Biologie IX EN

Capitolul 6 · Bacterii, protiste, fungiLecția 6.1

Clasificarea organismelor și arborele vieții: de la specie la domeniu

Cum poate un botanist din Japonia să știe exact despre ce floare vorbește un pădurar din Zărnești, dacă nu au niciun cuvânt comun?

Mărime
de la 100 nm la 30 m
Nivel
organisme unicelulare și comunități
Timp
20 de minute și miliarde de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6

Înainte să citești: tu ce crezi?

Un delfin, un rechin și un om. Care două sunt rude mai apropiate?

Vezi răspunsul

Delfinul și omul. Delfinul este mamifer: respiră aer cu plămâni și își hrănește puiul cu lapte, la fel ca omul, iar strămoșul lor comun este mai recent decât cel pe care amândoi îl au în comun cu rechinul. Forma de pește a delfinului este o adaptare la înot, apărută separat.

Pe crestele de calcar ale Pietrei Craiului crește o garofiță roz care nu mai trăiește nicăieri altundeva pe Pământ. Localnicii îi spun garofița Pietrei Craiului, un turist german ar spune altfel, un japonez altfel. Pentru toți botaniștii lumii, însă, ea are un singur nume: Dianthus callizonus.

Un nume din două cuvinte pentru fiecare specie

Naturalistul suedez Carl Linné (Carolus Linnaeus) a pus ordine în denumirile organismelor. În 1735 a publicat Systema Naturae, o broșură de 12 pagini în care împărțea plantele și animalele în categorii. În 1753, în Species Plantarum, a dat fiecăreia dintre cele peste 5.900 de specii de plante descrise un nume format din două cuvinte, iar în ediția a 10-a a Systema Naturae (1758) a făcut același lucru pentru animale.

Sistemul se numește denumire binomială: primul cuvânt este numele genului, al doilea este epitetul care deosebește specia de celelalte specii ale aceluiași gen. Numele se scrie cu litere cursive, genul cu majusculă, epitetul cu minusculă: Dianthus callizonus, Homo sapiens. Genul Dianthus cuprinde toate garofițele; callizonus o desemnează numai pe cea din Piatra Craiului.

Lângă nume se trece uneori cine a descris specia și în ce an: zimbrul este Bison bonasus (Linnaeus, 1758). Paranteza arată că Linné l-a descris sub alt nume de gen, iar specia a fost mutată ulterior în genul Bison.

Tufă de garofițe cu multe flori roz-purpurii, cu petale dințate, crescută printre pietre.
Figura 1Garofița Pietrei Craiului, Dianthus callizonus: numele genului, Dianthus, o pune lângă toate garofițele, iar epitetul callizonus o deosebește de ele.

Foto: Ghislain118, CC BY-SA 3.0, sursa. Fără modificări.

Categoriile sistematice, de la specie la domeniu

Speciile asemănătoare și înrudite sunt grupate într-un gen, genurile într-o familie, și tot așa, în categorii din ce în ce mai cuprinzătoare. Ordinea lor, de la cea mai mică la cea mai mare, este: specie, gen, familie, ordin, clasă, încrengătură, regn, domeniu. Fiecare categorie o cuprinde pe cea de dedesubt.

Un grup concret de organisme, așezat pe una dintre aceste trepte, se numește taxon: genul Dianthus, familia garofițelor sau clasa mamiferelor sunt taxoni. Cu cât două organisme împart o categorie mai mică, cu atât au mai multe caractere în comun. Garofița și zimbrul au în comun numai domeniul; două specii de garofițe au în comun totul până la gen.

Treptele clasificării pentru garofița Pietrei Craiului și pentru zimbru garofițaPietrei Craiului zimbrul Eukarya, singura treaptă comună domeniu Plante Animale regn Tracheophyta Chordata încrengătură Magnoliopsida Mammalia clasă Caryophyllales Artiodactyla ordin Caryophyllaceae Bovidae familie Dianthus Bison gen D. callizonus B. bonasus specie în sus: categorii tot mai cuprinzătoare
Figura 2Garofița și zimbrul sunt în taxoni diferiți pe șapte trepte din opt; abia domeniul Eukarya îi cuprinde pe amândoi.

Trei domenii și șapte regnuri

În 1990, microbiologii Carl Woese, Otto Kandler și Mark Wheelis au propus, pe baza comparării moleculelor din celule, ca toată lumea vie să fie împărțită în trei domenii: Bacteria, Archaea și Eukarya. Bacteriile și arheele sunt procariote; toate organismele cu nucleu, de la amibă la stejar și la om, formează domeniul Eukarya. Deosebirile dintre cele trei domenii sunt mai adânci decât cele dintre plante și animale.

Sub domeniu vin regnurile. La școală se folosesc șapte: Bacteria și Archaea la procariote, apoi Protozoare, Chromista, Fungi, Plante și Animale la eucariote. Este clasificarea propusă în 2015 de un grup de taxonomiști condus de Michael Ruggiero.

