Early Plant Life – cuticula, lignina, vasele conducătoare și înălțimea plantelor; alternanța de generații la toate plantele de uscat
- OpenStax – Biology 2e, 25.3 Bryophytes – mușchi: gametofit dominant, rizoizi care fixează, absorbția prin frunzișoare, fără lignină și traheide, celule conducătoare simple, sporofit cu setă și capsulă hrănit de gametofit, gameți masculi cu flageli și dependența de apă
- OpenStax – Biology 2e, 25.4 Seedless Vascular Plants – xilem, floem, lignina și înălțimea; ferigi: fronde, sori, rizom, protal în formă de inimă, gameți care înoată; coada-calului și pedicuțele; arborii din Carbonifer de peste 30 m și zăcămintele de cărbune
- Flora Finder – Polytrichum commune – mușchiul-de-pământ are de obicei 5–10 cm și poate depăși 30 cm; locuri umede
- Royal Forestry Society – Male fern (Dryopteris filix-mas), Woodland Plant ID Guide – frunzele ferigii comune pot ajunge la 140 cm în condiții bune
- van Breemen (1995), How Sphagnum bogs down other plants, Trends in Ecology & Evolution – celulele hialine ocupă aproximativ 80% din volumul mușchiului-de-turbă; caracterul acid dat de pereții celulari; descompunerea foarte lentă și formarea turbei
- IUCN – Peatlands and climate change (issues brief) – turbăriile acoperă cel puțin 3% din uscat și stochează peste 600 de gigatone de carbon, mai mult decât toate celelalte tipuri de vegetație, inclusiv pădurile
- Discover Hargita – Tinovul Mohoș – suprafața de 80 de hectare, stratul de turbă gros de până la 10 m, volumul de aproximativ 3 milioane m³
- Agerpres (19 iunie 2025) – Harghita: Roua-cerului poate fi admirată în Tinovul Mohoș – cele două cratere (Sfânta Ana și Mohoș), vârsta craterului (circa 50.000 de ani), lacul acoperit de mușchi plutitor după glaciațiune, pH 3,1–3,9, trei milioane m³ de turbă, rezervație botanică de interes național, 20 de specii pe lista roșie, roua-cerului, vizite pe pontoane de lemn
Din programă: „Plante: alge roșii, alge verzi, mușchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.