Biologie IX EN

Capitolul 1 · Metoda și microscopulLecția 1.4

Microscopul optic: părți, mărire, rezoluție și preparatul proaspăt

Cum vezi o celulă de câțiva micrometri și cum afli cât de mare este de fapt?

Mărime
de la 1 mm la 1 nm
Nivel
celulă și structuri celulare
Timp
o oră de laborator

Mâine am testzece întrebări din capitolul 1

Înainte să citești: tu ce crezi?

Fotografiezi prin microscopul școlar, la mărirea 400×, o celulă de ceapă, apoi mărești fotografia de zece ori pe ecran. Poți vedea acum ribozomii din celulă, care au 10–30 nm?

Vezi răspunsul

Nu. Microscopul optic nu poate separa două puncte mai apropiate de aproximativ 0,2 µm, adică 200 nm. Mărirea fotografiei face pata mai mare, fără să o despartă în detalii. Ribozomii se văd numai la microscopul electronic.

O globulă roșie din sângele tău are 7–8 µm. Luând 8 µm, pe lățimea unei gămălii de ac, de aproximativ 2 mm, ar încăpea în linie 250 de globule. Ochiul liber nu poate separa două puncte mai apropiate de aproximativ 0,1 mm. Ca să vezi celulele, ai nevoie de un instrument care să le mărească imaginea: microscopul optic.

Părțile microscopului optic

Microscopul optic folosește lumina și un sistem de lentile ca să mărească imaginea unui obiect mic și subțire. Partea mecanică ține și mișcă piesele: piciorul, pe care stă tot aparatul; brațul, de care se prinde microscopul când este mutat; tubul; revolverul, un disc care se rotește și aduce pe rând obiectivele deasupra preparatului; măsuța (platina), pe care se așază lama, prinsă cu două cleme, deasupra unui orificiu prin care trece lumina.

Imaginea se clarifică din două butoane. Viza macrometrică urcă sau coboară mult măsuța ori tubul și se folosește cu obiectivele mici, de 4× și 10×. Viza micrometrică face mișcări foarte mici, pentru reglajul fin, mai ales cu obiectivele de 40× și 100×.

Partea optică formează imaginea. Ocularul este lentila de la ochi. Obiectivele, de obicei de 4×, 10×, 40× și 100×, sunt lentilele de lângă preparat; mărirea fiecăruia, de exemplu „10×”, este scrisă pe carcasa lui. Sub măsuță se află condensatorul, care adună lumina pe preparat, și diafragma, care reglează cantitatea de lumină. Lumina vine de la un bec sau, la microscoapele vechi, de la o oglindă care o reflectă din cameră.

ocular tub revolver obiective măsuță cu cleme condensator diafragmă sursă de lumină braț viză macrometrică viză micrometrică picior
Figura 1Piesele optice, desenate cu albastru, adună lumina și formează imaginea: ocularul, obiectivele, condensatorul, diafragma și sursa de lumină. Celelalte sunt piese mecanice, care țin și mișcă preparatul și lentilele. Schemă, nu la scară.

Mărirea: ocular × obiectiv

Imaginea este mărită de două ori la rând, întâi de obiectiv și apoi de ocular. De aceea mărirea totală este produsul celor două: ocular × obiectiv. Cu un ocular de 10× și obiectivul de 40×, mărirea este 10 × 40 = 400×. Microscoapele din laboratoarele școlare măresc de obicei până la aproximativ 400 de ori; cu obiectivul de 100× și o picătură de ulei între lentilă și lamă, mărirea ajunge la 1.000×.

Obiectele văzute la microscop se măsoară în unități mici. Un milimetru are 1.000 de micrometri: 1 mm = 1.000 µm. Un micrometru are 1.000 de nanometri: 1 µm = 1.000 nm. Celulele se măsoară de obicei în micrometri, iar structurile din interiorul lor, ca ribozomii sau membranele, în nanometri.

Mărire și rezoluție

Mărirea arată de câte ori este mai mare imaginea decât obiectul. Rezoluția (puterea de separare) este capacitatea de a vedea ca separate două puncte foarte apropiate. Ochiul liber separă puncte aflate la aproximativ 0,1 mm unul de altul. Microscopul optic separă puncte aflate la aproximativ 0,2 µm, adică 200 nm, de 500 de ori mai aproape.

