Capitolul 6 · Bacterii, protiste, fungiLecția 6.8CS
Diversitatea fungilor: licheni, micorize, descompunători și paraziți
Pata portocalie de pe scoarța unui copac sau de pe un acoperiș este o plantă, o ciupercă sau altceva?
- Mărime
- de la 100 nm la 30 m
- Nivel
- organisme unicelulare și comunități
- Timp
- 20 de minute și miliarde de ani
Înainte să citești: tu ce crezi?
Din ce sunt formați lichenii, petele verzi, gri sau portocalii de pe copaci și pietre?
Vezi răspunsul
Un lichen este o asociere stabilă între un fung și un partener fotosintetizant, o algă verde sau o cianobacterie. Fungul construiește corpul lichenului, iar partenerul produce zaharuri prin fotosinteză. În 2016 s-a descoperit că în scoarța multor licheni trăiește și o a doua ciupercă, o drojdie.
Pe scoarța copacilor de lângă drumuri și pe acoperișuri apar des pete portocalii, ca niște frunzulițe lipite de suport. Sunt licheni din specia Xanthoria parietina, un fung și o algă care trăiesc împreună atât de strâns încât formează un corp nou. Fungii pot fi parteneri, ca aici, dar și descompunători ai lemnului mort sau paraziți care omoară arbori și broaște.
Lichenul: un fung și un partener fotosintetizant
Un lichen este o asociere stabilă între un fung și o algă verde sau o cianobacterie. Partenerul fotosintetizant se numește fotobiont; în circa 90% dintre licheni el este o algă verde. Fungul construiește corpul lichenului, numit tal, și primește de la fotobiont zaharuri produse prin fotosinteză. Fotobiontul primește adăpost și condiții în care populația lui ajunge mult mai mare decât în afara lichenului. Lichenii cu cianobacterii primesc și azot fixat din aer.
Relația este considerată în general un mutualism, o simbioză în care ambii parteneri câștigă, deși unii cercetători o descriu ca pe o cultivare a algei de către fung. Mulți licheni se înmulțesc prin granule mici care conțin și hife, și celule de algă, așa că partenerii se răspândesc împreună.
Pentru curioși
În 2016, o echipă condusă de Toby Spribille a arătat că în scoarța multor licheni comuni trăiește, pe lângă fungul cunoscut și fotobiont, o drojdie din alt grup de fungi. La acești licheni, asocierea cuprinde deci cel puțin trei organisme.
Trei forme de tal și lichenii ca indicatori ai aerului
După formă, talul poate fi crustos, o crustă subțire care nu se poate desprinde de piatră sau de scoarță; foliaceu, turtit ca o frunză, cu o față superioară și una inferioară, cum este Xanthoria parietina; sau fruticulos, ca un mic tufiș prins de suport într-un singur punct, cum sunt lichenii din genul Usnea, care atârnă ca o barbă de crengi.
Lichenii au puține cerințe față de sol și sunt printre speciile pioniere, care se instalează primele pe roca goală și ajută la formarea solului. Sunt foarte sensibili la poluarea aerului, pentru că absorb apa și substanțele dizolvate direct din ploaie și ceață. În Marea Britanie, în a doua jumătate a secolului XX, dioxidul de sulf din arderea cărbunelui a lăsat centrele orașelor industriale aproape fără licheni. Astăzi, oxizii de azot și amoniacul fac să dispară specii ca Usnea, în timp ce Xanthoria crește bine acolo unde aerul aduce mult azot. De aceea lichenii sunt bioindicatori: speciile prezente arată ce fel de aer este într-un loc.

Micorize: fungii de la rădăcina plantelor
Aproape 90% dintre speciile de plante vasculare trăiesc în asociere cu fungi la rădăcină. Asocierea se numește micoriză: hifele fungului aduc rădăcinii apă și săruri minerale din sol, iar planta dă fungului glucide produse prin fotosinteză. La ectomicoriză, hifele învelesc rădăcina ca un manșon și pătrund printre celulele ei; multe ciuperci cu pălărie din păduri sunt astfel de parteneri ai arborilor. La micoriza arbusculară, hifele pătrund în celulele rădăcinii și formează acolo ramificații fine, numite arbuscule.
Hifele pot lega rădăcinile mai multor arbori. Afirmația că arborii bătrâni își hrănesc puieții prin aceste rețele nu are însă dovezi publicate, iar transferul de substanțe între arbori prin fungi nu este demonstrat ca fenomen general în păduri.
