Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.4
Artropodele: arahnide, crustacei și insecte, cu scheletul pe dinafară
De ce păianjenul nu este insectă, deși amândoi au picioare articulate și un înveliș tare?
- Mărime
- de la 1 mm la 30 m
- Nivel
- organism
- Timp
- sute de milioane de ani
Înainte să citești: tu ce crezi?
Racul este închis într-o carapace tare, care nu se poate întinde. Cum crește?
Vezi răspunsul
Își leapădă carapacea. Scheletul exterior al artropodelor nu crește, așa că din când în când animalul îl părăsește, crește repede cât timp învelișul nou este moale, apoi acesta se întărește. Fenomenul se numește năpârlire.
Pe pervazul ferestrei găsești uneori un păianjen întreg, cu picioare cu tot, dar gol pe dinăuntru. Este învelișul lui vechi: păianjenul a crescut și și-a lăsat scheletul exterior în urmă. Racii, crabii, albinele și gândacii cresc în același fel, pentru că toți sunt artropode.
Un schelet pe dinafară și picioare cu articulații
Artropodele au corpul segmentat, iar segmentele sunt unite în câteva regiuni, fiecare cu rolul ei. Au picioare articulate, formate din bucăți legate prin articulații; de aici vine și numele grupei, care înseamnă „picioare articulate”.
Corpul este acoperit de un exoschelet, un schelet exterior care conține chitină. Exoscheletul protejează organele, de el se prind mușchii și reduce pierderea apei, ceea ce a permis multor artropode să trăiască pe uscat. Exoscheletul nu crește. De aceea artropodele cresc prin năpârlire: își leapădă periodic învelișul vechi, cresc cât timp cel nou este moale, iar apoi acesta se întărește.
Artropodele au aparat circulator deschis: inima pompează sângele în cavitatea corpului, unde scaldă organele. Sunt cea mai numeroasă încrengătură de animale, cu peste un milion de specii descrise, iar insectele sunt cea mai mare clasă.
Arahnidele: păianjenul, scorpionul, căpușa
Corpul arahnidelor are două regiuni: cefalotoracele, format din cap și torace unite, și abdomenul. Adulții au patru perechi de picioare și nu au antene. Prima pereche de apendice este formată din chelicere; la păianjeni ele se termină cu colți prin care injectează venin în pradă. A doua pereche este formată din pedipalpi.
Păianjenul-cu-cruce (Araneus diadematus) are pe spate pete deschise așezate în formă de cruce. Femela are 6,5–20 mm. Țese pânze circulare din mătasea produsă de glandele de la capătul abdomenului și prinde mai ales insecte. Arahnidele respiră cu plămâni în carte, saci cu foițe suprapuse ca paginile unei cărți, sau cu trahei.
Căpușa (Ixodes ricinus) se hrănește cu sânge. Trece prin patru stadii: ou, larvă, nimfă și adult; larva are trei perechi de picioare, iar nimfa și adultul au patru. Căpușa poate transmite agenții bolii Lyme și ai encefalitei de căpușă. Scorpionul este tot o arahnidă.
Crustaceii: racul și crabul
Cei mai mulți crustacei trăiesc în apă și respiră prin branhii. Racul-de-râu (Astacus astacus) are capul și toracele unite într-un cefalotorace acoperit de o carapace. Are două perechi de antene și doi ochi compuși, fiecare pe câte un peduncul mobil.
Pe cefalotorace are cinci perechi de picioare de mers; prima pereche, mult mai mare, se termină cu clești. Branhiile sunt prinse la baza picioarelor, sub carapace. Abdomenul are apendice mici și se termină cu un evantai, cu care racul înoată repede înapoi când fuge. Crabul este tot un crustaceu, din același grup cu racul.

Foto: Dragon187, CC BY-SA 3.0, sursa. Micșorată.
