Capitolul 1 · Metoda și microscopulLecția 1.4
Microscopul optic: părți, mărire, rezoluție și preparatul proaspăt
Cum vezi o celulă de câțiva micrometri și cum afli cât de mare este de fapt?
- Mărime
- de la 1 mm la 1 nm
- Nivel
- celulă și structuri celulare
- Timp
- o oră de laborator
Înainte să citești: tu ce crezi?
Fotografiezi prin microscopul școlar, la mărirea 400×, o celulă de ceapă, apoi mărești fotografia de zece ori pe ecran. Poți vedea acum ribozomii din celulă, care au 10–30 nm?
Vezi răspunsul
Nu. Microscopul optic nu poate separa două puncte mai apropiate de aproximativ 0,2 µm, adică 200 nm. Mărirea fotografiei face pata mai mare, fără să o despartă în detalii. Ribozomii se văd numai la microscopul electronic.
O globulă roșie din sângele tău are 7–8 µm. Luând 8 µm, pe lățimea unei gămălii de ac, de aproximativ 2 mm, ar încăpea în linie 250 de globule. Ochiul liber nu poate separa două puncte mai apropiate de aproximativ 0,1 mm. Ca să vezi celulele, ai nevoie de un instrument care să le mărească imaginea: microscopul optic.
Părțile microscopului optic
Microscopul optic folosește lumina și un sistem de lentile ca să mărească imaginea unui obiect mic și subțire. Partea mecanică ține și mișcă piesele: piciorul, pe care stă tot aparatul; brațul, de care se prinde microscopul când este mutat; tubul; revolverul, un disc care se rotește și aduce pe rând obiectivele deasupra preparatului; măsuța (platina), pe care se așază lama, prinsă cu două cleme, deasupra unui orificiu prin care trece lumina.
Imaginea se clarifică din două butoane. Viza macrometrică urcă sau coboară mult măsuța ori tubul și se folosește cu obiectivele mici, de 4× și 10×. Viza micrometrică face mișcări foarte mici, pentru reglajul fin, mai ales cu obiectivele de 40× și 100×.
Partea optică formează imaginea. Ocularul este lentila de la ochi. Obiectivele, de obicei de 4×, 10×, 40× și 100×, sunt lentilele de lângă preparat; mărirea fiecăruia, de exemplu „10×”, este scrisă pe carcasa lui. Sub măsuță se află condensatorul, care adună lumina pe preparat, și diafragma, care reglează cantitatea de lumină. Lumina vine de la un bec sau, la microscoapele vechi, de la o oglindă care o reflectă din cameră.
Mărirea: ocular × obiectiv
Imaginea este mărită de două ori la rând, întâi de obiectiv și apoi de ocular. De aceea mărirea totală este produsul celor două: ocular × obiectiv. Cu un ocular de 10× și obiectivul de 40×, mărirea este 10 × 40 = 400×. Microscoapele din laboratoarele școlare măresc de obicei până la aproximativ 400 de ori; cu obiectivul de 100× și o picătură de ulei între lentilă și lamă, mărirea ajunge la 1.000×.
Obiectele văzute la microscop se măsoară în unități mici. Un milimetru are 1.000 de micrometri: 1 mm = 1.000 µm. Un micrometru are 1.000 de nanometri: 1 µm = 1.000 nm. Celulele se măsoară de obicei în micrometri, iar structurile din interiorul lor, ca ribozomii sau membranele, în nanometri.
Mărire și rezoluție
Mărirea arată de câte ori este mai mare imaginea decât obiectul. Rezoluția (puterea de separare) este capacitatea de a vedea ca separate două puncte foarte apropiate. Ochiul liber separă puncte aflate la aproximativ 0,1 mm unul de altul. Microscopul optic separă puncte aflate la aproximativ 0,2 µm, adică 200 nm, de 500 de ori mai aproape.
Limita microscopului optic vine de la lumină și nu poate fi depășită mărind imaginea. Peste ea, imaginea devine mai mare, dar nu mai clară. O structură mai mică de 200 nm apare cel mult ca un punct, fără formă.