Descompunători și paraziți
Lemnul putrezește greu pentru că are lignină. Singurele organisme care descompun lignina în cantitate mare sunt fungii care produc putregaiul alb; fungii putregaiului brun descompun celuloza și lasă lignina.
Alți fungi sunt paraziți. Boala ulmului, produsă de un fung din genul Ophiostoma și dusă de la un copac la altul de gândacii de scoarță, a distrus ulmii din orașele Americii de Nord. Ciupercile chitride din genul Batrachochytrium, cum este B. dendrobatidis, infectează pielea broaștelor; boala produsă de ele, chitridiomicoza, a contribuit la declinul a cel puțin 501 specii de amfibieni în ultima jumătate de secol, dintre care 90 sunt considerate dispărute. La om, unii fungi produc micoze ale pielii și unghiilor, iar drojdia Candida, prezentă în mod obișnuit în corp, produce infecții când condițiile din corp se schimbă; diagnosticul și tratamentul le stabilește medicul.
Mana cartofului și mana viței-de-vie arată ca bolile produse de fungi, dar sunt produse de oomicete, organisme înrudite cu algele brune și clasificate astăzi în Chromista. Mana cartofului a declanșat foametea din Irlanda de la mijlocul secolului al XIX-lea, în care au murit în jur de un milion de oameni.

Foto: Agnieszka Kwiecień, Nova, CC BY-SA 4.0, sursa. Micșorată.
Exemplu rezolvat
Un inventar de licheni în curtea școlii
Doi elevi fotografiază trunchiurile a câte 10 tei de aceeași vârstă: 10 lângă un bulevard aglomerat și 10 într-un parc. Pe fiecare trunchi caută, între 1 și 2 m înălțime, licheni fruticuloși. Lichenii se fotografiază pe loc, fără să fie smulși, ca să nu fie distruși.
În exemplul de calcul, cu valori alese pentru exercițiu, lichenii fruticuloși apar pe 1 din 10 tei de lângă bulevard și pe 6 din 10 tei din parc. Frecvența este 1 : 10 × 100 = 10% lângă bulevard și 6 : 10 × 100 = 60% în parc.
Diferența se potrivește cu ideea că aerul de lângă bulevard, cu mai mulți oxizi de azot, nu permite lichenii sensibili. Comparația este corectă numai între arbori de aceeași specie, de aceeași vârstă și cu aceeași lumină; altfel, diferența poate veni din scoarță sau din umbră. Ca să afli dacă oxizii de azot sunt cauza, trebuie măsurați și ei, în aerul din ambele locuri.
În România
Iasca de pe fagii bătrâni
Cuvântul românesc iască vine din latinescul esca, „hrană”. Dicționarele îl explică drept numele unor ciuperci din genurile Fomes și Phellinus, tari, lemnoase, în formă de copită, care trăiesc mai mulți ani pe trunchiurile arborilor și produc putregaiul alb al lemnului. Un dicționar enciclopedic românesc din anii 1926–1931 arată că iasca de aprins focul se pregătea dintr-un burete care crește pe fagii bătrâni, pe mesteceni și pe pomi. Iasca uscată prindea scânteia scoasă cu amnarul din cremene, iar la Ion Creangă cineva „scapără și-i dă foc cu o bucată de iască aprinsă”.
În 2017, mai multe păduri de fag din România au intrat în patrimoniul mondial UNESCO, între ele Codrul secular Șinca, Codrul secular Slătioara, Izvoarele Nerei și Groșii Țibleșului. Într-o pădure care nu este exploatată, arborii morți rămân acolo unde cad, iar ciupercile ca iasca descompun lemnul lor și eliberează substanțele din el, care devin hrană pentru alte organisme.
Pe scurt
- Lichenul este o asociere stabilă între un fung și un fotobiont, algă verde sau cianobacterie; fungul primește zaharuri, iar fotobiontul primește adăpost.
- După formă, talul lichenilor este crustos, foliaceu (Xanthoria parietina) sau fruticulos (Usnea).
- Lichenii sunt specii pioniere pe roca goală și bioindicatori ai poluării aerului, sensibili la dioxid de sulf, oxizi de azot și amoniac.
- Micoriza este asocierea dintre un fung și rădăcina unei plante: fungul aduce apă și săruri minerale, planta dă glucide; ea poate fi ectomicoriză sau micoriză arbusculară.
- Fungii putregaiului alb sunt singurele organisme care descompun lignina în cantitate mare.
