Biologie IX EN

Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.2

Viermii: lați, cilindrici și inelați, liberi sau paraziți

Ce au în comun râma din grădină, planaria de sub pietrele unui pârâu și tenia din intestinul omului, în afară de corpul alungit?

Mărime
de la 1 mm la 30 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

Tenia porcului trăiește în intestinul omului și poate avea între 2 și 7 metri. Cum se hrănește?

Vezi răspunsul

Absoarbe hrana prin suprafața corpului. Tenia nu are deloc tub digestiv: trăiește într-un mediu plin de hrană digerată de gazdă și o preia direct. Capul ei, scolexul, are ventuze și cârlige care o țin fixată și nu are gură.

Râma, planaria și tenia sunt numite toate viermi, pentru că au corpul moale și alungit. În interior sunt construite foarte diferit. Planaria și tenia au corpul plat și nicio cavitate între organe, limbricul are un tub digestiv cu gură și anus, iar râma are corpul împărțit în zeci de inele aproape identice.

Trei foițe embrionare și o jumătate stângă

Spre deosebire de celenterate, viermii sunt triblastici: corpul lor se formează din trei foițe embrionare. Foița din mijloc dă mușchii și multe organe interne. Au simetrie bilaterală: un singur plan împarte corpul în două jumătăți, stângă și dreaptă, ca imaginea dintr-o oglindă. Au un capăt din față, unde se strâng celulele nervoase și organele de simț, și un capăt din spate.

„Viermi” este un nume școlar pentru trei încrengături diferite: viermii lați, viermii cilindrici și viermii inelați. Forma alungită a apărut separat la fiecare dintre ele. Mulți viermi trăiesc liberi; numai unele specii sunt parazite.

Secțiuni transversale prin viermele lat, cilindric și inelat secțiune tot corpul Vierme lat planaria Vierme cilindric limbricul Vierme inelat râma țesut plin, fără cavitate cavitate digestivă cuticulă cavitate tub digestiv sete cavitate cu lichid vase de sânge clitel schemă, nu la scară
Figura 1Diferența se vede în secțiune: viermele lat nu are cavitate între perete și intestin, la viermele cilindric tubul digestiv stă liber într-o cavitate, iar râma are o cavitate plină cu lichid și sete pe fiecare segment. Schemă, nu la scară.

Viermii lați: planaria, tenia, gălbeaza

Viermii lați au corpul turtit și nu au o cavitate între peretele corpului și organe. Nu au aparat circulator și nici respirator: oxigenul ajunge la celule prin difuziune, de aceea corpul rămâne subțire. Deșeurile sunt eliminate prin celule-flacără. Cei mai mulți sunt hermafrodiți.

Planaria (genul Dugesia) trăiește liberă în ape dulci, sub pietre. Este prădătoare, are în față doi ochi simpli și o cavitate digestivă ramificată, cu o singură deschidere. Dintr-o bucată tăiată își reface capul sau coada.

Tenia porcului (Taenia solium) trăiește în intestinul subțire al omului. Pe scolex, capul ei mic, are patru ventuze și o coroană de cârlige. Restul corpului este un lanț de aproximativ 1.000 de proglote, segmente pline cu organe de reproducere și, la capăt, cu ouă. Nu are tub digestiv. Ouăle ies din corpul omului cu materiile fecale, iar porcul le înghite odată cu hrana murdară. În mușchii porcului se formează larve închise în chisturi, iar omul se infectează mâncând carne de porc crudă sau insuficient gătită.

Gălbeaza (Fasciola hepatica) are până la 3 cm și trăiește în canalele biliare ale ficatului la oi și vite, uneori la om. Larvele ei se dezvoltă într-un melc de apă, apoi se închid în chisturi pe plantele din apă, de unde sunt mâncate odată cu iarba.

Micrografie a capului unei tenii: în vârf, o coroană din două rânduri de cârlige negre, curbate; mai jos, patru ventuze rotunde, așezate în șir.
Figura 2Scolexul teniei porcului (Taenia solium), la microscop: coroana de cârlige și cele patru ventuze cu care tenia se fixează de peretele intestinului.

Foto: CDC, Public Health Image Library (ID 5262), Public domain, sursa. Fără modificări.

Viermii cilindrici: limbricul, oxiurul, trichina

Viermii cilindrici, sau nematodele, au corpul rotund în secțiune, nesegmentat, acoperit de o cuticulă pe care o năpârlesc pe măsură ce cresc. Au tub digestiv complet, cu gură la un capăt și anus la celălalt. La cele mai multe specii sexele sunt separate. Peste 28.000 de specii sunt descrise, multe libere în sol și în apă.

Limbricul (Ascaris lumbricoides) trăiește în intestinul omului; femela are 20–35 cm. Ouăle ies cu materiile fecale și devin infectante după câteva săptămâni în sol. Omul se infectează când înghite ouă de pe legume nespălate sau de pe mâini murdare.

Oxiurul (Enterobius vermicularis) are până la 13 mm. Femela iese noaptea din intestin și își depune ouăle pe pielea din jurul anusului, unde produce mâncărime. Ouăle ajung pe mâini, pe lenjerie și pe obiecte, iar infecția apare mai ales la copii.

