Biologie IX EN

Capitolul 7 · PlanteleLecția 7.1

Algele roșii și algele verzi: corpuri fără rădăcină, tulpină și frunze

Dacă o algă este roșie, mai face fotosinteză? Și ce este, de fapt, pelicula verde de pe partea umbrită a unui copac?

Mărime
de la 1 mm la 62,5 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 7

Înainte să citești: tu ce crezi?

Până la ce adâncime au fost găsite alge roșii în mările tropicale, cu ape foarte limpezi?

Vezi răspunsul

Peste 250 m: alge roșii au fost găsite la 260 m adâncime. Ele au clorofilă, ca toate algele, dar și un pigment roșu, ficoeritrina, care captează lumina verde și albastru-verzuie, pe care clorofila o folosește slab.

După o furtună, pe plaja de la Constanța rămân grămezi de alge verzi, moi, ca niște foi de salată. Pe trunchiul unui tei din curtea școlii, pe partea umbrită, este o pulbere verde care se ia pe deget. Amândouă sunt alge verzi și amândouă își fac singure hrana din lumină, apă și dioxid de carbon.

Un corp numit tal

Algele au corpul alcătuit dintr-o singură celulă, din celule legate în filamente sau din celule care formează o lamă. Oricât de mare ar fi, corpul unei alge nu are rădăcină, tulpină și frunze și nici vase conducătoare. Un astfel de corp se numește tal. O algă de pe stâncă se poate prinde printr-o porțiune de fixare, care ține locul unei rădăcini fără să aibă structura ei.

Algele trăiesc în apă dulce, în apă sărată sau în locuri umede de pe uscat. Apa le susține corpul și le aduce sărurile minerale, de aceea nu au nevoie de țesuturi de susținere și de conducere.

„Alge” este un nume de grupă școlară, folosit pentru organisme fotosintetizante simple, care trăiesc mai ales în apă. Nu este o ramură a arborelui vieții: algele verzi sunt rude apropiate ale plantelor de uscat, iar algele roșii formează o ramură separată.

Algele verzi: aceiași pigmenți ca plantele de uscat

Algele verzi au clorofilă a și b și pigmenți galbeni-portocalii (carotenoizi), aceiași ca plantele de uscat. Își depozitează hrana sub formă de amidon și au perete celular cu celuloză. Prin fotosinteză își fac singure substanțele organice: sunt organisme autotrofe.

Chlamydomonas este o algă verde unicelulară, în formă de pară, cu doi flageli și o pată roșie sensibilă la lumină, cu ajutorul căreia înoată spre lumină. Verzeala-zidurilor (Pleurococcus) este pulberea verde de pe trunchiuri și ziduri umbrite: celule mici, lipite între ele printr-un mucilagiu care le ține pe loc. Mătasea-broaștei (Spirogyra) formează în bălți mase verzi, alunecoase, din filamente de celule puse cap la cap, fiecare cu unul sau mai multe cloroplaste răsucite în spirală. Salata-de-mare (Ulva) are un tal pluricelular lat, ca o foaie. Chlorella este o algă verde unicelulară, sferică, fără flageli, mai mică de o sutime de milimetru, folosită în cercetarea fotosintezei și ca supliment alimentar.

Algele verzi se înmulțesc asexuat, prin fragmentarea talului sau prin spori, și sexuat, prin contopirea gameților. La mătasea-broaștei, două filamente așezate alături se unesc prin punți, iar conținutul unei celule trece în celula vecină: înmulțirea aceasta se numește conjugare.

Fotografie la microscop: mai multe filamente lungi, paralele, formate din celule puse cap la cap; în fiecare celulă se vede o bandă verde răsucită în spirală.
Figura 1Mătasea-broaștei (Spirogyra) la microscopul optic. Fiecare filament este un șir de celule puse cap la cap, despărțite de pereți subțiri, iar în fiecare celulă unul sau mai multe cloroplaste verzi sunt răsucite în spirală.

Foto: Wiedehopf20, CC BY-SA 4.0, sursa. Micșorată.

Algele roșii: roșii la vedere, verzi în interior

Algele roșii au și ele clorofilă, dar pigmentul roșu numit ficoeritrină acoperă verdele. Ficoeritrina captează lumina verde și albastru-verzuie, pe care clorofila o folosește slab. Alge roșii au fost găsite la adâncimi mari, până la 260 m în mările tropicale limpezi; altele trăiesc în ape dulci sau pe uscat. Nu au flageli în nicio etapă a vieții.