- Fungii paraziți produc boli la plante (boala ulmului), la animale (chitridiomicoza amfibienilor) și la om (micoze); mana este produsă de oomicete, organisme din Chromista.
Greșeli frecvente
GreșitLichenii sunt mușchi sau plante mici care cresc pe copaci.
CorectLichenii nu sunt plante. Sunt asocieri între un fung și o algă verde sau o cianobacterie, iar corpul lor este construit de fung.
GreșitLichenii de pe scoarță îmbolnăvesc copacul.
CorectLichenii folosesc scoarța doar ca suport; hrana o primesc de la fotobiont, prin fotosinteză, și din apa de ploaie.
GreșitDacă pe un copac crește un lichen, aerul din jur este perfect curat.
CorectUnele specii, ca Xanthoria parietina, cresc bine chiar în aer bogat în azot. Contează ce specii sunt prezente și cât de multe, comparate între locuri asemănătoare.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care sunt partenerii dintr-un lichen?
Răspuns
b) Un fung și o algă verde sau o cianobacterie. Lichenul are întotdeauna un partener fotosintetizant, fotobiontul, care produce zaharurile. Fungul construiește talul.
Un lichen are forma unui mic tufiș ramificat și este prins de creangă într-un singur punct. Ce fel de tal are?
Răspuns
c) Fruticulos. Talul fruticulos este ramificat ca un tufiș și prins într-un singur punct. „Arbuscular” se referă la micoriză.
Ce primește planta de la fungul cu care formează o micoriză?
Răspuns
b) Apă și săruri minerale aduse de hife din sol. Fungii nu fac fotosinteză. Hifele lor aduc apă și săruri minerale din sol, iar planta dă glucide.
Ce organism produce mana cartofului?
Răspuns
d) O oomicetă. Oomicetele seamănă cu fungii ca mod de viață, dar sunt înrudite cu algele brune și sunt clasificate în Chromista.
Într-un inventar, lichenii foliacei apar pe 9 din 12 arbori dintr-un parc. Care este frecvența lor, în procente?
%Răspuns
75 %. 9 : 12 × 100 = 75%.
Pentru fiecare situație, alege relația în care se află fungul.
Răspuns
Mutualism: Fungul unui lichen primește zaharuri de la algă și îi dă adăpost; Hifele unui fung învelesc rădăcinile unui fag și schimbă săruri minerale pe glucide.
Parazitism: Batrachochytrium infectează pielea unei broaște vii; Un fung Ophiostoma omoară un ulm.
Descompunere: Iasca descompune trunchiul unui fag căzut; Un fung al putregaiului brun descompune o bârnă moartă.
În mutualism ambii parteneri câștigă; parazitul trăiește pe seama unei gazde vii; descompunătorul folosește materie moartă.
Pe arborii de lângă o fermă mare de porci cresc multe pete portocalii de Xanthoria, dar nu se vede niciun lichen Usnea, care e frecvent într-o pădure aflată la câțiva kilometri. Explică ce arată această diferență despre aer și de ce lichenii sunt buni indicatori.
Un răspuns bun
Ferma eliberează amoniac, iar aerul din jur aduce mult azot. Xanthoria este o specie care crește bine în aer bogat în azot, iar Usnea este sensibilă la compușii azotului și dispare. Lichenii absorb apa și substanțele dizolvate direct din ploaie și ceață, fără rădăcini care să filtreze, așa că speciile prezente reflectă calitatea aerului. Comparația este corectă numai între arbori asemănători ca specie, vârstă și lumină.
Un răspuns complet numește sursa de azot (amoniacul), deosebește specia tolerantă de cea sensibilă, explică de ce lichenii reacționează la aer și pomenește condițiile unei comparații corecte.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Fermentația: indicatorul și fenomenul – Experiment ghidat opțional sau studiu de caz, 15 minute de expunere și 25 de minute de analiză, după pregătire (CS)
Termeni
- lichen
- Asociere stabilă între un fung și un partener fotosintetizant, algă verde sau cianobacterie.
- fotobiont
- Partenerul fotosintetizant dintr-un lichen, algă verde sau cianobacterie.
- simbioză
- Trai în comun, strâns și de durată, al unor organisme din specii diferite.
- specie pionieră
- Specie care se instalează prima pe un teren fără sol, cum este roca goală, și pregătește locul pentru altele.
- bioindicator
- Organism a cărui prezență, absență sau abundență arată starea mediului.