Limita microscopului optic vine de la lumină și nu poate fi depășită mărind imaginea. Peste ea, imaginea devine mai mare, dar nu mai clară. O structură mai mică de 200 nm apare cel mult ca un punct, fără formă.

Microscopul electronic folosește un fascicul de electroni în locul luminii. El mărește de peste 100.000 de ori și separă detalii de câțiva nanometri sau mai puțin. Celulele trebuie însă omorâte, fixate și pregătite special, așa că la microscopul electronic nu se pot observa celule vii.

1 nm 10 nm 100 nm 1 µm 10 µm 100 µm 1 mm ochiul liber: 0,1 mm microscopul optic: 200 nm microscopul electronic: câțiva nm sau mai puțin globulă roșie, 7–8 µm ribozom, 10–30 nm cel mai mic detaliu pe care îl separă
Figura 2Fiecare diviziune a scării este de zece ori mai mare decât cea din stânga ei. Globula roșie, de 7–8 µm, se vede la microscopul optic. Ribozomii, de 10–15 nm pe secțiunile măsurate de Palade și de 26–30 nm în modelul actual, sunt sub limita lui de 200 nm și se văd numai la microscopul electronic.
Două micrografii electronice în tonuri de gri, alăturate pe un fond întunecat: o secțiune prin cloroplastul algei Chlamydomonas, cu stigma ca un șir de benzi întunecate, și o mică parte din macronucleul unui parameci, cu nucleoli ca pete negre.
Cele cinci micrografii
ImagineaCe se vedeMetodaCuloareaScara
Epidermă de ceapă roșie (Allium cepa)pieliță (epidermă) desprinsă de pe o foaie a bulbului: un singur strat de celule, întins pe lamămicroscop optic, mărire 100×, lumină care trece prin preparatculoare naturală: pigmentul roșu din vacuolele celulelorbara din imagine: 200 µm = 357 px
Filament de spirogiră (Spirogyra sp.)un filament viu, întreg, văzut prin transparență; cloroplastul are formă de panglică răsucitămicroscop optic, lumină care trece prin preparatculoare naturală: verdele clorofilei din cloroplastbara din imagine: 25 µm = 151 px
Cloroplast dintr-o frunză de fasole (Phaseolus)secțiune foarte subțire printr-o celulă a frunzei: se vede o felie din cloroplast, nu cloroplastul întregmicroscop electronic cu transmisie (fascicul de electroni prin secțiune)culoare falsă: verdele a fost adăugat după fotografiere; electronii nu au culoarecadrul întreg are 4,5 µm (2400 px), declarat de sursă
Cloroplastul și stigma la Chlamydomonas (Chlamydomonas reinhardtii)secțiune de 250 nm prin celulă: o parte din cloroplast și stigma (pata roșiatică), nu celula întreagămicroscop electronic cu transmisie, 1.000 kV, secțiune înclinată cu 6°fără culoare: tonurile de gri arată cât de mult oprește fiecare structură electronii0,8 nm pe pixel, declarat de sursă
O mică parte din macronucleul unui parameci (Paramecium multimicronucleatum)secțiune de aproximativ 75 nm printr-o mică parte a macronucleului; macronucleul întreg poate avea 35 µm lungime și 12 µm lățimemicroscop electronic cu transmisie, negativ 10.000×, tipărit pe hârtie și scanatfără culoare: tonurile de gri arată cât de mult oprește fiecare structură electroniibară de 0,5 µm, dar fără măsurare: imagine scanată, pentru analiză calitativă
Măsurători de verificat (capete puse de mână pe imaginea originală)
Ce se măsoarăPixeli în originalCalculRezultat
Epidermă de ceapă roșie: lungimea unei celule227 px227 : 357 × 200 µm127 µm (între 107 și 148 µm)
Cloroplast dintr-o frunză de fasole: lungimea cloroplastului1.818 px1.818 : 2400 × 4,5 µm3,41 µm (între 2,9 și 3,92 µm)
Cloroplast dintr-o frunză de fasole: grosimea unei grane94 px94 : 2400 × 4,5 µm176 nm (între 138 și 215 nm)
Chlamydomonas: segment de probă1.000 px1.000 × 0,8 nm0,8 µm = 800 nm; la orice mărire digitală tot 0,8 µm
Chlamydomonas: jumătate din segment500 px500 × 0,8 nm0,4 µm
Cloroplast de fasole: distanța dintre două membrane vecine ale granei87 px peste 9 intervale87 : 2400 × 4,5 µm : 9aproximativ 18 nm
Unități și repere
1 mm = 1.000 µm1 µm = 1.000 nm
ochiul liber separă puncte aflate la aproximativ 0,1 mm = 100 µmmicroscopul optic de școală separă puncte aflate la aproximativ 0,2 µm = 200 nm
o globulă roșie: în jur de 8 µmmacronucleul parameciului: până la 35 µm × 12 µm

