Biologie IX EN

Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.4

Artropodele: arahnide, crustacei și insecte, cu scheletul pe dinafară

De ce păianjenul nu este insectă, deși amândoi au picioare articulate și un înveliș tare?

Mărime
de la 1 mm la 30 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

Racul este închis într-o carapace tare, care nu se poate întinde. Cum crește?

Vezi răspunsul

Își leapădă carapacea. Scheletul exterior al artropodelor nu crește, așa că din când în când animalul îl părăsește, crește repede cât timp învelișul nou este moale, apoi acesta se întărește. Fenomenul se numește năpârlire.

Pe pervazul ferestrei găsești uneori un păianjen întreg, cu picioare cu tot, dar gol pe dinăuntru. Este învelișul lui vechi: păianjenul a crescut și și-a lăsat scheletul exterior în urmă. Racii, crabii, albinele și gândacii cresc în același fel, pentru că toți sunt artropode.

Un schelet pe dinafară și picioare cu articulații

Artropodele au corpul segmentat, iar segmentele sunt unite în câteva regiuni, fiecare cu rolul ei. Au picioare articulate, formate din bucăți legate prin articulații; de aici vine și numele grupei, care înseamnă „picioare articulate”.

Corpul este acoperit de un exoschelet, un schelet exterior care conține chitină. Exoscheletul protejează organele, de el se prind mușchii și reduce pierderea apei, ceea ce a permis multor artropode să trăiască pe uscat. Exoscheletul nu crește. De aceea artropodele cresc prin năpârlire: își leapădă periodic învelișul vechi, cresc cât timp cel nou este moale, iar apoi acesta se întărește.

Artropodele au aparat circulator deschis: inima pompează sângele în cavitatea corpului, unde scaldă organele. Sunt cea mai numeroasă încrengătură de animale, cu peste un milion de specii descrise, iar insectele sunt cea mai mare clasă.

Arahnidele: păianjenul, scorpionul, căpușa

Corpul arahnidelor are două regiuni: cefalotoracele, format din cap și torace unite, și abdomenul. Adulții au patru perechi de picioare și nu au antene. Prima pereche de apendice este formată din chelicere; la păianjeni ele se termină cu colți prin care injectează venin în pradă. A doua pereche este formată din pedipalpi.

Păianjenul-cu-cruce (Araneus diadematus) are pe spate pete deschise așezate în formă de cruce. Femela are 6,5–20 mm. Țese pânze circulare din mătasea produsă de glandele de la capătul abdomenului și prinde mai ales insecte. Arahnidele respiră cu plămâni în carte, saci cu foițe suprapuse ca paginile unei cărți, sau cu trahei.

Căpușa (Ixodes ricinus) se hrănește cu sânge. Trece prin patru stadii: ou, larvă, nimfă și adult; larva are trei perechi de picioare, iar nimfa și adultul au patru. Căpușa poate transmite agenții bolii Lyme și ai encefalitei de căpușă. Scorpionul este tot o arahnidă.

Două regiuni ale corpului la păianjen, trei la insectă Păianjen: 2 regiuni Insectă: 3 regiuni cefalo- torace abdomen chelicere cap torace abdomen antene aripi 4 perechi de picioare fără antene 3 perechi de picioare 1 pereche de antene schemă, văzute de sus, nu la scară
Figura 1Numără regiunile și picioarele: păianjenul are două regiuni și opt picioare, insecta are trei regiuni și șase picioare, toate prinse de torace. Schemă, nu la scară.

Crustaceii: racul și crabul

Cei mai mulți crustacei trăiesc în apă și respiră prin branhii. Racul-de-râu (Astacus astacus) are capul și toracele unite într-un cefalotorace acoperit de o carapace. Are două perechi de antene și doi ochi compuși, fiecare pe câte un peduncul mobil.

Pe cefalotorace are cinci perechi de picioare de mers; prima pereche, mult mai mare, se termină cu clești. Branhiile sunt prinse la baza picioarelor, sub carapace. Abdomenul are apendice mici și se termină cu un evantai, cu care racul înoată repede înapoi când fuge. Crabul este tot un crustaceu, din același grup cu racul.

Un rac de râu brun-verzui, văzut din lateral pe pietriș: cefalotorace acoperit de carapace, clești mari în față, ochi pe pedunculi, antene lungi, picioare de mers și abdomen segmentat terminat cu un evantai.
Figura 2Racul-de-râu (Astacus astacus). Carapacea acoperă cefalotoracele; în față se văd cleștii primei perechi de picioare, ochii pe pedunculi și antenele, iar abdomenul segmentat se termină cu evantaiul cu care racul înoată înapoi.

Foto: Dragon187, CC BY-SA 3.0, sursa. Micșorată.

