Biologie IX EN

Capitolul 1 · Metoda și microscopulLecția 1.2

Experimentul: variabile, lot martor și etica cercetării

Pui un ghiveci la fereastră și unul în dulap, iar pe primul îl uzi mai des. Dacă planta de la fereastră crește mai mult, ai aflat ce face lumina?

Mărime
de la 1 mm la 1 nm
Nivel
celulă și structuri celulare
Timp
o oră de laborator

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

Înainte să citești: tu ce crezi?

La Fundulea, o parcelă de grâu a fost cultivată din 1967 fără niciun îngrășământ, ca termen de comparație. Între timp au apărut soiuri de grâu tot mai bune. Ce s-a întâmplat cu recolta acestei parcele după 48 de ani?

Vezi răspunsul

A scăzut, de la 1.970 kg de grâu la hectar în 1967–1971 la 1.210 kg la hectar în 2011–2015. Solul nefertilizat și-a pierdut treptat din fertilitate. Fără această parcelă martor, nimeni nu ar fi putut măsura cât din recolta parcelelor fertilizate se datorează îngrășămintelor.

În mai 1881, la o fermă de lângă Melun, în Franța, Louis Pasteur a vaccinat împotriva antraxului jumătate dintr-un grup de animale, iar pe cealaltă jumătate a lăsat-o nevaccinată. La sfârșitul lunii, toate au primit o doză de bacterii de antrax care ucide. Experimentul fusese cerut de un medic veterinar care nu credea în ideile lui Pasteur, iar rezultatul a convins tocmai pentru că exista lotul nevaccinat, cu care putea fi comparat.

Trei feluri de variabile

O variabilă este orice factor care poate lua valori diferite într-un experiment. Variabila independentă este factorul pe care cercetătorul îl schimbă intenționat, de exemplu temperatura la care germinează semințele. Variabila dependentă este rezultatul măsurat, care poate depinde de ea, de exemplu numărul de semințe germinate după cinci zile. Variabilele controlate sunt toți ceilalți factori, ținuți la fel în toate vasele: specia și soiul, cantitatea de apă, lumina, vasele, durata.

Într-o comparație simplă se schimbă o singură variabilă independentă, iar celelalte rămân la fel. În exemplul ghivecelor se schimbă două deodată, lumina și apa. Dacă planta de la fereastră crește mai mult, nu se poate spune cât se datorează luminii și cât apei.

Pentru curioși

Un experiment poate studia și doi factori deodată, dacă încearcă toate combinațiile lor: lumină multă cu apă multă, lumină multă cu apă puțină, lumină puțină cu apă multă și lumină puțină cu apă puțină. Așa se poate separa efectul luminii de efectul apei.

Un bob de fasole umflat, cu învelișul maro crăpat, din care iese o rădăcină alb-gălbuie, curbată.
Figura 1Un bob de fasole care a germinat: rădăcina a ieșit prin învelișul seminței. Într-un experiment de germinare, boabele cu rădăcina vizibilă se numără, iar numărul lor este variabila dependentă.

Foto: Doronenko, CC BY-SA 3.0, sursa. Fără modificări.

Lotul martor: termenul de comparație

Lotul experimental este grupul care primește factorul testat. Lotul martor (grupul de control) este identic cu el în toate privințele, cu excepția factorului testat. De aceea o diferență dintre cele două loturi poate fi pusă pe seama acelui factor, dacă este prea mare ca să fie doar întâmplătoare. Martorul nu înseamnă neapărat „fără nimic”; poate fi condiția obișnuită, de exemplu semințe ținute la temperatura camerei.

La ferma de la Pouilly-le-Fort, în 1881, Pasteur a împărțit 50 de oi și capre în două loturi de câte 25. Lotul experimental a fost vaccinat în mai, lotul martor nu. La 31 mai, toate cele 50 de animale au primit o cultură de bacterii de antrax foarte virulentă. Pe 2 iunie, animalele vaccinate erau toate sănătoase, iar oile și caprele nevaccinate muriseră toate.

Fără lotul martor, rezultatul nu ar fi spus nimic: animalele vaccinate ar fi supraviețuit poate pentru că doza de bacterii era prea slabă. Moartea lotului martor a arătat că doza ucidea, deci supraviețuirea celorlalte se datora vaccinului.

mai 1881 vaccinare 31 mai antrax la toate 2 iunie rezultatul lot experimental 25 de vaccinate lot martor 25 de nevaccinate aceeași doză, toate cele 50 toate vii toate moarte vaccinat nevaccinat mort
Figura 2Cele două loturi de câte 25 de animale au primit aceeași doză de bacterii; singura diferență dintre ele a fost vaccinul. Moartea întregului lot martor arată că doza ucidea.