Micrografie și calcul. Imaginile sunt fotografii reale prin microscop; lungimile sunt calculate din pixelii imaginii originale și din scara declarată de fiecare sursă (bara de scară, mărimea pixelului sau lățimea cadrului). Imaginile au fost doar micșorate (și spirogira decupată), cu factorul păstrat în calcul. Verdele cloroplastului de fasole este culoare falsă, adăugată de autor. Mărirea digitală nu adaugă detalii. Surse: Epidermă de ceapă roșie: Adrian J. Hunter, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0; Filament de spirogiră: Sándor Bancsó, Bancsó (2021), Kitaibelia 26, prin Wikimedia Commons, CC BY 4.0; Cloroplast dintr-o frunză de fasole: Kevin Mackenzie, University of Aberdeen, Wellcome Collection, B0009849, CC BY 4.0; Cloroplastul și stigma la Chlamydomonas: Mary Morphew, J. Richard McIntosh, Cell Image Library, CIL:9523, doi:10.7295/W9CIL9523, domeniu public; O mică parte din macronucleul unui parameci: Richard Allen, University of Hawaii, Cell Image Library, CIL:36646, doi:10.7295/W9CIL36646, domeniu public.

Surse și credite. Epidermă de ceapă roșie: Adrian J. Hunter, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 (sursa) · Filament de spirogiră: Sándor Bancsó, Bancsó (2021), Kitaibelia 26, prin Wikimedia Commons, CC BY 4.0 (sursa) · Cloroplast dintr-o frunză de fasole: Kevin Mackenzie, University of Aberdeen, Wellcome Collection, B0009849, CC BY 4.0 (sursa) · Cloroplastul și stigma la Chlamydomonas: Mary Morphew, J. Richard McIntosh, Cell Image Library, CIL:9523, doi:10.7295/W9CIL9523, domeniu public (sursa) · O mică parte din macronucleul unui parameci: Richard Allen, University of Hawaii, Cell Image Library, CIL:36646, doi:10.7295/W9CIL36646, domeniu public (sursa)

Preparatul proaspăt și desenul

Un preparat proaspăt se face din material viu, așezat într-o picătură de apă pe o lamă, o plăcuță dreptunghiulară de sticlă, și acoperit cu o lamelă, o plăcuță de sticlă foarte subțire. Pentru epiderma de ceapă: pui o picătură de apă pe lama curată, desprinzi cu pensa pielița subțire de pe fața interioară a unei foi de ceapă, o întinzi în picătură, apoi așezi lamela oblic, sprijinită pe o margine, și o lași să coboare încet, ca să nu rămână bule de aer. O picătură de colorant, de exemplu albastru de metilen, pusă la marginea lamelei, face nucleii mai ușor de văzut.

Observarea începe cu obiectivul cel mai mic și cu viza macrometrică. După ce imaginea este clară, treci la 10× și apoi la 40×, folosind numai viza micrometrică, ca obiectivul să nu atingă lama.

Desenul după microscop se face cu creionul, din linii continue, fără umbre, și arată numai ce vezi. Primește un titlu, etichete pentru structuri, trase cu linii drepte, și mărirea la care ai observat, de exemplu „epidermă de ceapă, 400×”.

