Biologie IX EN

Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.3

Moluștele: melci, scoici și cefalopode, construite după același plan

Ce au în comun un melc de livadă, o midie și o caracatiță, trei animale care arată cu totul diferit?

Mărime
de la 1 mm la 30 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

Rapana, un melc mare din Marea Neagră, se hrănește cu midii. Cum ajunge la corpul moale al midiei, închis între două valve tari?

Vezi răspunsul

Face o gaură sau desface valvele. Rapanele tinere rad o gaură în cochilia midiei cu radula, limba lor cu dinți. Rapanele mari desfac valvele și folosesc o substanță toxică care slăbește mușchii cu care midia își ține cochilia închisă.

După o ploaie de vară, melcul-de-livadă iese din cochilie și lasă pe frunze o dâră lucioasă de mucus. Midia de pe stâncile Mării Negre și caracatița din Mediterana sunt rudele lui. Arată foarte diferit, dar corpul tuturor are picior și masă viscerală, acoperite de o manta; melcul și caracatița au și cap, midia nu are cap distinct.

Un corp moale, cu manta și cochilie

Moluștele sunt animale triblastice, cu simetrie bilaterală și corp moale, nesegmentat. Corpul are trei părți: capul, cu gura și organele de simț, piciorul, un organ musculos folosit la deplasare, și masa viscerală, care conține cele mai multe organe interne. La bivalve, capul nu este distinct.

Peste masa viscerală se întinde mantaua, un pliu al peretelui corpului. La cele mai multe moluște, mantaua produce cochilia, din carbonat de calciu. Între manta și corp rămâne un spațiu, cavitatea mantalei, în care se află branhiile la moluștele care trăiesc în apă.

Multe moluște au în gură o radulă, o bandă cu dinți mici și tari, cu care rad hrana. Cele mai multe au aparat circulator deschis: sângele nu rămâne tot timpul în vase. Sunt cunoscute aproape 100.000 de specii de moluște, în mare, în apă dulce și pe uscat. Sunt hrană pentru multe animale și pentru om, iar bivalvele filtrează apa în care trăiesc.

Pentru curioși

Cochilia are trei straturi; cel din interior, neted și lucios, este sidef. Când o particulă străină ajunge între manta și cochilie la unele scoici, mantaua o acoperă cu straturi de sidef și se formează o perlă.

Același plan de corp la melc, midie și caracatiță Melc Midie Caracatiță masăviscerală cochilie cap picior manta valvă branhii picior manta cap sifon brațe = picior
Figura 1Același plan în trei variante: piciorul este talpă la melc, pană la midie, iar la caracatiță s-a transformat în brațe și sifon. Midia nu are cap. Schemă, nu la scară.

Gasteropodele: melcii și limacșii

Melcul-de-livadă (Helix pomatia) are o cochilie răsucită, înaltă de 3,8–5 cm. Pe cap are două perechi de tentacule care se pot retrage; perechea mai lungă poartă câte un ochi în vârf. Se târăște pe talpa piciorului, peste stratul de mucus pe care îl produce.

Melcul-de-livadă trăiește pe uscat și respiră cu un plămân: cavitatea mantalei, plină cu aer, care se deschide printr-un orificiu pe partea dreaptă. Cei mai mulți melci de apă au branhii, dar unii melci de apă dulce respiră aer cu un plămân. Cu radula, melcul rade frunze, flori și fructe.

Melcul-de-livadă este hermafrodit, cu fecundație internă: doi melci se împerechează și fac schimb de spermatozoizi, apoi fiecare își depune ouăle într-o groapă în sol. Iarna închide deschiderea cochiliei cu un strat de mucus întărit. Limaxul este tot un gasteropod, dar nu are cochilie.

O rapană pe nisip: cochilie groasă, răsucită, verzuie la exterior, cu deschiderea largă, portocalie, închisă de un capac brun-roșcat.
Figura 2Rapana (Rapana venosa) pe țărmul Mării Negre. Cochilia răsucită este a unui gasteropod; în deschiderea portocalie se vede capacul cu care melcul se închide în cochilie.

Foto: George Chernilevsky, Public domain, sursa. Decupată și micșorată.

Bivalvele: midiile și scoicile

Bivalvele, cum este midia (Mytilus galloprovincialis), au corpul închis între două valve, cele două jumătăți ale cochiliei. Nu au un cap bine format și nu au radulă. Piciorul are forma unei pene.

Bivalvele sunt filtratoare. Apa intră în cavitatea mantalei, iar branhiile rețin particulele de hrană din ea și, în același timp, preiau oxigenul. O colonie de midii curăță astfel apa de particulele în suspensie. Majoritatea bivalvelor au sexe separate, iar fecundația are loc în apă. Midiile sunt hrană pentru alte animale marine, cum este rapana, și pentru om.

Cefalopodele: sepia, calmarul și caracatița

La cefalopode, piciorul s-a transformat în brațe și tentacule așezate în cerc în jurul capului. Caracatița (Octopus vulgaris) are opt brațe cu ventuze. Toate cefalopodele sunt prădătoare: prind melci, scoici și alte animale mici și le taie cu un cioc tare, pe lângă radulă.