Microscopul electronic folosește un fascicul de electroni în locul luminii. El mărește de peste 100.000 de ori și separă detalii de câțiva nanometri sau mai puțin. Celulele trebuie însă omorâte, fixate și pregătite special, așa că la microscopul electronic nu se pot observa celule vii.

| Imaginea | Ce se vede | Metoda | Culoarea | Scara |
|---|---|---|---|---|
| Epidermă de ceapă roșie (Allium cepa) | pieliță (epidermă) desprinsă de pe o foaie a bulbului: un singur strat de celule, întins pe lamă | microscop optic, mărire 100×, lumină care trece prin preparat | culoare naturală: pigmentul roșu din vacuolele celulelor | bara din imagine: 200 µm = 357 px |
| Filament de spirogiră (Spirogyra sp.) | un filament viu, întreg, văzut prin transparență; cloroplastul are formă de panglică răsucită | microscop optic, lumină care trece prin preparat | culoare naturală: verdele clorofilei din cloroplast | bara din imagine: 25 µm = 151 px |
| Cloroplast dintr-o frunză de fasole (Phaseolus) | secțiune foarte subțire printr-o celulă a frunzei: se vede o felie din cloroplast, nu cloroplastul întreg | microscop electronic cu transmisie (fascicul de electroni prin secțiune) | culoare falsă: verdele a fost adăugat după fotografiere; electronii nu au culoare | cadrul întreg are 4,5 µm (2400 px), declarat de sursă |
| Cloroplastul și stigma la Chlamydomonas (Chlamydomonas reinhardtii) | secțiune de 250 nm prin celulă: o parte din cloroplast și stigma (pata roșiatică), nu celula întreagă | microscop electronic cu transmisie, 1.000 kV, secțiune înclinată cu 6° | fără culoare: tonurile de gri arată cât de mult oprește fiecare structură electronii | 0,8 nm pe pixel, declarat de sursă |
| O mică parte din macronucleul unui parameci (Paramecium multimicronucleatum) | secțiune de aproximativ 75 nm printr-o mică parte a macronucleului; macronucleul întreg poate avea 35 µm lungime și 12 µm lățime | microscop electronic cu transmisie, negativ 10.000×, tipărit pe hârtie și scanat | fără culoare: tonurile de gri arată cât de mult oprește fiecare structură electronii | bară de 0,5 µm, dar fără măsurare: imagine scanată, pentru analiză calitativă |
| Ce se măsoară | Pixeli în original | Calcul | Rezultat |
|---|---|---|---|
| Epidermă de ceapă roșie: lungimea unei celule | 227 px | 227 : 357 × 200 µm | 127 µm (între 107 și 148 µm) |
| Cloroplast dintr-o frunză de fasole: lungimea cloroplastului | 1.818 px | 1.818 : 2400 × 4,5 µm | 3,41 µm (între 2,9 și 3,92 µm) |
| Cloroplast dintr-o frunză de fasole: grosimea unei grane | 94 px | 94 : 2400 × 4,5 µm | 176 nm (între 138 și 215 nm) |
| Chlamydomonas: segment de probă | 1.000 px | 1.000 × 0,8 nm | 0,8 µm = 800 nm; la orice mărire digitală tot 0,8 µm |
| Chlamydomonas: jumătate din segment | 500 px | 500 × 0,8 nm | 0,4 µm |
| Cloroplast de fasole: distanța dintre două membrane vecine ale granei | 87 px peste 9 intervale | 87 : 2400 × 4,5 µm : 9 | aproximativ 18 nm |
| 1 mm = 1.000 µm | 1 µm = 1.000 nm |
| ochiul liber separă puncte aflate la aproximativ 0,1 mm = 100 µm | microscopul optic de școală separă puncte aflate la aproximativ 0,2 µm = 200 nm |
| o globulă roșie: în jur de 8 µm | macronucleul parameciului: până la 35 µm × 12 µm |
Micrografie și calcul. Imaginile sunt fotografii reale prin microscop; lungimile sunt calculate din pixelii imaginii originale și din scara declarată de fiecare sursă (bara de scară, mărimea pixelului sau lățimea cadrului). Imaginile au fost doar micșorate (și spirogira decupată), cu factorul păstrat în calcul. Verdele cloroplastului de fasole este culoare falsă, adăugată de autor. Mărirea digitală nu adaugă detalii. Surse: Epidermă de ceapă roșie: Adrian J. Hunter, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0; Filament de spirogiră: Sándor Bancsó, Bancsó (2021), Kitaibelia 26, prin Wikimedia Commons, CC BY 4.0; Cloroplast dintr-o frunză de fasole: Kevin Mackenzie, University of Aberdeen, Wellcome Collection, B0009849, CC BY 4.0; Cloroplastul și stigma la Chlamydomonas: Mary Morphew, J. Richard McIntosh, Cell Image Library, CIL:9523, doi:10.7295/W9CIL9523, domeniu public; O mică parte din macronucleul unui parameci: Richard Allen, University of Hawaii, Cell Image Library, CIL:36646, doi:10.7295/W9CIL36646, domeniu public.
