Biologie IX EN

Capitolul 5 · Niveluri de organizareLecția 5.1

Niveluri de integrare: de la celulă la organism, la plantă și la om

O frunză de fag este făcută din celule. De ce nu ar putea o singură celulă de frunză, oricât de mare, să facă tot ce face frunza?

Mărime
de la 10 µm la 20 km
Nivel
de la țesut la ecosistem
Timp
un sezon

Mâine am testzece întrebări din capitolul 5

Înainte să citești: tu ce crezi?

Corpul unui om adult are în jur de 30.000 de miliarde de celule. Care fel de celule sunt cele mai numeroase?

Vezi răspunsul

Globulele roșii: aproximativ 84% din toate celulele corpului, după un calcul publicat în 2016. Sunt celule mici, fără nucleu, specializate pentru un singur lucru, transportul oxigenului, și fac parte dintr-un țesut lichid, sângele.

Ține o frunză de fag în dreptul ferestrei: vezi nervurile, fire mai deschise la culoare care se ramifică din mijlocul frunzei. Sub microscop, aceeași frunză arată mai multe straturi de celule, fiecare cu altă formă. Frunza funcționează pentru că aceste straturi sunt așezate și legate într-un anumit fel, iar fiecare face o parte din muncă.

Un organism poate fi o singură celulă

Parameciul din apa unei bălți, amiba sau drojdia din aluat sunt organisme unicelulare: o singură celulă se hrănește, respiră, elimină deșeurile și se înmulțește; parameciul și amiba se și deplasează. Celula are în interior componente cu roluri diferite, numite organite (nucleu, mitocondrii, vacuole), dar nu are țesuturi și organe. O mitocondrie este un organit, o parte a unei celule, și nu un organ în miniatură.

Un organism pluricelular este alcătuit din multe celule care au roluri diferite. O celulă specializată, cum este o celulă a mușchiului inimii, nu mai poate trăi singură în natură: depinde de celelalte celule ale corpului pentru hrană și oxigen.

Între cele două se află coloniile, grupuri de celule care trăiesc lipite unele de altele. Algele verzi din genul Volvox formează sfere care plutesc în apă dulce. La Volvox carteri, o sferă are aproximativ 2.000 de celule mici cu flageli, care mișcă sfera spre lumină, și în jur de 16 celule mari care dau naștere unor sfere noi. Celulele mici nu se mai pot divide și mor după câteva zile: munca este deja împărțită, ca la un organism pluricelular.

Cinci trepte, de la celulă la organism

La un organism pluricelular, celulele se grupează pe trepte numite niveluri de integrare. Fiecare treaptă este formată din elementele treptei de dedesubt.

Un țesut este un grup de celule asemănătoare ca formă și origine, împreună cu substanța dintre ele, care îndeplinesc aceeași funcție. Celulele unui țesut nu trebuie să fie identice; contează că lucrează împreună. Un organ este o parte a corpului, cu formă și loc anume, alcătuită din mai multe țesuturi: frunza, rădăcina, inima, stomacul. Un sistem de organe, numit în multe manuale aparat, reunește organele care îndeplinesc împreună o funcție mare a corpului: digestia, circulația, respirația. Toate sistemele, legate între ele, alcătuiesc organismul.

La fiecare treaptă apar însușiri noi, pe care treapta de dedesubt nu le are. O celulă a mușchiului inimii se contractă, dar numai inima întreagă, cu țesuturile ei așezate în camere și valve, împinge sângele într-un singur sens. Însușirile noi vin din felul în care sunt așezate și legate părțile.

Cele cinci niveluri de integrare, la fag și la om plantă om organism fagul omul sistem de organe sistemul lăstarului sistemul circulator organ frunza inima țesut țesut asimilator palisadic țesut muscular cardiac celulă celulă palisadică celulă musculară cardiacă Fiecare treaptă este alcătuită din cea de dedesubt.
Figura 1Aceleași cinci niveluri de integrare la fag și la om: fiecare treaptă este alcătuită din elementele treptei de dedesubt. Schemă: casetele nu respectă mărimile reale.

Țesuturile plantelor și ale animalelor, pe scurt

La plante, țesuturile meristematice (de creștere) au celule care se divid mereu și se află în vârful rădăcinii și al tulpinii. Din ele se formează țesuturile definitive: de apărare (epiderma), fundamentale (țesutul asimilator, cu cloroplaste, și țesutul de depozitare, ca în tuberculul de cartof), conducătoare (țesutul lemnos, care urcă apa cu sărurile minerale, și țesutul liberian, care duce seva cu zaharuri), mecanice (de susținere) și secretoare.

La animale și la om sunt patru tipuri de țesuturi. Țesutul epitelial acoperă corpul și căptușește organele goale pe dinăuntru; tot din el se formează glandele. Țesutul conjunctiv leagă și susține; osul, cartilajul și sângele sunt țesuturi conjunctive. Țesutul muscular se contractă și este de trei feluri: striat (mușchii scheletului), neted (pereții stomacului și ai vaselor) și cardiac. Țesutul nervos, cu neuronii și celulele gliale, primește și transmite informații.