Insectele: trei regiuni, șase picioare, aripi

Corpul insectelor are trei regiuni: cap, torace și abdomen. Pe cap se află o pereche de antene, doi ochi compuși și ochi simpli. Toracele poartă trei perechi de picioare și, la cele mai multe insecte adulte, două perechi de aripi. Albina (Apis mellifera) și buburuza sunt exemple.

Insectele respiră prin trahei, tuburi ramificate care duc aerul direct la țesuturi și se deschid în afară prin orificii mici, stigmele. Deșeurile sunt eliminate prin tuburile Malpighi.

Multe insecte trec printr-o metamorfoză completă: ou, larvă, pupă, adult. Larva arată cu totul altfel decât adultul, cum este omida față de fluture. Fluturii, gândacii, muștele și furnicile se dezvoltă astfel. Alte insecte, cum sunt greierii și gândacii de bucătărie, au o metamorfoză incompletă: din ou iese o larvă, numită nimfă, asemănătoare adultului, dar fără aripi, care crește treptat prin năpârliri.

Un mascul de rădașcă pe scoarță, văzut de sus: cap negru cu două mandibule mari, roșcate, ca niște coarne; toracele negru; abdomenul acoperit de două elitre brun-roșcate; trei perechi de picioare lungi.
Figura 3Mascul de rădașcă (Lucanus cervus). Numără regiunile: capul cu mandibulele mari și antenele, toracele, de care se prind toate cele trei perechi de picioare, și abdomenul, acoperit de elitre, aripile din față întărite.

Foto: George Chernilevsky, Public domain, sursa. Decupată și micșorată.

Metamorfoza completă și metamorfoza incompletă Metamorfoză completă fluture ou larvă pupă adult Metamorfoză incompletă greier năpârlire năpârlire ou nimfă nimfă adult cu aripi
Figura 4La metamorfoza completă, larva nu seamănă cu adultul și se transformă în stadiul de pupă. La cea incompletă, nimfa seamănă cu adultul, dar nu are aripi, și crește prin năpârliri. Schemă, nu la scară.

De ce contează artropodele

Insectele polenizează plantele: aproximativ 75% dintre tipurile de culturi alimentare depind, într-o anumită măsură, de polenizatori, mai ales de albine și alte insecte. Artropodele descompun resturile organice și sunt hrană pentru pești, păsări și mamifere. Crustaceii mici stau la baza multor lanțuri trofice din apă. Unele insecte sunt dăunători ai culturilor, iar unele artropode, cum sunt căpușele și țânțarii, transmit agenți ai unor boli.

Exemplu rezolvat

Cheia de determinare cu trei întrebări

Ai un animal mic, cu înveliș tare și picioare articulate. Răspunde pe rând la trei întrebări.

Întrebarea 1: are antene? Dacă nu are antene și are patru perechi de picioare, este o arahnidă.

Întrebarea 2: are două perechi de antene și respiră prin branhii? Atunci este un crustaceu.

Întrebarea 3: are o pereche de antene, trei perechi de picioare și corpul împărțit în cap, torace și abdomen? Atunci este o insectă.

Încearcă acasă sau în curtea școlii: pune o buburuză sau o furnică într-un borcan transparent, uită-te la ea cu o lupă, numără picioarele și regiunile corpului, apoi las-o liberă acolo unde ai găsit-o. Atenție la stadiu: o larvă de căpușă are numai trei perechi de picioare și este totuși arahnidă, iar o omidă nu arată ca o insectă adultă. Cheia este sigură pentru adulți.

În România

Albina și rădașca

România are una dintre cele mai mari populații de albine domestice din Uniunea Europeană. În 2023, în fermele din România erau 1.714.000 de stupi, locul al doilea după Italia, care avea aproape 1,9 milioane, după datele Eurostat. În întreaga Uniune erau 9,4 milioane de stupi în ferme. Statisticile numără numai stupii din ferme, așa că numărul real este mai mare.

Rădașca (Lucanus cervus) este un gândac mare care trăiește în pădurile de stejar din zonele de deal. Femela își depune ouăle în crăpăturile scoarței și în rădăcinile copacilor morți, iar larvele se hrănesc cu lemn putrezit până la cinci-șase ani înainte să devină adulți, vizibili din aprilie până în septembrie. Este specie de interes comunitar (Anexa II a Directivei Habitate), pentru care se desemnează situri Natura 2000, iar în regiunea alpină a României starea ei de conservare este considerată nefavorabilă. Lemnul mort lăsat în pădure este hrana larvelor ei.

