Biologie IX EN

Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.5

Peștii, amfibienii și reptilele: vertebrate cu temperatura corpului variabilă

Ce au în comun un crap, o broască și o șopârlă și de ce numai șopârla își poate depune ouăle departe de apă?

Mărime
de la 1 mm la 30 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

Morunul (Huso huso) urcă din Marea Neagră pe Dunăre ca să se înmulțească. Care este cea mai mare vârstă înregistrată la această specie?

Vezi răspunsul

Peste 100 de ani: vârsta maximă înregistrată este de 118 ani. Pentru comparație, cea mai mare vârstă atinsă de un om este de 122 de ani.

Ia în mână un pește de la piață și apasă-i spatele: sub carne simți un șir de oase tari, legate între ele. Un șir la fel ai și tu, de la ceafă până jos, în dreptul bazinului. Este coloana vertebrală, iar animalele care o au se numesc vertebrate.

Ce au în comun toate vertebratele

Vertebratele au un schelet intern, din os sau din cartilaj, care crește odată cu animalul. Axul lui este coloana vertebrală, formată din oase mici numite vertebre. Prin canalul vertebrelor trece măduva spinării, iar encefalul este închis în craniu. Corpul are de obicei două perechi de membre: înotătoare la pești, picioare la celelalte grupe.

Peștii, amfibienii și reptilele sunt animale poikiloterme: temperatura corpului lor urmează temperatura mediului. O șopârlă nu este însă mereu rece. Dimineața stă la soare până se încălzește, iar la prânz se ascunde la umbră. Avantajul este economia de hrană: o reptilă se descurcă cu aproximativ o zecime din caloriile de care are nevoie un mamifer de aceeași mărime, care își produce singur căldura. Comparația privește hrana din viața obișnuită; energia consumată în repaus, măsurată în laborator la o anumită temperatură, este altă măsură și dă alt raport. Dezavantajul se vede iarna: broaștele, șopârlele și șerpii devin lenți și petrec lunile reci ascunși, amorțiți.

O viperă cenușie cu un zigzag închis la culoare pe spate stă încolăcită pe mușchi și frunze uscate; pe vârful botului are un mic corn.
Figura 1Vipera cu corn (Vipera ammodytes), fotografiată în România. Pielea este uscată și acoperită de solzi cornoși; „cornul” de pe vârful botului este tot acoperit de solzi. Ca toate reptilele, își ridică temperatura corpului stând la soare.

Foto: Mircea Nita, Public domain, sursa. Micșorată.

Peștii: corpul făcut pentru apă

Corpul peștelui are formă hidrodinamică și este acoperit de solzi și de mucus. Înotătoarea codală împinge corpul înainte, înotătoarele perechi (pectorale și ventrale) îl conduc și îl frânează, iar cele nepereche (dorsală și anală) îl țin drept. Mulți pești osoși au o vezică înotătoare cu gaz, cu care rămân la adâncimea dorită fără efort.

Peștii respiră prin branhii: apa intră pe gură, trece printre lamelele roșii, pline de vase de sânge, și iese pe sub opercul. Oxigenul dizolvat în apă trece în sânge. Inima are două camere, un atriu și un ventricul, iar sângele face un singur circuit: inimă, branhii, corp, inimă. De-a lungul flancurilor se vede linia laterală, un șir de organe de simț care simt mișcările apei, așa că peștele simte un prădător sau un banc vecin și pe întuneric.

La cei mai mulți pești fecundația este externă: femela depune icrele în apă, iar masculul le stropește cu lichid seminal. Crapul (Cyprinus carpio) se înmulțește așa. Există și excepții: la rechini fecundația este internă. Peștii se împart în pești cartilaginoși (rechinii și vulpile-de-mare), cu schelet din cartilaj, și pești osoși (crapul, știuca, păstrăvul), cu schelet osos. După hrană, unii sunt răpitori, ca știuca, alții omnivori, ca crapul.

Amfibienii: o viață între apă și uscat

Broaștele, tritonii și salamandrele au pielea subțire, fără solzi, umezită de mucus. Prin ea intră oxigen și apă, de aceea un amfibian se usucă repede la soare și trăiește în locuri umede. Adultul respiră prin plămâni și prin piele.

Broasca își depune ouăle, fără coajă, în apă, unde sunt fecundate. Din ou iese un mormoloc, care trăiește ca un pește: are coadă și respiră prin branhii. Treptat îi cresc picioarele posterioare, apoi cele anterioare, branhiile sunt înlocuite de plămâni, iar coada se resoarbe. Această transformare a corpului se numește metamorfoză. Mormolocul mănâncă mai ales alge, iar broasca adultă prinde insecte cu limba lipicioasă.

Inima amfibienilor are trei camere: două atrii și un ventricul. Sângele face două circuite, unul prin plămâni și unul prin corp, dar în ventriculul comun se amestecă puțin. Amfibienii mănâncă multe insecte și sunt hrană pentru berze, bâtlani, șerpi și pești, deci leagă apa de uscat în lanțurile trofice.

