Biologie IX EN

Capitolul 1 · Metoda și microscopulLecția 1.3

Datele unei investigații: măsurare, tabel, grafic și concluzie

Cum transformi câteva numere scrise în caiet într-un rezultat pe care îl poate verifica oricine?

Mărime
de la 1 mm la 1 nm
Nivel
celulă și structuri celulare
Timp
o oră de laborator

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

Înainte să citești: tu ce crezi?

Într-un recensământ al berzelor albe din România, făcut cu ajutorul voluntarilor, numărul de cuiburi înregistrate a crescut de la 1.901 în 2019 la 3.575 în 2020. Ce poți concluziona?

Vezi răspunsul

În 2020 au fost trimise mult mai multe observații, iar 1.403 cuiburi au fost semnalate pentru prima dată: crescuse căutarea. Ca să afli dacă berzele s-au înmulțit, trebuie comparate aceleași zone, numărate la fel, în ani diferiți.

Două echipe scriu în caiet „rădăcina are 12”. Prima a măsurat în milimetri, a doua în centimetri, așa că una dintre rădăcini este de zece ori mai lungă decât cealaltă. Un număr fără unitate și fără metodă nu poate fi comparat cu nimic.

O măsurătoare are valoare, unitate și metodă

O măsurătoare spune ce proprietate s-a măsurat, valoarea, unitatea de măsură și cum s-a măsurat: „lungimea rădăcinii, de la sămânță până la vârf, măsurată cu rigla, este 12 mm”. În biologie se folosesc unitățile Sistemului Internațional și multiplii lor: milimetrul și centimetrul pentru lungime, gramul pentru masă, mililitrul pentru volum, secunda și ziua pentru timp, gradul Celsius pentru temperatură.

Valoarea nu poate fi mai precisă decât instrumentul. O riglă gradată în milimetri permite rezultatul 12 mm, nu 12,00001 mm. Fiecare probă primește un cod, de exemplu „vasul A1, ziua 5”, ca orice valoare să poată fi regăsită.

Aceeași mărime se măsoară la mai multe exemplare, pentru că organismele diferă între ele, și uneori de mai multe ori, pentru că orice citire are o mică nesiguranță. Această incertitudine face parte din rezultat și se raportează împreună cu el.

Tabelul și media

Datele se trec într-un tabel cu titlu. Prima coloană conține variabila independentă, următoarele conțin măsurătorile variabilei dependente pentru fiecare repetare, iar ultima, media. Unitatea se scrie o singură dată, în capul coloanei, de exemplu „lungimea rădăcinii (mm)”.

Media aritmetică este suma valorilor împărțită la numărul lor. Media valorilor 8, 10, 12 și 14 mm este (8 + 10 + 12 + 14) : 4 = 11 mm. Media ascunde însă diferențele dintre indivizi, de aceea se dă și intervalul valorilor, aici 8–14 mm.

O valoare care lipsește se marchează „lipsă”, cu motivul, și nu se trece ca zero. Zero înseamnă că s-a măsurat și rezultatul a fost zero, iar un zero fals ar trage media în jos.

Graficul: ce pui pe fiecare axă

Într-un grafic, variabila independentă se pune pe axa orizontală, iar variabila dependentă pe axa verticală. Fiecare axă are numele mărimii și unitatea, iar graficul are titlu. Un grafic se citește întâi pe axe: ce mărime arată, în ce unitate și de la ce valoare pornește scara.

Felul graficului depinde de variabila independentă. Când ea are valori numerice continue, cum sunt timpul sau temperatura, se folosește un grafic liniar: punctele se unesc, iar forma liniei arată tendința. Când ea are categorii separate, de exemplu specii, soiuri sau județe, se folosește un grafic cu coloane, iar axa verticală pornește de la zero, ca înălțimea coloanelor să poată fi comparată corect.

0 5 10 15 20 25 30 0 10 20 30 temperatura (°C) lungimea medie a rădăcinii (mm) 5 mm 20 mm 27 mm 18 mm, dacă valoarea lipsă este trecută ca 0
Figura 1Temperatura, variabila independentă, stă pe axa orizontală. Dacă bobul mucegăit ar fi trecut ca 0 mm, media de la 30 °C ar coborî la 18 mm, iar linia ar arăta, fals, o scădere.

Concluzia, sursele de eroare și comunicarea

Concluzia răspunde la întrebarea de la început și spune dacă datele susțin sau infirmă ipoteza, numai pentru condițiile testate. Ea nu se extinde la ce nu s-a măsurat.

Orice măsurătoare are surse de eroare: instrumentul (o riglă tocită la capăt), metoda (o rădăcină curbată, măsurată pe scurtătură), observatorul (doi elevi care citesc diferit aceeași gradație) și numărul mic de probe. Ele se notează lângă rezultate.