Insectele: trei regiuni, șase picioare, aripi
Corpul insectelor are trei regiuni: cap, torace și abdomen. Pe cap se află o pereche de antene, doi ochi compuși și ochi simpli. Toracele poartă trei perechi de picioare și, la cele mai multe insecte adulte, două perechi de aripi. Albina (Apis mellifera) și buburuza sunt exemple.
Insectele respiră prin trahei, tuburi ramificate care duc aerul direct la țesuturi și se deschid în afară prin orificii mici, stigmele. Deșeurile sunt eliminate prin tuburile Malpighi.
Multe insecte trec printr-o metamorfoză completă: ou, larvă, pupă, adult. Larva arată cu totul altfel decât adultul, cum este omida față de fluture. Fluturii, gândacii, muștele și furnicile se dezvoltă astfel. Alte insecte, cum sunt greierii și gândacii de bucătărie, au o metamorfoză incompletă: din ou iese o larvă, numită nimfă, asemănătoare adultului, dar fără aripi, care crește treptat prin năpârliri.

Foto: George Chernilevsky, Public domain, sursa. Decupată și micșorată.
De ce contează artropodele
Insectele polenizează plantele: aproximativ 75% dintre tipurile de culturi alimentare depind, într-o anumită măsură, de polenizatori, mai ales de albine și alte insecte. Artropodele descompun resturile organice și sunt hrană pentru pești, păsări și mamifere. Crustaceii mici stau la baza multor lanțuri trofice din apă. Unele insecte sunt dăunători ai culturilor, iar unele artropode, cum sunt căpușele și țânțarii, transmit agenți ai unor boli.
Exemplu rezolvat
Cheia de determinare cu trei întrebări
Ai un animal mic, cu înveliș tare și picioare articulate. Răspunde pe rând la trei întrebări.
Întrebarea 1: are antene? Dacă nu are antene și are patru perechi de picioare, este o arahnidă.
Întrebarea 2: are două perechi de antene și respiră prin branhii? Atunci este un crustaceu.
Întrebarea 3: are o pereche de antene, trei perechi de picioare și corpul împărțit în cap, torace și abdomen? Atunci este o insectă.
Încearcă acasă sau în curtea școlii: pune o buburuză sau o furnică într-un borcan transparent, uită-te la ea cu o lupă, numără picioarele și regiunile corpului, apoi las-o liberă acolo unde ai găsit-o. Atenție la stadiu: o larvă de căpușă are numai trei perechi de picioare și este totuși arahnidă, iar o omidă nu arată ca o insectă adultă. Cheia este sigură pentru adulți.
În România
Albina și rădașca
România are una dintre cele mai mari populații de albine domestice din Uniunea Europeană. În 2023, în fermele din România erau 1.714.000 de stupi, locul al doilea după Italia, care avea aproape 1,9 milioane, după datele Eurostat. În întreaga Uniune erau 9,4 milioane de stupi în ferme. Statisticile numără numai stupii din ferme, așa că numărul real este mai mare.
Rădașca (Lucanus cervus) este un gândac mare care trăiește în pădurile de stejar din zonele de deal. Femela își depune ouăle în crăpăturile scoarței și în rădăcinile copacilor morți, iar larvele se hrănesc cu lemn putrezit până la cinci-șase ani înainte să devină adulți, vizibili din aprilie până în septembrie. Este specie de interes comunitar (Anexa II a Directivei Habitate), pentru care se desemnează situri Natura 2000, iar în regiunea alpină a României starea ei de conservare este considerată nefavorabilă. Lemnul mort lăsat în pădure este hrana larvelor ei.
Pe scurt
- Artropodele au corp segmentat, picioare articulate și un exoschelet care conține chitină; cresc prin năpârlire și au aparat circulator deschis.
- Arahnidele (păianjenul-cu-cruce, scorpionul, căpușa) au cefalotorace și abdomen, patru perechi de picioare, chelicere și nu au antene; respiră cu plămâni în carte sau cu trahei.
- Crustaceii (racul-de-râu, crabul) au cefalotorace acoperit de carapace, două perechi de antene și respiră prin branhii; racul are cinci perechi de picioare de mers, prima cu clești.