Exemple: Porphyra, cu tal subțire, din care se face foaia uscată de alge folosită la sushi; Ceramium, cu ramuri fine, frecventă pe pietrele din Marea Neagră; Phyllophora, care poate acoperi întinderi mari pe fundul mării. Din pereții celulari ai unor alge roșii (Gelidium, Gracilaria) se extrage agarul, o substanță care se întărește ca o gelatină și pe care cresc bacteriile în laboratoarele de microbiologie.

0 m 260 m adâncime lumina care ajunge roșie verde albastră suprafața algă verde clorofilă aproape de suprafață algă roșie ficoeritrină captează lumina verde și albastru-verzuie
Figura 2Schemă, nu la scară: lungimea barelor arată doar ordinea în care se sting culorile. Lumina roșie se pierde aproape de suprafață, iar mai jos ajung lumina verde și cea albastru-verzuie, pe care ficoeritrina algelor roșii le captează. Alge roșii au fost găsite până la 260 m, în mări tropicale limpezi.

Ce fac algele într-un ecosistem

Algele sunt producători: fac substanță organică din substanțe minerale și eliberează oxigen. Cu ele se hrănesc melci, crustacee, larve și pești, iar talurile mari dau adăpost animalelor mici. Când apa primește prea mulți nutrienți din agricultură și canalizare, unele alge verzi cu creștere rapidă se înmulțesc excesiv; după ce mor, descompunerea lor consumă oxigenul din apă.

Exemplu rezolvat

Cât s-a schimbat flora de alge a litoralului

Cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța au comparat listele de alge și plante marine de pe litoralul românesc. Până la începutul anilor 1960 fuseseră descrise 162 de specii. În anii 1960 mai erau identificate 85, iar în 2012 au fost raportate doar 30.

Diferența față de lista inițială: 162 − 30 = 132 de specii. Procentual: 132 : 162 × 100 ≈ 81%. În 2012 au fost raportate 30 de specii, față de cele 162 descrise până în anii 1960.

Cele care au rămas sunt mai ales alge cu viață scurtă și creștere rapidă, ca salata-de-mare (Ulva), Cladophora și Ceramium, care suportă bine schimbările de salinitate și apa încărcată cu nutrienți. Un număr de specii „găsite” depinde și de câte probe s-au luat, așa că scăderea arată o tendință, nu un inventar complet.

În România

Algele de pe litoral și câmpul de algă roșie al lui Zernov

Pe pietrele și digurile litoralului românesc cresc astăzi mai ales salata-de-mare (Ulva rigida și Ulva intestinalis), Cladophora și alge roșii din genul Ceramium. Valurile de furtună le smulg și le aruncă pe plajă, unde vara se adună în grămezi.

Pe platforma de nord-vest a Mării Negre, la nord de gurile Dunării, se întindea pe vremuri un câmp uriaș de alge roșii: câmpul de Phyllophora descris în 1909 de biologul Zernov. Algele acopereau mai mult de 10.000 km², până la 70 m adâncime. În anii 1970 și 1980, apa încărcată cu nutrienți a produs înfloriri de alge microscopice care au umbrit fundul, iar lipsa de oxigen de la adâncime a distrus aproape tot câmpul.

După 1990, cantitatea de nutrienți a scăzut. În 2008, Phyllophora exista din nou pe o mare parte din vechea suprafață, dar acoperea cel mult 13,3% din fund, față de 100% în 1966.

Pe scurt

  1. Corpul algelor este un tal: nu are rădăcină, tulpină, frunze și vase conducătoare; poate fi unicelular, filamentos sau în formă de lamă.
  2. Algele verzi au clorofilă a și b, depozitează amidon și sunt rude apropiate ale plantelor de uscat; exemple: Chlamydomonas, Chlorella, verzeala-zidurilor, mătasea-broaștei, salata-de-mare.
  3. Algele roșii au clorofilă și ficoeritrină, un pigment roșu care captează lumina verde și albastru-verzuie; exemple: Porphyra, Ceramium, Phyllophora.
  4. Algele sunt autotrofe: fac substanțe organice prin fotosinteză și eliberează oxigen.
  5. Algele se înmulțesc prin fragmentare, prin spori și sexuat; la mătasea-broaștei înmulțirea sexuată se numește conjugare.
  6. Algele sunt producători în ape, hrană și adăpost pentru animale, iar din unele alge roșii se extrage agarul.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitAlgele roșii nu fac fotosinteză, pentru că nu sunt verzi.