Rezultatele se comunică într-un raport cu întrebarea, ipoteza, metoda, tabelul, graficul și concluzia, astfel încât altcineva să poată repeta investigația. În știință, un articol este citit, înainte de publicare, de alți specialiști din domeniu, care pot cere corecturi sau îl pot respinge.

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 3.206 4.938 trimise 2.788 4.824 validate 1.901 3.575 cuiburi diferite observații / cuiburi 2019 2020
Figura 2Coloanele pornesc de la zero, așa că înălțimile lor se pot compara. În 2020 au fost găsite mai multe cuiburi, dar a crescut și numărul cuiburilor căutate, deci numărul berzelor nu se poate compara din aceste date.
Patru berze albe stau pe un cuib mare de crengi, așezat în vârful unui stâlp de electricitate, între fire.
Figura 3Cuib de barză albă pe un stâlp, în România. Același cuib poate fi fotografiat de mai mulți oameni, de aceea specialiștii elimină semnalările repetate înainte să numere cuiburile.

Foto: Bogdan Giuşcă, CC BY 2.5, sursa. Decupată și micșorată.

Exemplu rezolvat

De la măsurători la medie și grafic

Într-un exemplu de calcul, boabe de fasole au germinat cinci zile la 10, 20 și 30 °C, câte trei boabe la fiecare temperatură. Lungimea rădăcinii: la 10 °C, 4, 6 și 5 mm; la 20 °C, 18, 22 și 20 mm; la 30 °C, 25 și 29 mm, iar al treilea bob a mucegăit și este trecut „lipsă”.

Mediile: (4 + 6 + 5) : 3 = 5 mm; (18 + 22 + 20) : 3 = 20 mm; (25 + 29) : 2 = 27 mm. Dacă bobul mucegăit ar fi fost trecut ca 0 mm, media la 30 °C ar fi ieșit (25 + 29 + 0) : 3 = 18 mm și ar fi părut, fals, mai mică decât la 20 °C.

Graficul: pe axa orizontală, temperatura (°C); pe axa verticală, lungimea medie a rădăcinii (mm). Temperatura are valori continue, deci se face un grafic liniar. Concluzia: între 10 și 30 °C, rădăcinile au crescut mai mult la temperaturi mai mari. Despre 40 °C, netestată, datele nu spun nimic.

În România

Cuiburile de barză numărate de voluntari

Societatea Ornitologică Română numără în fiecare vară cuiburile de barză albă cu ajutorul oamenilor care le fotografiază și le trimit printr-o aplicație de telefon, „Uite barza!”. Specialiștii verifică fiecare observație și elimină semnalările repetate ale aceluiași cuib.

Datele din 2019 și 2020 arată astfel. În 2019 au fost trimise 3.206 observații, au fost validate 2.788, iar după eliminarea dublurilor au rămas 1.901 cuiburi diferite; 13% dintre observații au fost greșite. În 2020 au fost trimise 4.938 de observații, au fost validate 4.824 și au rămas 3.575 de cuiburi diferite; observațiile greșite au scăzut la 2,3%. Cele mai multe cuiburi din 2020 au fost găsite în județele Tulcea (299) și Dolj (241).

Concluzia pe care datele o susțin: în 2020 au fost trimise mai multe observații, iar 1.403 cuiburi au fost semnalate pentru prima dată, deci au fost găsite mai multe cuiburi și observațiile au fost mai corecte. Numărul berzelor nu se poate compara din aceste date, pentru că a crescut și numărul cuiburilor căutate.

Pe scurt

  1. O măsurătoare are proprietatea măsurată, valoarea, unitatea de măsură și metoda; nu poate fi mai precisă decât instrumentul.
  2. În tabel, variabila independentă stă în prima coloană, repetările în coloanele următoare, iar unitatea în capul coloanei.
  3. Media aritmetică este suma valorilor împărțită la numărul lor; o valoare lipsă se marchează „lipsă”, nu zero.
  4. În grafic, variabila independentă se pune pe axa orizontală și variabila dependentă pe axa verticală; graficul liniar se folosește pentru valori continue, cel cu coloane pentru categorii.
  5. Concluzia răspunde la întrebare numai pentru condițiile testate, iar sursele de eroare se notează lângă rezultate.
  6. Rezultatele se comunică astfel încât altcineva să poată repeta investigația.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitDacă o probă s-a pierdut, o trec în tabel cu 0.

    CorectProba pierdută se marchează „lipsă” și se explică motivul. Zero este o valoare măsurată și ar schimba media.