Celule alungite, aproape dreptunghiulare, lipite una de alta, despărțite de linii subțiri și întunecate, pe un fond verde-albastru.
Figura 3Epidermă de ceapă la microscop: celulele sunt alungite și lipite una de alta, iar liniile întunecate dintre ele sunt pereții celulari. Un desen după această imagine ar primi titlu, etichete trase cu linii drepte și mărirea.

Foto: loganrickert, CC BY 2.0, sursa. Micșorată.

Exemplu rezolvat

Cât de mare este celula din micrografie

O micrografie are în colț o bară de scară: o linie lungă de 20 mm pe hârtie, pe care scrie „10 µm”. O celulă din aceeași imagine are, măsurată cu rigla, 54 mm lungime. Numerele sunt alese pentru exercițiu.

Pasul 1. Câți micrometri reprezintă un milimetru de pe hârtie: 10 µm : 20 mm = 0,5 µm la fiecare milimetru. Pasul 2. Lungimea reală a celulei: 54 × 0,5 = 27 µm. Același rezultat: 54 : 20 × 10 = 27 µm.

Pasul 3. Mărirea imaginii: transformi bara în aceeași unitate, 20 mm = 20.000 µm, și împarți la ce reprezintă, 20.000 µm : 10 µm = 2.000×. Verificare: mărimea reală = mărimea în imagine : mărire = 54.000 µm : 2.000 = 27 µm.

Bara de scară rămâne corectă dacă imaginea este mărită sau micșorată, pentru că se schimbă odată cu ea. Mărirea scrisă sub o fotografie devine greșită imediat ce fotografia este tipărită la altă mărime.

În România

George Emil Palade și granulele de 10–15 nm

George Emil Palade s-a născut la Iași, la 19 noiembrie 1912, și a studiat medicina la București. După al Doilea Război Mondial a lucrat în Statele Unite, unde a folosit microscopul electronic ca să studieze celulele din țesuturi.

În 1955 a descris în citoplasmă o componentă formată din particule mici și dense, cele mai multe cu diametrul de 100–150 Å, adică 10–15 nm. Ele sunt de peste zece ori mai mici decât limita de 200 nm a microscopului optic, așa că nu puteau fi văzute decât la microscopul electronic. Particulele au fost numite apoi ribozomi. Modelul atomic actual al ribozomului uman are 26–30 nm, cam de două ori cât măsurase Palade pe secțiuni.

În 1974, Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve, „pentru descoperirile privind organizarea structurală și funcțională a celulei”.

Pe scurt

  1. Microscopul optic are o parte mecanică (picior, braț, tub, revolver, măsuță cu cleme, viză macrometrică și micrometrică) și o parte optică (ocular, obiective, condensator, diafragmă, sursă de lumină sau oglindă).
  2. Mărirea totală este produsul dintre mărirea ocularului și mărirea obiectivului: 10 × 40 = 400×.
  3. 1 mm = 1.000 µm și 1 µm = 1.000 nm; celulele se măsoară de obicei în micrometri.
  4. Rezoluția este capacitatea de a separa două puncte apropiate: aproximativ 0,1 mm pentru ochi, 0,2 µm pentru microscopul optic, câțiva nanometri sau mai puțin pentru microscopul electronic.
  5. Preparatul proaspăt se face din material viu într-o picătură de apă, pe lamă, acoperit cu lamela pusă oblic; observarea începe cu obiectivul cel mai mic.
  6. Mărimea reală = mărimea în imagine : mărire; bara de scară arată direct ce lungime reală reprezintă o linie din imagine.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitDacă măresc destul imaginea, la microscopul optic pot vedea orice, chiar și ribozomii.

    CorectPeste limita de aproximativ 0,2 µm, imaginea devine mai mare, dar nu mai clară. Ribozomii, de 10–30 nm, se văd numai la microscopul electronic.

  • GreșitMărirea totală se obține adunând ocularul și obiectivul: 10 + 40 = 50×.

    CorectMărirea totală este produsul: 10 × 40 = 400×, pentru că obiectivul mărește imaginea, iar ocularul o mărește din nou.

  • GreșitLa obiectivul de 40× reglez imaginea din viza macrometrică.