Plantele, animalele și fungii corespund fiecare unei ramuri a arborelui vieții, cu un strămoș comun propriu. Protozoarele și Chromista sunt grupe de lucru, care adună organisme din ramuri diferite; granița dintre ele s-a mutat de mai multe ori. Chiar în clasificarea din 2015, ciliatele și sporozoarele, predate de obicei la protozoare, sunt trecute la Chromista. La teste se folosesc aceste grupe; e bine să știi că sunt o convenție.

Cum se citește un arbore al vieții

Un arbore filogenetic arată cine din cine descinde. Pornește de la o rădăcină, strămoșul tuturor organismelor din desen. Fiecare punct în care o ramură se desparte în două reprezintă un strămoș comun, din care au pornit două linii distincte. La vârfurile ramurilor stau organisme de azi.

Două grupuri sunt cu atât mai înrudite cu cât strămoșul lor comun este mai recent. Grupurile care pornesc din același punct se numesc grupuri-surori. Dacă rotești ramurile în jurul unui punct de despărțire, informația nu se schimbă; contează legăturile, nu cât de aproape stau numele pe pagină. Lungimea ramurilor arată timpul numai dacă desenul are o scară de timp.

Un arbore nu este o scară. Bacteria de azi a evoluat la fel de mult timp ca omul de azi, numai pe altă ramură. Niciun organism de la vârfuri nu este strămoșul altuia și niciunul nu este „superior”: fiecare este adaptat la felul lui de viață.

Asemănarea de formă poate înșela. Delfinul și rechinul au corp alungit și înotătoare, fiindcă amândoi înoată repede, dar delfinul respiră cu plămâni și alăptează, ca orice mamifer. Pentru înrudire se compară multe caractere, fosilele și moleculele, nu un singur aspect.

Același arbore filogenetic desenat de două ori, cu ramurile rotite A rădăcina rechin delfin om garofiță B (ramuri rotite) rădăcina garofiță om delfin rechin strămoș comun (punct de despărțire) strămoșul comun al delfinului și al omului, mai recent
Figura 3Cele două desene spun același lucru: delfinul și omul au un strămoș comun mai recent decât are oricare dintre ei cu rechinul. Vârfurile stau pe aceeași linie, pentru că toate sunt organisme de azi; lungimea ramurilor nu arată timpul.

Exemplu rezolvat

Unde se întâlnesc garofița și zimbrul

Așază cele două specii pe treptele clasificării, de jos în sus.

Garofița Pietrei Craiului: specia Dianthus callizonus, genul Dianthus, familia Caryophyllaceae (cariofilacee), ordinul Caryophyllales, clasa Magnoliopsida (dicotiledonate), încrengătura Tracheophyta (plante cu vase), regnul Plante, domeniul Eukarya.

Zimbrul: specia Bison bonasus, genul Bison, familia Bovidae (bovide), ordinul Artiodactyla (copitate cu număr par de degete), clasa Mammalia (mamifere), încrengătura Chordata (cordate), regnul Animale, domeniul Eukarya.

Compară rând cu rând. Până la regn, toate treptele diferă; prima treaptă comună este domeniul Eukarya. Concluzia: garofița și zimbrul au în comun celula eucariotă, cu nucleu. Un zimbru și o vacă (Bos taurus) ar avea în comun totul până la familie, deci sunt rude mult mai apropiate.

În România

Garofița care trăiește doar în Piatra Craiului

Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este o specie endemică: crește numai în masivul Piatra Craiului, pe stâncile însorite din zona alpină inferioară și la marginea de sus a pajiștilor. Înflorește în iulie și august și a devenit simbolul Parcului Național Piatra Craiului, înființat în 1990.

Specia a fost descrisă în 1851 de botaniștii Heinrich Wilhelm Schott și Theodor Kotschy, într-o revistă de botanică din Berlin, după exemplare din Transilvania. De atunci, numele ei științific a rămas același, așa că un articol din 1851 și unul de azi vorbesc despre aceeași plantă.

Fiindcă trăiește într-un singur masiv, o asemenea specie poate dispărea complet dacă locul ei este distrus. Cercetătorii români au studiat înmulțirea ei în laborator, din fragmente de plantă, pentru a avea o rezervă în afara muntelui.

Pe scurt

  1. Denumirea binomială, introdusă de Linné, are două cuvinte: numele genului, cu majusculă, și epitetul speciei, cu minusculă, ambele scrise cursiv.
  2. Categoriile sistematice, de la cea mai mică la cea mai mare, sunt: specie, gen, familie, ordin, clasă, încrengătură, regn, domeniu.
  3. Cele trei domenii sunt Bacteria, Archaea (procariote) și Eukarya (organisme cu nucleu).
  4. Regnurile folosite la școală sunt Bacteria, Archaea, Protozoare, Chromista, Fungi, Plante și Animale; Protozoarele și Chromista sunt grupe de lucru, nu ramuri unice ale arborelui.
  5. Pe un arbore filogenetic, fiecare punct de despărțire este un strămoș comun; două grupuri sunt cu atât mai înrudite cu cât strămoșul lor comun este mai recent.
  6. Un arbore nu este o scară: organismele de azi au evoluat la fel de mult timp și niciunul nu este superior altuia.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitBacteriile sunt strămoșii omului, pentru că sunt mai simple.