Frunza și inima, urmărite treaptă cu treaptă

Frunza este un organ. La suprafață are epiderma, acoperită de un strat ceros, cuticula; în epiderma de pe fața inferioară sunt stomatele, deschideri prin care intră dioxidul de carbon și ies vaporii de apă. Dedesubtul epidermei superioare stă țesutul asimilator palisadic, cu celule alungite pline de cloroplaste, iar sub el țesutul asimilator lacunar, cu spații pline cu aer. Nervurile sunt fascicule de țesut lemnos și liberian. La plantele cu flori, rădăcina, tulpina și frunza sunt organe vegetative, care hrănesc planta, iar floarea, fructul și sămânța sunt organe de reproducere. Frunzele, cu tulpina, alcătuiesc sistemul lăstarului; rădăcinile alcătuiesc sistemul radicular. Cele două sisteme formează planta.

Inima este și ea un organ. Peretele ei este făcut în cea mai mare parte din țesut muscular cardiac, căptușit pe dinăuntru de un țesut epitelial; țesutul conjunctiv formează valvele și învelișurile, iar țesutul nervos îi ajustează ritmul. Inima, cu vasele de sânge și cu sângele, formează sistemul circulator. Corpul unui om adult are în jur de 30.000 de miliarde de celule, organizate în aceste patru tipuri de țesuturi.

Micrografie a unei secțiuni transversale prin frunza de lemn câinesc, colorată în verde: sus, un rând de celule de epidermă și sub el celule alungite, strânse una lângă alta; dedesubt, celule rotunjite cu multe spații albe între ele; la mijloc, o nervură rotundă cu celule mici; jos, alt rând de epidermă.
Figura 2Frunza de lemn câinesc (Ligustrum), în secțiune transversală, la microscop, la mărirea 100×. De sus în jos: epiderma superioară, țesutul palisadic cu celule alungite și strânse, țesutul lacunar cu spații pline cu aer, epiderma inferioară. La mijloc, o nervură, cu țesut lemnos și liberian.

Foto: Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0, sursa. Decupată și micșorată.

Micrografie mărită a părții de jos a unei frunze de liliac: sus, celule palisadice alungite; la mijloc, celule lacunare cu spații mari de aer; jos, epiderma inferioară, un rând de celule în care, la mijloc, se vede o mică deschidere sub un spațiu de aer mare.
Figura 3Frunza de liliac (Syringa), la microscop, la mărirea 400×. În epiderma inferioară, la mijlocul imaginii, este o stomată: deschiderea mică de sub cel mai mare spațiu cu aer. Pe aici intră dioxidul de carbon și ies vaporii de apă.

Foto: Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0, sursa. Decupată.

Exemplu rezolvat

Pe ce treaptă stă fiecare?

Lista de încadrat: o mitocondrie, o celulă palisadică, țesutul asimilator palisadic, o frunză de fag, fagul întreg.

Mitocondria este o componentă din interiorul celulei, deci un organit: stă sub nivelul celulei. Celula palisadică este o celulă. Toate celulele palisadice dintr-o frunză, cu același rol, formează un țesut. Frunza are mai multe țesuturi (epidermă, țesut asimilator, țesut lemnos și liberian), deci este un organ. Fagul întreg este organismul.

Regula folosită nu este mărimea. O frunză și o mitocondrie diferă prin ce le alcătuiește: frunza este făcută din țesuturi, mitocondria este o parte a unei singure celule.

Încearcă la ora de laborator: desprinde cu o pensă pielița subțire de pe fața interioară a unei foi de ceapă și privește-o la microscop. Vezi un singur strat de celule lipite una de alta: un țesut de apărare, epiderma.

În România

Fagul, arborele cu cel mai mult lemn

După Inventarul Forestier Național (ciclul al doilea, măsurători din 2013–2018), fagul dă singur aproximativ 37% din volumul de lemn al pădurilor României, mai mult decât toate rășinoasele la un loc, care dau aproximativ 32%.

O pădure de fag îți arată toate treptele dintr-o privire. Un fag este un organism. Fiecare frunză a lui este un organ, cu epidermă, țesut asimilator și nervuri, iar celulele palisadice dintr-o frunză alcătuiesc un țesut. Rădăcinile, care iau apa din sol, și frunzele, care o pierd prin stomate, sunt legate prin țesutul lemnos al tulpinii. Dacă vântul rupe o ramură, frunzele ei se ofilesc, deși la început celulele lor sunt încă vii: fără legătura cu restul plantei, organul nu mai primește apă. Treptele depind una de alta.

Pe scurt

  1. Un organism unicelular este o singură celulă care îndeplinește toate funcțiile vieții; componentele din interiorul ei sunt organite, nu organe.
  2. La organismele pluricelulare, nivelurile de integrare sunt: celulă, țesut, organ, sistem de organe (aparat), organism.
  3. Țesutul este un grup de celule asemănătoare, cu substanța dintre ele, care îndeplinesc aceeași funcție; organul este alcătuit din mai multe țesuturi.
  4. Plantele au țesuturi meristematice și definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare); animalele au țesut epitelial, conjunctiv, muscular și nervos.
  5. La fiecare nivel apar însușiri noi: o celulă cardiacă se contractă, dar numai inima întreagă pompează sângele.
  6. Colonia de Volvox are celule cu roluri diferite și se află între organismele unicelulare și cele pluricelulare.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitO frunză este, de fapt, o celulă vegetală foarte mare.