Adulții de trichină (Trichinella spiralis) trăiesc în intestin, iar femela are doar 2,2 mm. Larvele lor migrează în mușchi și se închid în chisturi. Omul se infectează mâncând carne crudă sau insuficient preparată de porc ori de mistreț.

Viermii inelați: râma și lipitoarea

Corpul râmei (Lumbricus terrestris) este împărțit în segmente, inelele vizibile din afară. Fiecare segment are patru perechi de sete, peri scurți cu care râma se sprijină de pereții galeriei. Are o cavitate a corpului plină cu lichid, mușchi circulari și longitudinali și un aparat circulator închis, cu cinci perechi de vase care pulsează. Respiră prin pielea umedă și moare dacă pielea i se usucă.

Râma este hermafrodită, dar se împerechează cu altă râmă și face schimb de spermatozoizi cu aceasta. Ouăle se dezvoltă într-un cocon produs de clitel, îngroșarea din partea din față a corpului. Săpând și înghițind pământ, râmele afânează solul, îl aerisesc, ajută apa să se infiltreze și amestecă resturile vegetale în sol.

Lipitorile au ventuze la ambele capete. Multe se hrănesc cu sânge, cum face lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis).

O râmă roșiatică, lucioasă, întinsă pe frunze ude; pe tot corpul se văd inele înguste, unul lângă altul.
Figura 3Râma (Lumbricus terrestris). Inelele care se văd din afară sunt segmentele corpului; pielea lucioasă este umedă, pentru că prin ea respiră.

Foto: Donald Hobern, CC BY 2.0, sursa. Decupată și micșorată.

Adaptări la parazitism și prevenție

Viermii paraziți au organe de fixare (ventuze, cârlige), învelișuri care rezistă enzimelor digestive și un număr uriaș de ouă. Unii nu au tub digestiv, iar mulți au o gazdă intermediară, în care trăiesc larvele, și o gazdă definitivă, în care trăiește adultul. Infecția se previne prin spălarea mâinilor, legume bine spălate, apă potabilă și carne controlată veterinar și bine gătită. Când apar semne de boală, decizia aparține medicului.

Exemplu rezolvat

Câte ouă depune un limbric

O femelă de limbric poate depune aproximativ 200.000 de ouă pe zi. Câte ouă poate depune într-o săptămână?

Pasul 1: înmulțește numărul de ouă pe zi cu numărul de zile: 200.000 × 7 = 1.400.000 de ouă.

Pasul 2: interpretează rezultatul. Ouăle nu sunt infectante imediat; au nevoie de câteva săptămâni în sol cald și umed. De aceea limbricul se răspândește acolo unde materiile fecale ajung în sol, iar legumele crescute în acel sol sunt mâncate nespălate.

Este un exemplu de calcul cu valoarea maximă dată de sursă, nu numărul măsurat la un anumit pacient. Calculul arată de ce numărul mare de ouă este o adaptare la parazitism: specia se menține chiar dacă din milioane de ouă foarte puține ajung într-o gazdă nouă.

În România

Trichina și porcul tăiat în gospodărie

România a înregistrat 57 de cazuri de trichineloză în 2024, 31 în 2023 și 16 în 2022, după Anuarul de Statistică Sanitară al INSP. În trecut, boala era mult mai frecventă: între 1986 și 2007, din 56.912 cazuri raportate în Europa, 28.564 au fost în România, cele mai multe în anii 1990.

Într-un spital de boli infecțioase din Transilvania, sursa infecției era cunoscută pentru 524 de pacienți: la 92% era carnea de porc crescut în gospodărie, la restul carnea de mistreț. Porcii tăiați acasă nu trec prin inspecția veterinară a abatoarelor, de aceea INSP recomandă trimiterea unei probe de carne la un centru sanitar-veterinar autorizat pentru examenul trichineloscopic, o analiză la microscop, și consumul cărnii numai după un rezultat negativ.

Sărarea, afumarea și uscarea nu omoară sigur larvele de trichină, iar congelarea poate să nu le omoare în carnea de vânat. Carnea trebuie gătită complet, la peste 71 °C în toată masa ei; un termometru pentru alimente arată dacă a ajuns la această temperatură.

Pe scurt

  1. Viermii sunt triblastici și au simetrie bilaterală; „viermi” este o grupă școlară care reunește trei încrengături: viermi lați, cilindrici și inelați.
  2. Viermii lați au corpul turtit, fără cavitate și fără aparat circulator; planaria trăiește liberă, iar tenia (scolex cu ventuze și, la tenia porcului, cârlige; proglote; fără tub digestiv) și gălbeaza sunt parazite.
  3. Viermii cilindrici au corp nesegmentat cu cuticulă și tub digestiv complet, cu gură și anus; limbricul, oxiurul și trichina sunt paraziți ai omului.
  4. Viermii inelați au corpul segmentat; râma are sete, aparat circulator închis, respiră prin piele, este hermafrodită și afânează solul.
  5. Paraziții au organe de fixare, multe ouă și, deseori, o gazdă intermediară; infecțiile se previn prin igienă, legume spălate și carne controlată veterinar și bine gătită.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitToți viermii sunt paraziți.