    CorectBacteriile de azi sunt contemporane cu omul și au evoluat la fel de mult timp, pe altă ramură. Omul și bacteriile au un strămoș comun foarte vechi, care nu mai există.

  • GreșitDelfinul este pește, pentru că are formă de pește și trăiește în apă.

    CorectDelfinul este mamifer: respiră cu plămâni și alăptează. Forma de pește este o adaptare la înot, apărută separat la delfini și la pești.

  • GreșitNumele științific se scrie Dianthus Callizonus.

    CorectGenul se scrie cu majusculă, epitetul speciei cu minusculă, iar amândouă cu litere cursive: Dianthus callizonus.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care este scrierea corectă a numelui științific al omului?

    Răspuns

    c) Homo sapiens. Genul Homo vine primul și are majusculă; epitetul sapiens are minusculă; amândouă se scriu cursiv.

  2. Ce reprezintă, pe un arbore filogenetic, punctul în care o ramură se desparte în două?

    Răspuns

    b) Un strămoș comun al liniilor care pornesc de acolo. Organismele actuale stau la vârfuri. Punctele de despărțire sunt strămoși comuni; arborele nu arată specii „mai evoluate”.

  3. Care afirmație despre grupa Protozoare este corectă?

    Răspuns

    c) Este o grupă de lucru care adună organisme din ramuri diferite. Protozoarele sunt eucariote, nu procariote, și nu formează o singură ramură. La școală sunt păstrate ca grupă pentru că sunt ușor de studiat împreună.

  4. Pe un arbore, A și B pornesc din același punct de despărțire, iar C se desparte de ei mai aproape de rădăcină. Desenul este rotit, iar acum B stă lângă C. Care sunt rudele cele mai apropiate?

    Răspuns

    c) A și B, fiindcă au strămoșul comun cel mai recent. Rotirea ramurilor nu schimbă legăturile. A și B rămân grupuri-surori.

  5. Câte trepte are clasificarea de la specie până la domeniu, numărând și specia, și domeniul?

    trepte
    Răspuns

    8 trepte. Specie, gen, familie, ordin, clasă, încrengătură, regn, domeniu: opt trepte.

  6. Așază categoriile sistematice de la cea mai cuprinzătoare la cea mai mică.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. domeniu
    2. regn
    3. încrengătură
    4. clasă
    5. ordin
    6. familie
    7. gen
    8. specie

    Fiecare categorie o cuprinde pe cea de sub ea: un regn conține mai multe încrengături, o familie mai multe genuri.

  7. Liliacul zboară cu aripi, la fel ca vrabia. Un coleg spune că liliacul este pasăre. Explică de ce greșește și ce ar trebui comparat ca să afle cu cine este înrudit liliacul.

    Un răspuns bun

    Aripile arată doar că amândoi zboară; o asemănare de formă poate apărea separat, pe ramuri diferite. Liliacul are păr, naște pui vii și îi alăptează, deci este mamifer, mai înrudit cu omul decât cu vrabia. Pentru înrudire se compară multe caractere, fosilele și moleculele și se caută strămoșul comun cel mai recent.

    Un răspuns complet spune că o singură asemănare nu dovedește înrudirea, dă caracterele de mamifer ale liliacului și numește criteriul: strămoșul comun cel mai recent, stabilit din multe caractere.

Lucrări practice pentru lecția aceasta

Termeni

denumire binomială
Numele științific al unei specii, format din numele genului și epitetul speciei, scrise cursiv.
specie
Treapta de bază a clasificării: organisme asemănătoare care se pot încrucișa între ele și au urmași fertili.
taxon
Un grup concret de organisme așezat pe o treaptă a clasificării, de exemplu genul Dianthus.
domeniu
Cea mai cuprinzătoare categorie a clasificării; lumea vie are trei domenii: Bacteria, Archaea și Eukarya.
regn
Categoria de sub domeniu; la școală se folosesc șapte regnuri.
arbore filogenetic
Desen ramificat care arată relațiile de descendență dintre grupuri de organisme și strămoșii lor comuni.
strămoș comun
Organismul din care descind două sau mai multe linii; pe arbore, punctul în care se despart ramurile.
specie endemică
Specie care trăiește numai într-un anumit loc, de exemplu într-un singur masiv muntos.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Diversitatea lumii vii - prezentare generală. Arborele vieții și clasificarea organismelor” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.