    CorectLa 40× se folosește numai viza micrometrică. Viza macrometrică mișcă prea mult și obiectivul poate lovi și sparge lama.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care este mărirea totală cu ocularul de 10× și obiectivul de 40×?

    Răspuns

    c) 400×. Mărirea totală este produsul celor două măriri: 10 × 40 = 400×.

  2. Ce face viza micrometrică?

    Răspuns

    b) Face mișcări foarte mici, pentru reglajul fin al imaginii. Obiectivele se schimbă din revolver, lumina se reglează din diafragmă, iar lama este prinsă de cleme.

  3. De ce nu pot fi văzuți ribozomii la microscopul optic, oricât ai mări imaginea?

    Răspuns

    b) Pentru că sunt mai mici decât limita de rezoluție de aproximativ 200 nm. Rezoluția microscopului optic este de aproximativ 0,2 µm. Peste ea, mărirea nu mai adaugă detalii.

  4. Pe o micrografie, bara de scară are 20 mm și reprezintă 10 µm. O celulă are pe imagine 54 mm. Care este lungimea ei reală, în micrometri?

    µm
    Răspuns

    27 µm. Un milimetru de pe imagine reprezintă 10 : 20 = 0,5 µm, deci celula are 54 × 0,5 = 27 µm.

  5. Pune în ordine pașii pentru preparatul proaspăt de epidermă de ceapă și pentru observarea lui.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Pui o picătură de apă pe lama curată
    2. Desprinzi cu pensa pielița de pe fața interioară a unei foi de ceapă
    3. Întinzi pielița în picătura de apă
    4. Așezi lamela oblic și o lași să coboare încet
    5. Observi întâi cu obiectivul cel mai mic și viza macrometrică
    6. Treci la 40× și reglezi numai din viza micrometrică

    Lama și apa se pregătesc înainte de material; lamela se pune oblic ca să nu rămână bule; observarea merge de la mărirea mică la cea mare.

  6. Sortează piesele microscopului: aparțin părții mecanice sau părții optice?

    Răspuns

    Partea mecanică: Revolverul; Măsuța cu cleme; Viza macrometrică.

    Partea optică: Ocularul; Condensatorul; Obiectivul de 40×.

    Partea mecanică susține și mișcă; partea optică conține lentilele și piesele care dirijează lumina.

  7. Un coleg spune că microscopul electronic este mai bun în toate privințele decât microscopul optic. Explică de ce în laboratorul școlii se folosește totuși microscopul optic pentru a observa o celulă de ceapă sau un parameci care înoată.

    Un răspuns bun

    Microscopul electronic are o rezoluție mult mai bună și separă detalii de câțiva nanometri, dar celulele trebuie omorâte și fixate, deci nu poate arăta celule vii. Celula de ceapă, de zeci de micrometri, se vede bine la 100–400× cu microscopul optic, iar parameciul se poate observa viu, în mișcare, într-un preparat proaspăt.

    Un răspuns complet compară rezoluția celor două microscoape, numește limita microscopului electronic (fără celule vii) și arată că celulele se văd la mărirea microscopului optic.

Lucrări practice pentru lecția aceasta

Termeni

microscop optic
Instrument care mărește imaginea obiectelor mici cu ajutorul luminii și al unui sistem de lentile.
mărire totală
Produsul dintre mărirea ocularului și mărirea obiectivului.
rezoluție
Capacitatea unui instrument de a arăta ca separate două puncte foarte apropiate.
preparat proaspăt
Material viu așezat într-o picătură de apă pe lamă și acoperit cu lamela, pentru observare imediată.
bară de scară
Linie trasată pe o imagine, însoțită de lungimea reală pe care o reprezintă.
micrometru
Unitate de lungime egală cu a mia parte dintr-un milimetru (1 µm = 0,001 mm).
microscop electronic
Microscop care folosește un fascicul de electroni și separă detalii de câțiva nanometri sau mai puțin.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Metoda științifică. Etica cercetării. Observația și experimentul în biologie: formularea ipotezei, definirea variabilelor, stabilirea metodelor, colectarea și analiza datelor, formularea concluziilor, comunicarea rezultatelor” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1.