Surse și credite. Epidermă de ceapă roșie: Adrian J. Hunter, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0 (sursa) · Filament de spirogiră: Sándor Bancsó, Bancsó (2021), Kitaibelia 26, prin Wikimedia Commons, CC BY 4.0 (sursa) · Cloroplast dintr-o frunză de fasole: Kevin Mackenzie, University of Aberdeen, Wellcome Collection, B0009849, CC BY 4.0 (sursa) · Cloroplastul și stigma la Chlamydomonas: Mary Morphew, J. Richard McIntosh, Cell Image Library, CIL:9523, doi:10.7295/W9CIL9523, domeniu public (sursa) · O mică parte din macronucleul unui parameci: Richard Allen, University of Hawaii, Cell Image Library, CIL:36646, doi:10.7295/W9CIL36646, domeniu public (sursa)
Preparatul proaspăt și desenul
Un preparat proaspăt se face din material viu, așezat într-o picătură de apă pe o lamă, o plăcuță dreptunghiulară de sticlă, și acoperit cu o lamelă, o plăcuță de sticlă foarte subțire. Pentru epiderma de ceapă: pui o picătură de apă pe lama curată, desprinzi cu pensa pielița subțire de pe fața interioară a unei foi de ceapă, o întinzi în picătură, apoi așezi lamela oblic, sprijinită pe o margine, și o lași să coboare încet, ca să nu rămână bule de aer. O picătură de colorant, de exemplu albastru de metilen, pusă la marginea lamelei, face nucleii mai ușor de văzut.
Observarea începe cu obiectivul cel mai mic și cu viza macrometrică. După ce imaginea este clară, treci la 10× și apoi la 40×, folosind numai viza micrometrică, ca obiectivul să nu atingă lama.
Desenul după microscop se face cu creionul, din linii continue, fără umbre, și arată numai ce vezi. Primește un titlu, etichete pentru structuri, trase cu linii drepte, și mărirea la care ai observat, de exemplu „epidermă de ceapă, 400×”.

Exemplu rezolvat
Cât de mare este celula din micrografie
O micrografie are în colț o bară de scară: o linie lungă de 20 mm pe hârtie, pe care scrie „10 µm”. O celulă din aceeași imagine are, măsurată cu rigla, 54 mm lungime. Numerele sunt alese pentru exercițiu.
Pasul 1. Câți micrometri reprezintă un milimetru de pe hârtie: 10 µm : 20 mm = 0,5 µm la fiecare milimetru. Pasul 2. Lungimea reală a celulei: 54 × 0,5 = 27 µm. Același rezultat: 54 : 20 × 10 = 27 µm.
Pasul 3. Mărirea imaginii: transformi bara în aceeași unitate, 20 mm = 20.000 µm, și împarți la ce reprezintă, 20.000 µm : 10 µm = 2.000×. Verificare: mărimea reală = mărimea în imagine : mărire = 54.000 µm : 2.000 = 27 µm.