    CorectAlgele roșii au clorofilă, dar pigmentul roșu, ficoeritrina, o acoperă. Fac fotosinteză, iar ficoeritrina captează lumina verde, pe care clorofila o folosește slab.

  • GreșitPartea prin care salata-de-mare se prinde de piatră este o rădăcină.

    CorectEste o porțiune de fixare a talului. Nu are vase conducătoare și nu absoarbe apa ca o rădăcină; algele nu au rădăcini, tulpini și frunze.

  • GreșitAlgele verzi sunt toate microscopice.

    CorectUnele sunt unicelulare, ca Chlamydomonas, dar salata-de-mare are un tal cât palma sau mai mare, iar mătasea-broaștei formează mase vizibile în bălți.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. De ce poate face fotosinteză o algă roșie?

    Răspuns

    b) Pentru că are clorofilă, acoperită de pigmentul roșu ficoeritrină. Culoarea roșie vine de la ficoeritrină, care acoperă clorofila fără să o înlocuiască.

  2. Ce este talul?

    Răspuns

    d) Un corp fără rădăcină, tulpină, frunze și vase conducătoare. Corpul algelor, unicelular sau pluricelular, nu este împărțit în organe și nu are vase.

  3. Care alge sunt rudele cele mai apropiate ale plantelor de uscat?

    Răspuns

    a) Algele verzi. Algele verzi au aceiași pigmenți (clorofilă a și b), același amidon de rezervă și perete cu celuloză ca plantele de uscat.

  4. Cum se numește înmulțirea sexuată a mătăsii-broaștei, în care conținutul unei celule trece în celula unui filament vecin?

    Răspuns

    c) Conjugare. Fragmentarea este asexuată; polenizarea și fecundația dublă apar la plantele cu semințe.

  5. Pe litoralul românesc fuseseră descrise 162 de specii de alge și plante marine, iar în anii 1960 au fost identificate 85. Cu ce procent este al doilea total mai mic decât primul? Rotunjește la un număr întreg.

    %
    Răspuns

    48 %. 162 − 85 = 77 de specii; 77 : 162 × 100 ≈ 47,5%, adică aproximativ 48%.

  6. Pune fiecare caracter la grupa de alge căreia îi aparține.

    Răspuns

    Alge verzi: Clorofilă a și b, fără pigment roșu; Mătasea-broaștei; Unele specii au flageli.

    Alge roșii: Ficoeritrină; Sursă de agar; Phyllophora.

    Algele roșii au ficoeritrină, nu au flageli și dau agarul; algele verzi au doar clorofilă a și b și carotenoizi, iar unele, ca Chlamydomonas, au flageli.

  7. Un acvariu cu apă de mare are o algă verde și o algă roșie. Acvariul este mutat într-o cameră în care lumina vine printr-un geam verde, care lasă să treacă aproape numai lumina verde. Care algă va avea mai multă lumină de folosit și de ce?

    Un răspuns bun

    Alga roșie are, pe lângă clorofilă, ficoeritrină, care captează lumina verde. Alga verde are doar clorofilă a și b și carotenoizi, iar clorofila folosește slab lumina verde: o reflectă, de aceea frunzele și alga par verzi. În spatele geamului verde, alga roșie poate folosi o parte mai mare din lumina primită.

    Un răspuns complet numește ficoeritrina, spune ce lumină captează și explică de ce clorofila folosește slab lumina verde.

Termeni

tal
Corp fără rădăcină, tulpină, frunze și vase conducătoare, ca al algelor.
ficoeritrină
Pigment roșu al algelor roșii, care captează lumina verde și albastru-verzuie și acoperă culoarea clorofilei.
autotrof
Organism care își face singur substanțele organice din substanțe minerale, de exemplu prin fotosinteză.
conjugare
Înmulțire sexuată în care conținutul unei celule trece într-o celulă vecină și se contopește cu ea, ca la mătasea-broaștei.
agar
Substanță extrasă din pereții celulari ai unor alge roșii, care formează un gel; se folosește la creșterea bacteriilor în laborator.
producător
Organism care face substanță organică din substanțe minerale și stă la baza lanțurilor trofice.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Plante: alge roșii, alge verzi, mușchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1.