Se deplasează prin propulsie: aruncă puternic apa din cavitatea mantalei printr-un sifon. Când sunt atacate, eliberează cerneală, iar celulele colorate din piele, cromatoforele, le schimbă culoarea. Au ochi care formează imagini și un aparat circulator închis, singurul dintre moluște. Sunt cele mai inteligente moluște: caracatița învață și deosebește obiecte după formă, atingere și gust.

Cochilia s-a redus la multe cefalopode. Calmarul are în interior o lamă subțire, sepia are osul de sepie, iar caracatița nu are deloc cochilie. Nautilul este singurul cu o cochilie exterioară, împărțită în camere.

Exemplu rezolvat

Trei cochilii găsite pe plajă

În colecția de cochilii a laboratorului de biologie găsești trei obiecte. A: o cochilie mare, dintr-o singură bucată, răsucită în spirală. B: două valve alungite, închise la culoare, prinse una de alta printr-o balama. C: o placă albă, ovală și ușoară, fără nicio spirală.

Pasul 1: numără piesele cochiliei. A este dintr-o bucată și răsucită, deci aparține unui gasteropod, de exemplu o rapană.

Pasul 2: B are două valve unite, deci aparține unei bivalve. Forma alungită arată o midie.

Pasul 3: C nu este o cochilie exterioară. Este osul de sepie, cochilia internă a unui cefalopod.

O cochilie spune multe, dar nu tot: limaxul și caracatița nu au cochilie și sunt totuși moluște. Pentru clasificare contează planul corpului: manta, picior, masă viscerală.

În România

Midiile de la Vama Veche și rapana

În Rezervația Marină 2 Mai – Vama Veche, o arie protejată de aproximativ 5.000 de hectare de lângă Mangalia, mai mult de jumătate din fundul mării este piatră. Între 20 și 30 m adâncime, stâncile sunt acoperite de populații de midii (Mytilus galloprovincialis).

Printre ele trăiește rapana (Rapana venosa), un gasteropod originar din mările Japoniei, Chinei și Coreei. A fost semnalată prima dată în Marea Neagră în 1947, în golful Novorossiisk, și a ajuns pe coasta românească în 1963. A fost adusă, cel mai probabil, pe carenele navelor sau în apa de balast.

Rapana se hrănește mai ales cu bivalve, iar midiile, cu cochilie subțire, sunt prada ei preferată. Același plan de moluscă se vede la amândouă: un gasteropod prădător, cu radulă, și o bivalvă filtratoare, fără radulă.

Pe scurt

  1. Moluștele au corp moale, nesegmentat, cu picior și masă viscerală, iar gasteropodele și cefalopodele au și cap; mantaua acoperă masa viscerală și produce cochilia.
  2. Radula este o bandă cu dinți cu care multe moluște rad hrana; bivalvele nu au radulă.
  3. Gasteropodele (melcul-de-livadă, limaxul) au cap cu tentacule, picior lat și, cele de uscat, respiră cu un plămân; melcul este hermafrodit.
  4. Bivalvele (midia, scoicile) au cochilie din două valve, nu au cap distinct și se hrănesc prin filtrare, cu ajutorul branhiilor.
  5. Cefalopodele (sepia, calmarul, caracatița) au brațe și tentacule în jurul capului, se deplasează prin propulsie, eliberează cerneală, au ochi dezvoltați și aparat circulator închis.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitCaracatița nu este moluscă, pentru că nu are cochilie.

    CorectCaracatița are planul de corp al moluștelor: manta, masă viscerală și un picior transformat în brațe. La multe cefalopode cochilia s-a redus sau a dispărut.

  • GreșitBrațele caracatiței sunt picioare articulate, ca la insecte.

    CorectBrațele caracatiței sunt moi, fără articulații, și provin din piciorul musculos al moluștei. Picioarele articulate sunt caracteristice artropodelor.

  • GreșitToate moluștele au radulă.

    CorectBivalvele nu au radulă: își iau hrana filtrând apa cu branhiile.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce parte a corpului unei moluște produce cochilia?

    Răspuns

    c) Mantaua. Mantaua este pliul care acoperă masa viscerală și secretă cochilia din carbonat de calciu.

  2. Cum își procură hrana o midie?

    Răspuns

    c) Reține particulele din apă cu branhiile. Midia este o bivalvă filtratoare, fără radulă. Branhiile ei rețin hrana din apa care intră în cavitatea mantalei.

  3. Cu ce respiră melcul-de-livadă?

    Răspuns

    b) Cu un plămân format din cavitatea mantalei. La melcii de uscat, cavitatea mantalei este plină cu aer și funcționează ca plămân. Cei mai mulți melci de apă au branhii.

  4. Ce caracter are caracatița și nu are niciun melc sau scoică?

    Răspuns

    c) Aparat circulator închis. Cefalopodele sunt singurele moluște cu aparat circulator închis. Corpul moale, mantaua și reproducerea sexuată sunt comune moluștelor.