Mai multe exemplare și repetarea

Două semințe din același pachet nu sunt identice: una poate fi mai mare, alta lovită. De aceea un lot are mai multe exemplare, iar ele se repartizează în loturi la întâmplare, de exemplu prin tragere la sorți, ca să nu ajungă semințele mai bune toate într-un singur lot. Cu cât sunt mai multe exemplare, cu atât o diferență întâmplătoare contează mai puțin.

Experimentul se repetă, cu mai multe vase pentru fiecare condiție. Douăzeci de semințe puse în același vas împart același mediu, așa că nu valorează cât douăzeci de experimente separate: dacă vasul a stat lângă calorifer, toate au fost afectate la fel. Rezultatul este de încredere când se obține din nou în vase separate și, mai târziu, de alți cercetători.

Etica cercetării

Etica cercetării cuprinde regulile de comportament corect în știință. Trei abateri grave sunt: fabricarea datelor (inventarea unor rezultate care nu au fost obținute), falsificarea (modificarea sau omiterea datelor ori a procedurilor, astfel încât rezultatul să nu mai corespundă realității) și plagiatul (preluarea ideilor, rezultatelor sau textului altcuiva fără a-l cita). O greșeală făcută cu bună-credință nu este o abatere; se recunoaște și se corectează.

Un vas cu rezultat neașteptat nu se șterge din tabel. Dacă s-a răsturnat, incidentul se notează și se explică de ce acel vas nu intră în calcul.

Cercetarea pe animale urmează principiul celor trei R, formulat în 1959 de William Russell și Rex Burch: înlocuirea animalelor cu alte metode acolo unde se poate, reducerea numărului de animale și rafinarea procedurilor, ca durerea și suferința să fie cât mai mici. Oamenii pot participa la o cercetare medicală numai voluntar, după ce au primit toate informațiile și și-au dat consimțământul informat.

Exemplu rezolvat

Temperatura și germinarea fasolei

Întrebarea: germinează boabele de fasole mai puțin la rece? Variabila independentă este temperatura: frigider sau temperatura camerei. Variabila dependentă este numărul de boabe cu rădăcină vizibilă după cinci zile. Variabilele controlate: același soi, același pachet, câte 10 boabe pe vată umezită cu aceeași cantitate de apă, vase la fel, întuneric în ambele locuri. Lotul martor stă la temperatura camerei.

Fiecare condiție are trei vase. Exemplu de calcul, cu numere alese pentru exercițiu: la temperatura camerei au germinat 9, 8 și 10 boabe, adică 27 din 30, deci 27 : 30 × 100 = 90%. În frigider au germinat 3, 2 și 4 boabe, adică 9 din 30, deci 30%. Diferența este de 90 − 30 = 60 de puncte procentuale.

Concluzia, limitată la ce s-a testat: în aceste condiții, la rece au germinat mai puține boabe în cinci zile. Experimentul se poate face acasă, cu un pachet de fasole și vată.

În România

Parcela martor de la Fundulea

În 1966, agronomul Cristian Hera a început la Fundulea, în județul Călărași, experiențe de lungă durată cu îngrășăminte, la institutul numit azi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Câmpul are 25 de variante de fertilizare cu azot și fosfor, cultivate an de an. Una dintre ele nu primește deloc îngrășăminte: este varianta martor.

La grâul cultivat după porumb, recolta medie a parcelelor martor a scăzut de la 1.970 kg la hectar în 1967–1971 la 1.210 kg la hectar în 2011–2015. Pe parcelele care au primit 120 kg de azot și 80 kg de P₂O₅ (oxid de fosfor) la hectar, recolta a crescut în același timp de la 3.380 la 4.440 kg la hectar.

Comparația arată două lucruri pe care nicio parcelă nu le arată singură: solul nefertilizat își pierde fertilitatea, iar în 2011–2015 fertilizarea echilibrată a adus 3.230 kg de grâu în plus la fiecare hectar.

Pe scurt

  1. Variabila independentă este factorul schimbat intenționat, variabila dependentă este rezultatul măsurat, iar variabilele controlate sunt ținute la fel în toate loturile.
  2. Într-o comparație simplă se schimbă o singură variabilă independentă, iar celelalte rămân la fel.
  3. Lotul martor este identic cu lotul experimental, cu excepția factorului testat, și dă termenul de comparație.
  4. Exemplarele se repartizează în loturi la întâmplare, iar experimentul se repetă în vase sau grupuri separate.
  5. Fabricarea datelor, falsificarea lor și plagiatul sunt abateri grave de la etica cercetării; o greșeală făcută cu bună-credință se recunoaște și se corectează.
  6. Cercetarea pe animale urmează principiul celor trei R (înlocuire, reducere, rafinare), iar oamenii participă la cercetare numai cu consimțământ informat.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitLotul martor este lotul în care nu pui nimic.

    CorectLotul martor este identic cu lotul experimental, cu excepția factorului testat. Poate fi și condiția obișnuită, de exemplu temperatura camerei.