- Insectele au cap, torace și abdomen, o pereche de antene, trei perechi de picioare și, de obicei, două perechi de aripi; respiră prin trahei.
- Metamorfoza completă are patru stadii (ou, larvă, pupă, adult); în metamorfoza incompletă, nimfa seamănă cu adultul și crește prin năpârliri.
- Artropodele polenizează, descompun resturi și hrănesc alte animale; unele sunt dăunători sau transmit agenți ai unor boli.
Greșeli frecvente
GreșitPăianjenul este o insectă.
CorectPăianjenul este arahnidă: are corpul din două regiuni, patru perechi de picioare și nu are antene. Insectele au trei regiuni, trei perechi de picioare și o pereche de antene.
GreșitRacul crește puțin câte puțin, odată cu carapacea lui.
CorectCarapacea nu crește. Racul crește numai după năpârlire, cât timp învelișul nou este încă moale.
GreșitOmida și fluturele sunt două animale diferite.
CorectOmida este larva fluturelui. Prin metamorfoză completă, larva devine pupă, iar din pupă iese fluturele adult.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
De ce trebuie să năpârlească un artropod ca să crească?
Răspuns
a) Pentru că exoscheletul nu crește odată cu el. Exoscheletul de chitină este rigid. Animalul îl leapădă, crește cât timp învelișul nou este moale, apoi acesta se întărește.
Un animal are corpul din două regiuni, patru perechi de picioare și nu are antene. În ce grupă se află?
Răspuns
c) Arahnide. Două regiuni (cefalotorace și abdomen), patru perechi de picioare și lipsa antenelor sunt caracteristice arahnidelor.
Pe o frunză găsești o căpușă foarte mică, cu numai trei perechi de picioare. Ce este?
Răspuns
b) O larvă de căpușă, deci tot o arahnidă. Larva căpușei are trei perechi de picioare; nimfa și adultul au patru. Numărul de picioare se interpretează în funcție de stadiu.
În 2023, România avea 1.714.000 de stupi în ferme, iar Uniunea Europeană 9,4 milioane. Ce procent din stupii din fermele Uniunii se aflau în România? Rotunjește la un număr întreg.
%Răspuns
18 %. 1.714.000 : 9.400.000 × 100 ≈ 18,2%, adică aproximativ 18%.
Pune în ordine stadiile metamorfozei complete a unui fluture.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Ou
- Larvă (omidă)
- Pupă
- Adult (fluture)
La metamorfoza completă, larva nu seamănă cu adultul; transformarea are loc în stadiul de pupă.
Alege clasa fiecărui artropod.
Răspuns
Arahnide: Păianjenul-cu-cruce; Căpușa.
Crustacei: Racul-de-râu; Crabul.
Insecte: Albina; Rădașca.
Păianjenul și căpușa au patru perechi de picioare și nu au antene; racul și crabul au două perechi de antene și branhii; albina și rădașca au trei perechi de picioare și o pereche de antene.
Un livadar stropește pomii în floare cu o substanță care omoară toate insectele care ating florile. Explică ce se poate întâmpla cu recolta de mere din toamnă.
Un răspuns bun
Pe florile de măr vin albine și alte insecte care duc polenul de la o floare la alta. Dacă insectele mor, multe flori rămân nepolenizate și nu se transformă în fructe, așa că recolta scade. Mărul face parte din culturile care depind, într-o anumită măsură, de polenizatori. Pot muri și albinele din stupii din apropiere.
Un răspuns complet numește polenizarea, legătura dintre floarea polenizată și fruct și efectul asupra albinelor.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Identifică exemplul și păstrează excepția – Studiu de caz pe caractere, 30–35 de minute
Termeni
- exoschelet
- Schelet exterior care acoperă corpul artropodelor, îl protejează și reduce pierderea apei.
- chitină
- Substanță tare și rezistentă din exoscheletul artropodelor.
- năpârlire
- Lepădarea periodică a exoscheletului vechi, care permite creșterea artropodului.