Bara de scară rămâne corectă dacă imaginea este mărită sau micșorată, pentru că se schimbă odată cu ea. Mărirea scrisă sub o fotografie devine greșită imediat ce fotografia este tipărită la altă mărime.
În România
George Emil Palade și granulele de 10–15 nm
George Emil Palade s-a născut la Iași, la 19 noiembrie 1912, și a studiat medicina la București. După al Doilea Război Mondial a lucrat în Statele Unite, unde a folosit microscopul electronic ca să studieze celulele din țesuturi.
În 1955 a descris în citoplasmă o componentă formată din particule mici și dense, cele mai multe cu diametrul de 100–150 Å, adică 10–15 nm. Ele sunt de peste zece ori mai mici decât limita de 200 nm a microscopului optic, așa că nu puteau fi văzute decât la microscopul electronic. Particulele au fost numite apoi ribozomi. Modelul atomic actual al ribozomului uman are 26–30 nm, cam de două ori cât măsurase Palade pe secțiuni.
În 1974, Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve, „pentru descoperirile privind organizarea structurală și funcțională a celulei”.
Pe scurt
- Microscopul optic are o parte mecanică (picior, braț, tub, revolver, măsuță cu cleme, viză macrometrică și micrometrică) și o parte optică (ocular, obiective, condensator, diafragmă, sursă de lumină sau oglindă).
- Mărirea totală este produsul dintre mărirea ocularului și mărirea obiectivului: 10 × 40 = 400×.
- 1 mm = 1.000 µm și 1 µm = 1.000 nm; celulele se măsoară de obicei în micrometri.
- Rezoluția este capacitatea de a separa două puncte apropiate: aproximativ 0,1 mm pentru ochi, 0,2 µm pentru microscopul optic, câțiva nanometri sau mai puțin pentru microscopul electronic.
- Preparatul proaspăt se face din material viu într-o picătură de apă, pe lamă, acoperit cu lamela pusă oblic; observarea începe cu obiectivul cel mai mic.
- Mărimea reală = mărimea în imagine : mărire; bara de scară arată direct ce lungime reală reprezintă o linie din imagine.
Greșeli frecvente
GreșitDacă măresc destul imaginea, la microscopul optic pot vedea orice, chiar și ribozomii.
CorectPeste limita de aproximativ 0,2 µm, imaginea devine mai mare, dar nu mai clară. Ribozomii, de 10–30 nm, se văd numai la microscopul electronic.
GreșitMărirea totală se obține adunând ocularul și obiectivul: 10 + 40 = 50×.
CorectMărirea totală este produsul: 10 × 40 = 400×, pentru că obiectivul mărește imaginea, iar ocularul o mărește din nou.
GreșitLa obiectivul de 40× reglez imaginea din viza macrometrică.
CorectLa 40× se folosește numai viza micrometrică. Viza macrometrică mișcă prea mult și obiectivul poate lovi și sparge lama.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care este mărirea totală cu ocularul de 10× și obiectivul de 40×?
Răspuns
c) 400×. Mărirea totală este produsul celor două măriri: 10 × 40 = 400×.
Ce face viza micrometrică?
Răspuns
b) Face mișcări foarte mici, pentru reglajul fin al imaginii. Obiectivele se schimbă din revolver, lumina se reglează din diafragmă, iar lama este prinsă de cleme.
De ce nu pot fi văzuți ribozomii la microscopul optic, oricât ai mări imaginea?
Răspuns
b) Pentru că sunt mai mici decât limita de rezoluție de aproximativ 200 nm. Rezoluția microscopului optic este de aproximativ 0,2 µm. Peste ea, mărirea nu mai adaugă detalii.
Pe o micrografie, bara de scară are 20 mm și reprezintă 10 µm. O celulă are pe imagine 54 mm. Care este lungimea ei reală, în micrometri?