Un triton brun-închis cu pete negre, creastă zimțată pe spate și o dungă argintie pe coadă se deplasează sub apă printre plante.
Figura 2Mascul de triton-cu-creastă (Triturus cristatus) sub apă, în perioada de reproducere, când pe spate îi crește creasta. Pielea lui este subțire, fără solzi, și trebuie să rămână umedă.

Foto: Rainer Theuer, Public domain, sursa. Micșorată.

Reptilele: oul cu coajă a eliberat înmulțirea de apă

Șopârlele, șerpii, broaștele țestoase și crocodilii au pielea uscată, acoperită cu solzi cornoși, făcuți din cheratină și din grăsimi, care opresc pierderea apei. Respiră numai prin plămâni. Inima are trei camere, dar ventriculul este despărțit parțial de un perete, așa că sângele se amestecă mai puțin decât la amfibieni; crocodilii au inima cu patru camere.

Fecundația este internă, iar ouăle au coajă și sunt depuse pe uscat. În ou, embrionul plutește într-un lichid închis într-o membrană numită amnios, așa că se dezvoltă ca într-un mic bazin propriu, fără să aibă nevoie de un lac. Unele șopârle și unii șerpi păstrează ouăle în corp și nasc pui vii. Cele mai multe reptile sunt prădătoare: șopârlele mănâncă insecte, șerpii prind rozătoare, broaște și păsări.

Pentru curioși

Un șarpe nu are picioare, dar este tot un tetrapod, adică o vertebrată din linia animalelor cu patru membre. Strămoșii șerpilor aveau picioare, care s-au pierdut în timp. Înrudirea se judecă după istoria grupului, iar numărul de membre de azi este doar unul dintre caractere.

Inima cu două, trei și patru camere Pește 2 camere, un circuit atriu ventricul corp branhii Amfibian 3 camere, două circuite corp plămâni Reptilă 3 camere, perete parțial corp plămâni Pasăre, mamifer 4 camere, fără amestec corp plămâni bogat în oxigen sărac în oxigen amestecat
Figura 3Cu cât peretele dintre ventricule este mai complet, cu atât sângele bogat în oxigen se amestecă mai puțin cu cel sărac în oxigen. Crocodilii au, ca păsările și mamiferele, patru camere. Schemă, nu la scară.

Exemplu rezolvat

Cine este pește, cine este amfibian, cine este reptilă

Trei animale seamănă la prima vedere cu altceva decât sunt. Anghila are corp lung ca de șarpe. Salamandra are patru picioare și coadă, ca o șopârlă. Năpârca (Anguis fragilis) nu are picioare deloc.

Pasul 1: caută felul în care respiră adultul. Anghila are branhii sub opercul și înotătoare, deci este pește. Pasul 2: pune mâna pe piele. Salamandra are pielea umedă, fără solzi, și își depune larvele în apă, deci este amfibian. Pasul 3: uită-te la solzi și la înmulțire. Năpârca are solzi cornoși și respiră prin plămâni, deci este reptilă, mai exact o șopârlă fără picioare.

Concluzia: forma corpului înșală. Se clasifică după un ansamblu de caractere: respirație, piele, inimă, înmulțire.

Activitate acasă: la un pește întreg cumpărat pentru gătit, numără înotătoarele perechi și nepereche, ridică operculul și uită-te la branhiile roșii, apoi caută linia laterală pe flanc.

În România

Morunul, peștele care trece din mare în Dunăre

Morunul (Huso huso) trăiește în Marea Neagră, unde vânează pești, și intră primăvara pe Dunăre ca să își depună icrele, mai ales în aprilie și mai. Un pește care trăiește în mare și se înmulțește în râu se numește anadrom. Morunul crește încet și poate trăi foarte mult: vârsta maximă înregistrată este de 118 ani.

Dintre cele șase specii de sturioni care trăiau în Dunăre, viza și șipul au dispărut din fluviu. Celelalte patru, morunul, nisetrul, păstruga și cega, sunt critic periclitate sau periclitate. România a interzis permanent pescuitul sturionilor, în Dunăre și în mare, iar un sturion prins din greșeală trebuie eliberat imediat.

România are 23 de specii de reptile și 19 specii de amfibieni. Pentru 12 specii de reptile, teritoriul țării este marginea arealului. Una dintre ele este vipera cu corn (Vipera ammodytes), o specie a climatului cald, care în România trăiește în locuri însorite, de pildă de-a lungul Jiului, în Parcul Național Defileul Jiului.