- cefalotorace
- Regiune a corpului formată din cap și torace unite, la arahnide și crustacei.
- chelicere
- Prima pereche de apendice a arahnidelor, folosită la prinderea hranei; la păianjeni au colți cu venin.
- trahei
- Tuburi ramificate prin care aerul ajunge direct la țesuturile insectelor.
- metamorfoză completă
- Dezvoltare în patru stadii, ou, larvă, pupă și adult, în care larva nu seamănă cu adultul.
- metamorfoză incompletă
- Dezvoltare în care nimfa seamănă cu adultul, nu are aripi și crește treptat prin năpârliri.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 28.6 Arthropods – picioare articulate, exoschelet de chitină, năpârlire, protecție contra deshidratării, segmente unite în regiuni, aparat circulator deschis, peste un milion de specii descrise, insectele cea mai mare clasă; chelicerate fără antene, chelicere și pedipalpi, colți cu venin, căpușe și acarieni hematofagi, plămâni în carte; crustacei mai ales acvatici, cefalotorace, două perechi de antene, branhii, ochi compuși; insecte cu trei regiuni, trei perechi de picioare, o pereche de antene, aripi pe torace, tuburi Malpighi, trahei; metamorfoză completă la furnici, gândaci, muște, fluturi și incompletă la gândaci de bucătărie și greieri; rolul de polenizatori
- OpenStax – Concepts of Biology, 15.3 Flatworms, Nematodes, and Arthropods – trahei care se deschid prin stigme, plămâni în carte ca paginile unei cărți, toracele poartă aripile și trei perechi de picioare, exoschelet înlocuit pe măsură ce animalul crește
- Animal Diversity Web – Araneus diadematus – patru perechi de picioare, petele în formă de cruce, pânza circulară, hrană din artropode, femele de 6,5–20 mm
- Animal Diversity Web – Arachnida – două regiuni ale corpului, trahei sau plămâni în carte, filiere pentru mătase la păianjeni
- ECDC – Ixodes ricinus, fișă pentru specialiști – patru stadii (ou, larvă, nimfă, adult), larvele cu trei perechi de picioare, nimfele și adulții cu patru, hrănire cu sânge, transmite agenții bolii Lyme și ai encefalitei de căpușă
- Lander University, Invertebrate Anatomy OnLine – Procambarus (racul) – două perechi de antene, cefalotorace acoperit de carapace, cinci perechi de picioare de mers cu prima pereche cu clești, branhii prinse la baza picioarelor sub carapace, evantai caudal pentru înot înapoi, ochi compuși pe pedunculi, năpârlire
- FAO – Global Action on Pollination Services for Sustainable Agriculture – aproximativ 75% dintre tipurile de culturi alimentare depind de polenizatori
- FAO Newsroom – Bee-ing grateful to our pollinators – merele se numără printre culturile care depind de polenizatori
- Eurostat (20 mai 2026) – EU beehives up to record 9.4 million – 2023: 9,4 milioane de stupi în fermele UE; Italia aproape 1,9 milioane, România 1,7 milioane; se numără numai stupii din ferme
- Agerpres (20 mai 2026) – Italia și România pe primele locuri în UE la numărul de stupi – valoarea exactă pentru România după Eurostat: 1,714 milioane de stupi în 2023, față de 1,470 milioane în 2020
- LIFE ROSALIA (România) – Lucanus cervus – păduri de stejar din zonele de deal, ouă în crăpăturile scoarței și în rădăcinile copacilor morți, larve hrănite cu lemn putrezit până la cinci-șase ani, adulți vizibili din mijlocul lui aprilie până în septembrie, Anexa II a Directivei Habitate, stare nefavorabilă-rea (U2) în regiunea biogeografică alpină din România
Din programă: „Animale. Nevertebrate: spongieri, celenterate, viermi (lați, cilindrici, inelați), moluște (melci, scoici, cefalopode), artropode (arahnide, crustacei, insecte) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2, 3.1.