    CorectFrunza este un organ, făcut din mai multe țesuturi, iar fiecare țesut din multe celule. O singură celulă nu poate avea, în același timp, epidermă cu stomate, țesut asimilator și vase conducătoare.

  • GreșitMitocondria este un organ mic al celulei.

    CorectMitocondria este un organit, o componentă a unei singure celule. Un organ este format din mai multe țesuturi și există numai la organismele pluricelulare.

  • GreșitOrganismele unicelulare sunt neorganizate, pentru că au o singură celulă.

    CorectCelula unui organism unicelular are organite cu roluri diferite și îndeplinește singură toate funcțiile vieții. Are o organizare mai simplă, fără țesuturi și organe, dar nu este lipsită de organizare.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. De ce mitocondria este un organit, iar frunza este un organ?

    Răspuns

    b) Pentru că frunza este alcătuită din mai multe țesuturi, iar mitocondria este o parte a unei singure celule. Criteriul este nivelul de organizare, nu mărimea. Organitul este o componentă din interiorul celulei; organul este format din țesuturi. Mitocondriile există și în celulele plantelor.

  2. La Volvox carteri, ce dovedește că munca este împărțită între celule?

    Răspuns

    c) Celulele mici mișcă sfera, iar puținele celule mari dau naștere unor sfere noi. Celulele mici, cu flageli, se ocupă de mișcare și nu se mai divid; numai cele aproximativ 16 celule mari se înmulțesc. Volvox nu are însă țesuturi și organe.

  3. Care afirmație descrie o însușire nouă, care apare abia la nivelul de organ?

    Răspuns

    b) Inima împinge sângele într-un singur sens. Contracția există deja la nivelul celulei. Pomparea sângelui într-un singur sens apare numai când țesuturile sunt așezate în camere și valve, adică la nivelul organului.

  4. O sferă de Volvox carteri are 2.000 de celule mici și 16 celule mari. Ce procent din toate celulele sferei poate da naștere unor sfere noi? Rotunjește la o zecimală.

    %
    Răspuns

    0,8 %. Totalul este 2.000 + 16 = 2.016 celule. Procentul celulelor mari este 16 : 2.016 × 100 ≈ 0,8%. Restul de peste 99% sunt celule care doar mișcă sfera.

  5. Așază nivelurile în ordine, de la cel mai simplu la organismul întreg.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. o celulă musculară cardiacă
    2. țesutul muscular cardiac
    3. inima
    4. sistemul circulator
    5. omul

    Celulele formează țesuturi, țesuturile formează organe, organele formează sisteme, iar sistemele formează organismul.

  6. Alege pentru fiecare țesut dacă se găsește la plante sau la animale.

    Răspuns

    Țesut vegetal: țesutul liberian; țesutul asimilator palisadic; țesutul meristematic.

    Țesut animal: țesutul epitelial; țesutul muscular neted; sângele.

    Plantele au țesuturi meristematice și definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare). Animalele au țesut epitelial, conjunctiv (din care face parte sângele), muscular și nervos.

  7. Un coleg spune: „O amibă este mai puțin organizată decât o celulă din ficatul omului, pentru că e singură.” Explică ce este corect și ce este greșit în afirmația lui.

    Un răspuns bun

    Amiba este un organism unicelular: celula ei se hrănește, se mișcă, respiră și se înmulțește singură, folosind organite cu roluri diferite. Celula din ficat face mai puține lucruri și nu poate trăi singură, pentru că depinde de restul corpului. Corect este doar că amiba nu are țesuturi și organe; asta înseamnă o organizare mai simplă a organismului, nu o celulă mai puțin organizată.

    Un răspuns complet deosebește nivelul celulei de nivelul organismului, numește organitele și explică de ce o celulă specializată depinde de celelalte.

Termeni

organism unicelular
Organism alcătuit dintr-o singură celulă, care îndeplinește toate funcțiile vieții.
colonie
Grup de celule care trăiesc lipite unele de altele; la unele colonii, ca Volvox, celulele au roluri diferite.
nivel de integrare
Treaptă de organizare a unui organism pluricelular: celulă, țesut, organ, sistem de organe, organism.
țesut
Grup de celule asemănătoare ca formă și origine, împreună cu substanța dintre ele, care îndeplinesc aceeași funcție.
organ
Parte a corpului cu formă și loc anume, alcătuită din mai multe țesuturi, care îndeplinește una sau mai multe funcții.
sistem de organe
Grup de organe care îndeplinesc împreună o funcție mare a corpului; se mai numește aparat.
organit
Componentă din interiorul unei celule, cu un rol anume, de exemplu nucleul sau mitocondria.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Niveluri de integrare: de la celulă la organism (uni- și pluricelular) – prezentare generală” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 2.2.