  • GreșitDouăzeci de semințe în același vas înseamnă douăzeci de repetări.

    CorectSemințele din același vas împart același mediu. Repetările adevărate sunt vase separate pentru fiecare condiție.

  • GreșitDacă un rezultat nu se potrivește cu ipoteza, îl poți scoate din tabel.

    CorectScoaterea unui rezultat doar pentru că nu convine este falsificare. Un rezultat se exclude numai cu un motiv notat, de exemplu un vas răsturnat.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Într-un experiment, cantitatea de apă primită de răsaduri se schimbă, iar după două săptămâni se măsoară înălțimea lor. Ce este înălțimea?

    Răspuns

    b) Variabila dependentă. Înălțimea este rezultatul măsurat. Cantitatea de apă este variabila independentă, iar lumina, solul și soiul sunt variabile controlate.

  2. De ce a fost nevoie de animalele nevaccinate în experimentul lui Pasteur din 1881?

    Răspuns

    b) Ca să arate că doza de bacterii ucide, deci supraviețuirea celor vaccinate se datora vaccinului. Lotul martor a primit aceeași doză de bacterii fără vaccin și a murit. Doar așa se putea atribui vaccinului supraviețuirea lotului experimental.

  3. Un cercetător scrie în articol rezultatele a 30 de vase, deși a făcut experimentul doar cu 10. Ce abatere este aceasta?

    Răspuns

    c) Fabricarea datelor. Rezultatele celor 20 de vase care nu au existat sunt inventate: aceasta este fabricare. Plagiatul ar fi fost preluarea muncii altcuiva fără citare.

  4. Ce greșeală are experimentul cu un ghiveci la fereastră, udat zilnic, și unul în dulap, udat rar?

    Răspuns

    b) Schimbă două variabile deodată, lumina și apa. Dacă se schimbă lumina și apa împreună, efectul lor nu mai poate fi separat. Una dintre ele trebuie ținută la fel.

  5. La Fundulea, în 2011–2015, parcelele cu 120 kg de azot și 80 kg de P₂O₅ (oxid de fosfor) la hectar au dat 4.440 kg de grâu la hectar, iar parcelele martor 1.210 kg la hectar. Cu câte kilograme la hectar a fost mai mare recolta parcelelor fertilizate?

    kg/ha
    Răspuns

    3.230 kg/ha. Diferența față de martor: 4.440 − 1.210 = 3.230 kg la hectar. Ea arată cât din recoltă se datorează fertilizării.

  6. În experimentul cu temperatura și germinarea fasolei, sortează fiecare element.

    Răspuns

    Variabila independentă: Temperatura: frigider sau camera.

    Variabila dependentă: Numărul de boabe germinate după cinci zile.

    Variabilă controlată: Cantitatea de apă din vată; Soiul de fasole; Numărul de boabe din fiecare vas.

    Se schimbă doar temperatura; se măsoară germinarea; restul se ține la fel în toate vasele.

  7. Un elev vrea să afle dacă muzica face plantele de fasole să crească mai repede. Descrie un experiment corect: variabilele, lotul martor și repetarea.

    Un răspuns bun

    Variabila independentă este muzica (cu muzică sau fără). Variabila dependentă este înălțimea plantelor după, de exemplu, trei săptămâni. Lotul martor sunt plante crescute fără muzică, în rest identice: același soi, același sol, aceeași apă, lumină și temperatură. Fiecare lot are mai multe ghivece, repartizate la întâmplare, iar plantele se țin în camere la fel de calde și de luminoase, ca singura diferență să fie muzica.

    Un răspuns complet numește cele trei tipuri de variabile, descrie un lot martor identic cu excepția muzicii și cere mai multe ghivece pentru fiecare condiție.

Termeni

variabila independentă
Factorul pe care cercetătorul îl schimbă intenționat într-un experiment.
variabila dependentă
Rezultatul măsurat, care poate depinde de variabila independentă.
variabile controlate
Factorii ținuți la fel în toate loturile, ca să nu influențeze rezultatul.
lot martor
Grupul identic cu lotul experimental, cu excepția factorului testat, folosit ca termen de comparație.
lot experimental
Grupul care primește factorul testat.
repetare
Reluarea experimentului, în mai multe vase sau grupuri separate, pentru a vedea dacă rezultatul se obține din nou.
plagiat
Preluarea ideilor, rezultatelor sau textului altcuiva fără a-l cita.
consimțământ informat
Acordul voluntar al unei persoane de a participa la o cercetare, dat după ce a primit toate informațiile despre ea.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Metoda științifică. Etica cercetării. Observația și experimentul în biologie: formularea ipotezei, definirea variabilelor, stabilirea metodelor, colectarea și analiza datelor, formularea concluziilor, comunicarea rezultatelor” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.2, 2.2.