Pe scurt

  1. Vertebratele au schelet intern, cu coloană vertebrală din vertebre, craniu care protejează encefalul și, de obicei, două perechi de membre.
  2. Peștii, amfibienii și reptilele sunt poikiloterme: temperatura corpului urmează temperatura mediului, iar animalul o reglează prin comportament.
  3. Peștii au solzi, înotătoare, branhii, linie laterală și inimă cu două camere; cei mai mulți au fecundație externă; se împart în cartilaginoși și osoși.
  4. Amfibienii au piele umedă prin care respiră, inimă cu trei camere și ouă fără coajă depuse în apă; mormolocul cu branhii devine adult prin metamorfoză.
  5. Reptilele au solzi cornoși, respiră numai prin plămâni, au fecundație internă și ouă cu coajă și amnios, care se dezvoltă pe uscat.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitAnimalele cu sânge rece au mereu corpul rece.

    CorectTemperatura lor urmează mediul: o șopârlă încălzită la soare poate avea corpul mai cald decât aerul. De aceea termenul corect este poikiloterm, adică cu temperatură variabilă.

  • GreșitMormolocul este o broască mică.

    CorectMormolocul are coadă, respiră prin branhii și mănâncă mai ales alge. Devine broască abia după metamorfoză, când îi cresc picioarele și apar plămânii.

  • GreșitToți peștii depun icre care sunt fecundate în apă.

    CorectFecundația externă este cea mai răspândită, dar rechinii au fecundație internă. Regula se leagă de specie, nu de toată grupa.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Câte camere are inima unui pește și cum circulă sângele?

    Răspuns

    c) Două camere, un singur circuit. Inima peștelui are un atriu și un ventricul și trimite sângele prin branhii, apoi prin corp, înapoi la inimă: un singur circuit.

  2. Ce le permite reptilelor să își depună ouăle departe de apă?

    Răspuns

    a) Ouăle au coajă, iar embrionul se dezvoltă în lichidul închis de amnios. Coaja limitează pierderea apei, iar amniosul păstrează embrionul într-un lichid propriu.

  3. De ce trăiește o broască adultă în locuri umede, deși respiră prin plămâni?

    Răspuns

    b) Pentru că respiră și prin pielea subțire, care trebuie să rămână umedă. Pielea amfibianului este permeabilă: prin ea intră oxigen și apă, dar tot prin ea se pierde apa.

  4. La ce îi folosește peștelui linia laterală?

    Răspuns

    c) Simte mișcările apei, de exemplu apropierea unui prădător. Linia laterală este un organ de simț pentru vibrațiile și curenții apei; funcționează și pe întuneric.

  5. Pune în ordine etapele dezvoltării unei broaște.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Oul fără coajă, depus și fecundat în apă
    2. Mormolocul cu coadă, care respiră prin branhii
    3. Apar picioarele posterioare
    4. Apar picioarele anterioare, iar branhiile sunt înlocuite de plămâni
    5. Coada se resoarbe și rezultă broasca adultă

    Metamorfoza transformă treptat o larvă acvatică într-un adult care trăiește și pe uscat.

  6. Pune fiecare caracter la grupa căreia îi aparține.

    Răspuns

    Pești: Linie laterală și înotătoare; Inimă cu două camere.

    Amfibieni: Piele umedă prin care intră oxigen; Larvă care respiră prin branhii și trece prin metamorfoză.

    Reptile: Solzi cornoși din cheratină; Ou cu coajă depus pe uscat.

    Peștii sunt legați de apă prin branhii; amfibienii depind de apă prin piele și prin larvă; reptilele au rezolvat pierderea apei prin solzi și prin oul cu amnios.

  7. Într-o dimineață rece de aprilie, o șopârlă stă nemișcată pe o piatră însorită. După o oră fuge repede când te apropii. Explică de ce.

    Un răspuns bun

    Șopârla este poikilotermă: temperatura corpului ei urmează temperatura mediului. Dimineața corpul era rece, iar mușchii lucrau încet. Stând la soare, s-a încălzit, iar procesele din corp, inclusiv contracția mușchilor, s-au accelerat, așa că a putut fugi repede.

    Un răspuns complet numește termenul poikiloterm, leagă temperatura corpului de viteza proceselor din corp și arată că animalul își reglează temperatura prin comportament.

Termeni

vertebrate
Animale cu schelet intern și coloană vertebrală formată din vertebre.
poikiloterme
Animale a căror temperatură a corpului se schimbă odată cu temperatura mediului.
branhii
Organe de respirație în apă, cu lamele subțiri și multe vase de sânge, prin care oxigenul dizolvat trece în sânge.
linia laterală
Șir de organe de simț de pe flancurile peștilor, care simt mișcările și vibrațiile apei.
metamorfoză
Transformarea corpului unei larve în adult, de exemplu a mormolocului în broască.
amnios
Membrană din oul reptilelor, păsărilor și mamiferelor, care închide embrionul într-un lichid protector.
vezică înotătoare
Organ cu gaz al multor pești osoși, cu care aceștia își reglează plutirea.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.