    CorectRâma, planaria și multe nematode din sol trăiesc liber. Parazitismul este un mod de viață al unor specii, nu o trăsătură a tuturor viermilor.

  • GreșitDacă tai o râmă în două, obții două râme.

    CorectRâma se înmulțește sexual, prin ouă depuse în cocon. Regenerarea din bucăți mici este caracteristică planariei, un vierme lat.

  • GreșitCarnea sărată sau afumată nu mai are trichină.

    CorectSărarea, afumarea și uscarea nu omoară sigur larvele de trichină. Carnea de porc din gospodărie se testează înainte, iar apoi se gătește complet, la peste 71 °C în toată masa ei.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Prin ce se deosebește un limbric de o tenie?

    Răspuns

    a) Limbricul are tub digestiv complet, cu gură și anus; tenia nu are tub digestiv. Limbricul este un nematod, cu tub digestiv de la gură la anus. Tenia este un vierme lat care absoarbe hrana prin suprafața corpului; tenia porcului are scolex cu ventuze și cârlige.

  2. De ce moare o râmă care rămâne mult timp pe asfaltul uscat, la soare?

    Răspuns

    a) Pentru că respiră prin piele, care trebuie să rămână umedă. Râma nu are organe respiratorii speciale; gazele trec prin pielea umedă. Pielea uscată oprește schimbul de gaze.

  3. Cum se infectează omul cu trichină?

    Răspuns

    b) Mâncând carne crudă sau insuficient preparată de porc ori de mistreț. Larvele de trichină stau închise în chisturi în mușchii animalului. Omul le înghite odată cu carnea negătită suficient.

  4. O femelă de limbric depune aproximativ 200.000 de ouă pe zi. Câte milioane de ouă poate depune în 30 de zile?

    milioane
    Răspuns

    6 milioane. 200.000 × 30 = 6.000.000 de ouă, adică 6 milioane.

  5. Pune în ordine etapele ciclului de viață al teniei porcului.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Omul care are tenie elimină ouă și proglote cu materiile fecale.
    2. Porcul înghite ouăle odată cu hrana murdară.
    3. În mușchii porcului se formează larve închise în chisturi.
    4. Omul mănâncă carne de porc crudă sau insuficient gătită, cu larve.
    5. În intestinul omului, larva se fixează cu scolexul și crește într-o tenie adultă.

    Omul este gazda definitivă, în care trăiește adultul; porcul este gazda intermediară, în care trăiesc larvele. Ciclul se întrerupe prin igienă și prin carne controlată veterinar și bine gătită.

  6. Alege grupa fiecărui vierme.

    Răspuns

    Viermi lați: Planaria; Gălbeaza.

    Viermi cilindrici: Oxiurul; Trichina.

    Viermi inelați: Râma; Lipitoarea.

    Planaria și gălbeaza au corpul turtit; oxiurul și trichina sunt nematode nesegmentate, cu cuticulă; râma și lipitoarea au corpul împărțit în segmente.

  7. Într-o grădină de legume se folosește ca îngrășământ bălegar proaspăt amestecat cu materii fecale umane, iar salata este mâncată spălată sumar. Explică ce risc apare și cum poate fi oprit, folosind ce știi despre ciclul limbricului.

    Un răspuns bun

    Materiile fecale pot conține ouă de limbric, care devin infectante după câteva săptămâni în sol. Ouăle se lipesc de frunzele de salată, iar omul le înghite dacă salata nu este spălată bine. Riscul se oprește dacă materiile fecale umane nu ajung pe sol, dacă legumele sunt spălate bine și dacă mâinile sunt spălate după lucrul în grădină.

    Un răspuns complet urmărește drumul ouălor (fecale, sol, legume, gură) și propune măsuri care întrerup acest drum.

Termeni

triblastic
Animal al cărui corp se formează din trei foițe embrionare.
simetrie bilaterală
Așezarea părților corpului astfel încât un singur plan îl împarte în două jumătăți, stângă și dreaptă, ca în oglindă.
scolex
Capul teniei, cu ventuze și, la tenia porcului, cârlige, prin care se fixează de peretele intestinului.
proglotă
Segment al corpului teniei, cu organe de reproducere; proglotele de la capăt sunt pline cu ouă.
cuticulă
Înveliș exterior rezistent al viermilor cilindrici, înlocuit prin năpârlire pe măsură ce animalul crește.
sete
Peri scurți și tari de pe segmentele râmei, cu care se sprijină când se deplasează.
clitel
Îngroșare din partea din față a corpului râmei, care produce coconul în care se dezvoltă ouăle.
gazdă intermediară
Organismul în care trăiesc larvele unui parazit; adultul trăiește în gazda definitivă.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Animale. Nevertebrate: spongieri, celenterate, viermi (lați, cilindrici, inelați), moluște (melci, scoici, cefalopode), artropode (arahnide, crustacei, insecte) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.