  • GreșitPe axa orizontală pun rezultatul măsurat, fiindcă e cel mai important.

    CorectPe axa orizontală stă variabila independentă, factorul schimbat. Rezultatul măsurat, variabila dependentă, stă pe axa verticală.

  • GreșitMedia arată cât are fiecare plantă.

    CorectMedia rezumă grupul și ascunde diferențele dintre indivizi. Lângă ea se dau toate valorile sau intervalul lor.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Într-un experiment, lungimea rădăcinilor se măsoară la trei temperaturi. Ce pui pe axa verticală a graficului?

    Răspuns

    b) Lungimea rădăcinii (mm). Lungimea rădăcinii este variabila dependentă, rezultatul măsurat, și stă pe axa verticală. Temperatura, variabila independentă, stă pe axa orizontală.

  2. Ce fel de grafic alegi pentru numărul de cuiburi de barză din cinci județe?

    Răspuns

    b) Grafic cu coloane, cu axa verticală pornind de la zero. Județele sunt categorii separate, între care nu există valori intermediare, deci punctele nu au ce să unească. Coloanele pornite de la zero permit compararea corectă.

  3. Care variantă este o măsurătoare scrisă complet?

    Răspuns

    c) Lungimea rădăcinii, de la sămânță până la vârf, măsurată cu rigla, este 12 mm. Varianta corectă spune proprietatea, valoarea, unitatea și metoda.

  4. În 2019 au fost găsite 1.901 cuiburi de barză, în 2020 au fost găsite 3.575. Ce concluzie susțin datele?

    Răspuns

    b) În 2020 au fost găsite mai multe cuiburi, dar numărul berzelor nu se poate compara din aceste date. În 2020 au fost trimise mai multe observații, iar multe cuiburi au fost semnalate prima oară. O comparație a numărului de berze cere aceeași metodă, în aceleași zone.

  5. La 30 °C, rădăcinile a două boabe au 25 mm și 29 mm, iar al treilea bob a mucegăit, așa că rădăcina lui nu s-a putut măsura. Care este media corectă, în milimetri?

    mm
    Răspuns

    27 mm. Se face media valorilor măsurate: (25 + 29) : 2 = 27 mm. Bobul mucegăit este „lipsă”; dacă ar fi trecut ca 0, media ar ieși greșit 18 mm.

  6. Pune în ordine pașii prin care măsurătorile devin un rezultat comunicat.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Măsori și notezi fiecare valoare, cu unitatea și codul probei
    2. Treci valorile în tabel
    3. Calculezi media pentru fiecare condiție
    4. Desenezi graficul
    5. Scrii concluzia și sursele de eroare
    6. Prezinți raportul

    Datele brute vin întâi; tabelul le ordonează; media le rezumă; graficul arată tendința; concluzia le interpretează; raportul le face verificabile.

  7. Un elev măsoară înălțimea a trei plante de grâu ținute la lumină și a trei ținute la întuneric, după zece zile. Descrie tabelul și graficul pe care le-ar face și ce ar trebui să scrie lângă concluzie.

    Un răspuns bun

    Tabelul are în prima coloană condiția (lumină sau întuneric), apoi trei coloane cu înălțimile plantelor, cu unitatea în capul coloanei („înălțimea (mm)”), și o coloană cu media. Condiția este o categorie, deci graficul este cu coloane: pe axa orizontală condiția, pe axa verticală înălțimea medie în milimetri, pornind de la zero. Lângă concluzie scrie sursele de eroare, de exemplu numărul mic de plante și felul în care a măsurat tulpinile.

    Un răspuns complet așază corect variabilele în tabel și pe axe, pune unitățile, alege graficul cu coloane pentru categorii și numește cel puțin o sursă de eroare.

Termeni

măsurătoare
Valoarea unei proprietăți, cu unitatea de măsură, obținută cu un instrument după o metodă precizată.
unitate de măsură
Mărimea de referință în care se exprimă o măsurătoare, de exemplu milimetrul sau gramul.
tabel
Așezarea datelor pe rânduri și coloane, cu titlu, variabile și unități.
media aritmetică
Suma valorilor împărțită la numărul lor.
grafic
Reprezentarea desenată a datelor, cu variabila independentă pe axa orizontală și cea dependentă pe axa verticală.
sursă de eroare
Cauză care poate face ca valoarea măsurată să difere de valoarea reală: instrumentul, metoda, observatorul sau numărul mic de probe.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Metoda științifică. Etica cercetării. Observația și experimentul în biologie: formularea ipotezei, definirea variabilelor, stabilirea metodelor, colectarea și analiza datelor, formularea concluziilor, comunicarea rezultatelor” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 2.2, 4.1.