Pe scurt

  1. Artropodele au corp segmentat, picioare articulate și un exoschelet care conține chitină; cresc prin năpârlire și au aparat circulator deschis.
  2. Arahnidele (păianjenul-cu-cruce, scorpionul, căpușa) au cefalotorace și abdomen, patru perechi de picioare, chelicere și nu au antene; respiră cu plămâni în carte sau cu trahei.
  3. Crustaceii (racul-de-râu, crabul) au cefalotorace acoperit de carapace, două perechi de antene și respiră prin branhii; racul are cinci perechi de picioare de mers, prima cu clești.
  4. Insectele au cap, torace și abdomen, o pereche de antene, trei perechi de picioare și, de obicei, două perechi de aripi; respiră prin trahei.
  5. Metamorfoza completă are patru stadii (ou, larvă, pupă, adult); în metamorfoza incompletă, nimfa seamănă cu adultul și crește prin năpârliri.
  6. Artropodele polenizează, descompun resturi și hrănesc alte animale; unele sunt dăunători sau transmit agenți ai unor boli.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitPăianjenul este o insectă.

    CorectPăianjenul este arahnidă: are corpul din două regiuni, patru perechi de picioare și nu are antene. Insectele au trei regiuni, trei perechi de picioare și o pereche de antene.

  • GreșitRacul crește puțin câte puțin, odată cu carapacea lui.

    CorectCarapacea nu crește. Racul crește numai după năpârlire, cât timp învelișul nou este încă moale.

  • GreșitOmida și fluturele sunt două animale diferite.

    CorectOmida este larva fluturelui. Prin metamorfoză completă, larva devine pupă, iar din pupă iese fluturele adult.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. De ce trebuie să năpârlească un artropod ca să crească?

    Răspuns

    a) Pentru că exoscheletul nu crește odată cu el. Exoscheletul de chitină este rigid. Animalul îl leapădă, crește cât timp învelișul nou este moale, apoi acesta se întărește.

  2. Un animal are corpul din două regiuni, patru perechi de picioare și nu are antene. În ce grupă se află?

    Răspuns

    c) Arahnide. Două regiuni (cefalotorace și abdomen), patru perechi de picioare și lipsa antenelor sunt caracteristice arahnidelor.

  3. Pe o frunză găsești o căpușă foarte mică, cu numai trei perechi de picioare. Ce este?

    Răspuns

    b) O larvă de căpușă, deci tot o arahnidă. Larva căpușei are trei perechi de picioare; nimfa și adultul au patru. Numărul de picioare se interpretează în funcție de stadiu.

  4. În 2023, România avea 1.714.000 de stupi în ferme, iar Uniunea Europeană 9,4 milioane. Ce procent din stupii din fermele Uniunii se aflau în România? Rotunjește la un număr întreg.

    %
    Răspuns

    18 %. 1.714.000 : 9.400.000 × 100 ≈ 18,2%, adică aproximativ 18%.

  5. Pune în ordine stadiile metamorfozei complete a unui fluture.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Ou
    2. Larvă (omidă)
    3. Pupă
    4. Adult (fluture)

    La metamorfoza completă, larva nu seamănă cu adultul; transformarea are loc în stadiul de pupă.

  6. Alege clasa fiecărui artropod.

    Răspuns

    Arahnide: Păianjenul-cu-cruce; Căpușa.

    Crustacei: Racul-de-râu; Crabul.

    Insecte: Albina; Rădașca.

    Păianjenul și căpușa au patru perechi de picioare și nu au antene; racul și crabul au două perechi de antene și branhii; albina și rădașca au trei perechi de picioare și o pereche de antene.

  7. Un livadar stropește pomii în floare cu o substanță care omoară toate insectele care ating florile. Explică ce se poate întâmpla cu recolta de mere din toamnă.

    Un răspuns bun

    Pe florile de măr vin albine și alte insecte care duc polenul de la o floare la alta. Dacă insectele mor, multe flori rămân nepolenizate și nu se transformă în fructe, așa că recolta scade. Mărul face parte din culturile care depind, într-o anumită măsură, de polenizatori. Pot muri și albinele din stupii din apropiere.

    Un răspuns complet numește polenizarea, legătura dintre floarea polenizată și fruct și efectul asupra albinelor.

Lucrări practice pentru lecția aceasta

Termeni

exoschelet
Schelet exterior care acoperă corpul artropodelor, îl protejează și reduce pierderea apei.
chitină
Substanță tare și rezistentă din exoscheletul artropodelor.
năpârlire
Lepădarea periodică a exoscheletului vechi, care permite creșterea artropodului.
cefalotorace
Regiune a corpului formată din cap și torace unite, la arahnide și crustacei.
chelicere
Prima pereche de apendice a arahnidelor, folosită la prinderea hranei; la păianjeni au colți cu venin.
trahei
Tuburi ramificate prin care aerul ajunge direct la țesuturile insectelor.
metamorfoză completă
Dezvoltare în patru stadii, ou, larvă, pupă și adult, în care larva nu seamănă cu adultul.
metamorfoză incompletă
Dezvoltare în care nimfa seamănă cu adultul, nu are aripi și crește treptat prin năpârliri.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Animale. Nevertebrate: spongieri, celenterate, viermi (lați, cilindrici, inelați), moluște (melci, scoici, cefalopode), artropode (arahnide, crustacei, insecte) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2, 3.1.