- micoriză
- Asociere între un fung și rădăcina unei plante, cu schimb de apă și săruri minerale pe glucide.
- putregai alb
- Descompunerea lemnului de către fungi care distrug lignina împreună cu celuloza.
Surse și legătura cu programa
- British Lichen Society – What is a lichen? – lichenul, asociere simbiotică stabilă între un fung și alge și/sau cianobacterii; fotobionți; 90% dintre licheni au algă verde; fungul construiește talul și primește zaharuri; fotobionții au populații mai mari în lichen; dezbaterea mutualism–parazitism controlat
- British Lichen Society – Lichen biology – lichenii cu cianobacterii fixează azotul din aer; înmulțirea prin propagule care conțin celule de algă și hife; pigmentul portocaliu al Xanthoria parietina protejează de ultraviolete
- British Lichen Society – Lichen morphology – talul crustos (nu se desprinde de suport), foliaceu (cu două fețe), fruticulos (tufos, prins într-un punct)
- British Lichen Society – Lichen ecology – dioxidul de sulf a lăsat centrele orașelor fără licheni în secolul XX; amoniacul și oxizii de azot elimină specii sensibile (Usnea, Evernia); Xanthoria este nitrofilă
- Spribille et al. (2016), Science – Basidiomycete yeasts in the cortex of ascomycete macrolichens (PubMed) – drojdii bazidiomicete în scoarța multor licheni comuni, găsite pe șase continente
- OpenStax – Biology 2e, 24.3 Ecology of Fungi – aproape 90% dintre plantele vasculare au parteneri micorizici; ectomicoriza cu manșon și rețea printre celule; micoriza arbusculară cu arbuscule în rădăcină; schimbul apă și minerale contra glucide; lichenii foarte sensibili la poluarea aerului
- OpenStax – Biology 2e, 45.6 Community Ecology – lichenii printre speciile pioniere ale succesiunii primare; contribuie la formarea solului
- Karst, Jones & Hoeksema (2023), Nature Ecology & Evolution – Positive citation bias and overinterpreted results lead to misinformation on common mycorrhizal networks in forests – lipsa dovezilor publicate că arborii bătrâni trimit resurse puieților prin rețele micorizice; transferul și răspândirea rețelelor insuficient demonstrate
- Floudas et al. (2012), Science – The Paleozoic origin of enzymatic lignin decomposition (PubMed) – singurele organisme care descompun substanțial lignina sunt fungii putregaiului alb; putregaiul brun nu descompune lignina; Agaricomycetes cuprind și specii ectomicorizice
- OpenStax – Biology 2e, 24.4 Fungal Parasites and Pathogens – boala ulmului (Ophiostoma), răspândită de gândacul de scoarță; Batrachochytrium dendrobatidis infectează pielea broaștelor; dermatofiții și micozele pielii; Candida, prezentă normal în corp, produce infecții când condițiile se schimbă
- Scheele et al. (2019), Science – Amphibian fungal panzootic causes catastrophic and ongoing loss of biodiversity (PubMed) – chitridiomicoza, implicată în declinul a cel puțin 501 specii de amfibieni în ultima jumătate de secol, cu 90 de dispariții presupuse
- OpenStax – Biology 2e, 23.4 Ecology of Protists – Phytophthora infestans produce mana cartofului și a declanșat foametea din Irlanda (circa un milion de morți); Plasmopara viticola, mana viței-de-vie
- Ruggiero et al. (2015), PLoS ONE – A higher level classification of all living organisms – oomicetele, ca Phytophthora, tratate înainte ca fungi, aparțin Chromista
- dexonline – iască (DEX '09, CADE 1926–1931, citatele din Creangă și Sadoveanu) – iasca: ciuperci din genurile Fomes și Phellinus, lemnoase, multianuale, pe trunchiuri de arbori, produc putregaiul alb; folosită la aprins focul cu amnarul și cremenea; din latinescul esca; CADE (1926–1931): iasca se prepară dintr-un burete care crește pe fagii bătrâni, pe mesteceni, meri, pruni și sălcii; citatul din Creangă „scapără și-i dă foc cu o bucată de iască aprinsă”
- Wikipedia – Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe – extinderea din 2017 cu păduri din România: Codrul secular Șinca, Codrul secular Slătioara, Izvoarele Nerei, Groșii Țibleșului și altele
Din programă: „Diversitatea fungilor: exemple de specii reprezentative, interacțiuni și adaptări (ex. simbioza la licheni)” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.2, 4.2, 5.1.