  5. Câți ani au trecut între prima semnalare a rapanei în Marea Neagră și sosirea ei pe coasta românească?

    ani
    Răspuns

    16 ani. Prima semnalare a fost în 1947, iar coasta românească a fost atinsă în 1963: 1963 − 1947 = 16 ani.

  6. Alege clasa fiecărei moluște.

    Răspuns

    Gasteropode: Melcul-de-livadă; Limaxul; Rapana.

    Bivalve: Midia.

    Cefalopode: Sepia; Caracatița.

    Melcii, limaxul și rapana au cap cu tentacule și un singur picior lat; midia are două valve; sepia și caracatița au brațe în jurul capului.

  7. Într-un golf, numărul rapanelor crește mult, iar stâncile acoperite de midii se golesc. Explică ce se poate schimba în apa golfului, folosind ce știi despre hrănirea bivalvelor.

    Un răspuns bun

    Rapanele mănâncă midiile, deci numărul midiilor scade. Midiile sunt filtratoare: apa trece prin cavitatea mantalei, iar branhiile rețin particulele din ea. Cu mai puține midii, mai puțină apă este filtrată, iar particulele rămân în suspensie. Peștii și alte animale care se hrănesc cu midii găsesc și ei mai puțină hrană.

    Un răspuns complet leagă prădătorul de pradă, explică filtrarea prin branhii și trage o concluzie despre apă sau despre alte animale.

Lucrări practice pentru lecția aceasta

Termeni

manta
Pliu al peretelui corpului moluștelor, care acoperă masa viscerală și produce cochilia.
masă viscerală
Partea corpului unei moluște care conține cele mai multe organe interne.
radulă
Bandă cu dinți mici și tari din gura multor moluște, cu care acestea rad hrana.
cochilie
Înveliș tare din carbonat de calciu, produs de manta, care protejează corpul moluștei.
branhii
Organe de respirație ale animalelor acvatice, prin care oxigenul trece din apă în sânge.
valve
Cele două jumătăți ale cochiliei unei bivalve, legate printr-o balama.
cromatofor
Celulă cu pigment din pielea cefalopodelor, care se întinde sau se strânge și schimbă culoarea animalului.
Surse și legătura cu programa
  • OpenStax – Biology 2e, 28.4 Mollusks and Annelids – manta, masă viscerală, cavitatea mantalei, cochilie din carbonat de calciu, trei straturi și sidef, perle; radula cu dinți chitinoși; branhii, plămâni la speciile de uscat; aparat circulator deschis, închis la cefalopode; gasteropode cu cap, tentacule și ochi, limacși fără cochilie; bivalve filtratoare, fără radulă, cap slab dezvoltat, picior în formă de pană; cefalopode prădătoare cu cioc, propulsie, cerneală, cromatofore, ochi care formează imagini, cele mai inteligente moluște; pana calmarului, osul de sepie, cochilia cu camere a nautilului; sexe separate și fecundație externă la majoritate; aproape 100.000 de specii
  • Virginia Cooperative Extension (Virginia Tech) – Freshwater snails – melcii de apă dulce cu opercul respiră cu o branhie; cei fără opercul respiră cu un „plămân” modificat
  • Lander University, Invertebrate Anatomy OnLine – Helix – cavitatea mantalei ca plămân, orificiul respirator pe partea dreaptă, două perechi de tentacule retractile cu ochi pe perechea posterioară, talpa piciorului și mucusul, hermafroditism cu fecundație internă
  • Animal Diversity Web – Helix pomatia – cochilia de 3,8–5,0 cm, hermafrodit, ouă depuse într-o groapă, epifragma de mucus iarna, hrană vegetală, radula
  • Animal Diversity Web – Octopus vulgaris – caracatița nu are cochilie internă, opt brațe cu ventuze, prădător de melci și scoici, schimbarea culorii, învățare după indicii vizuale, tactile și chimice
  • Smithsonian NEMESIS – Rapana venosa – originea rapanei, prima semnalare în Marea Neagră la Novorossiisk, transport pe carenele navelor sau în apa de balast, hrănire cu bivalve, preferința pentru midii, găurirea cochiliei la tineri și desfacerea valvelor cu o toxină la adulți
  • Brustur, Bălan, Briceag, Geo-Eco-Marina 27 (2021) – Rapa whelk trails from the Romanian inner shelf (SE Mangalia) – rapana nativă în mările din jurul Japoniei, Chinei și Coreei; prima semnalare în 1947 (golful Novorossiisk); coasta românească în 1963; Rezervația Marină 2 Mai – Vama Veche, circa 5.000 ha; fund stâncos pe mai mult de jumătate din suprafață, 20–30 m, cu populații de Mytilus galloprovincialis și Rapana venosa

Din programă: „Animale. Nevertebrate: spongieri, celenterate, viermi (lați, cilindrici, inelați), moluște (melci, scoici, cefalopode), artropode (arahnide, crustacei, insecte) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2, 3.1.