µmRăspuns
27 µm. Un milimetru de pe imagine reprezintă 10 : 20 = 0,5 µm, deci celula are 54 × 0,5 = 27 µm.
Pune în ordine pașii pentru preparatul proaspăt de epidermă de ceapă și pentru observarea lui.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Pui o picătură de apă pe lama curată
- Desprinzi cu pensa pielița de pe fața interioară a unei foi de ceapă
- Întinzi pielița în picătura de apă
- Așezi lamela oblic și o lași să coboare încet
- Observi întâi cu obiectivul cel mai mic și viza macrometrică
- Treci la 40× și reglezi numai din viza micrometrică
Lama și apa se pregătesc înainte de material; lamela se pune oblic ca să nu rămână bule; observarea merge de la mărirea mică la cea mare.
Sortează piesele microscopului: aparțin părții mecanice sau părții optice?
Răspuns
Partea mecanică: Revolverul; Măsuța cu cleme; Viza macrometrică.
Partea optică: Ocularul; Condensatorul; Obiectivul de 40×.
Partea mecanică susține și mișcă; partea optică conține lentilele și piesele care dirijează lumina.
Un coleg spune că microscopul electronic este mai bun în toate privințele decât microscopul optic. Explică de ce în laboratorul școlii se folosește totuși microscopul optic pentru a observa o celulă de ceapă sau un parameci care înoată.
Un răspuns bun
Microscopul electronic are o rezoluție mult mai bună și separă detalii de câțiva nanometri, dar celulele trebuie omorâte și fixate, deci nu poate arăta celule vii. Celula de ceapă, de zeci de micrometri, se vede bine la 100–400× cu microscopul optic, iar parameciul se poate observa viu, în mișcare, într-un preparat proaspăt.
Un răspuns complet compară rezoluția celor două microscoape, numește limita microscopului electronic (fără celule vii) și arată că celulele se văd la mărirea microscopului optic.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Micrografia: observație și scară – Observație pe micrografii electronice, 30–40 de minute
Termeni
- microscop optic
- Instrument care mărește imaginea obiectelor mici cu ajutorul luminii și al unui sistem de lentile.
- mărire totală
- Produsul dintre mărirea ocularului și mărirea obiectivului.
- rezoluție
- Capacitatea unui instrument de a arăta ca separate două puncte foarte apropiate.
- preparat proaspăt
- Material viu așezat într-o picătură de apă pe lamă și acoperit cu lamela, pentru observare imediată.
- bară de scară
- Linie trasată pe o imagine, însoțită de lungimea reală pe care o reprezintă.
- micrometru
- Unitate de lungime egală cu a mia parte dintr-un milimetru (1 µm = 0,001 mm).
- microscop electronic
- Microscop care folosește un fascicul de electroni și separă detalii de câțiva nanometri sau mai puțin.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Microbiology, 2.3 Instruments of Microscopy – ocular, obiective pe revolver (4×–100×), măsuța, viza macrometrică pentru 4× și 10×, viza micrometrică pentru 40× și 100×, condensator, diafragmă, sursă de lumină; mărirea totală = ocular × obiectiv (10 × 40 = 400×); uleiul de imersie; claritate până la aproximativ 1.000×
- OpenStax – Biology 2e, 4.1 Studying Cells – definițiile măririi și rezoluției; microscoapele de laborator măresc până la aproximativ 400×; rezoluția microscopului optic în jur de 200 nm; microscopul electronic mărește 100.000× și nu poate observa celule vii; globula roșie de aproximativ 8 µm; gămălia de ac de aproximativ 2 mm
- OpenStax – Microbiology, 2.4 Staining Microscopic Specimens – preparatul umed (picătură de lichid, specimen, lamelă) și coloranții, între care albastrul de metilen
- James Madison University – Microscopy primer: resolution – rezoluția ochiului, aproximativ 0,1 mm; rezoluția microscopului optic, 0,2 µm (200 nm)
- NobelPrize.org – The Nobel Prize in Physiology or Medicine 1974 – premiul comun Claude, de Duve, Palade și motivația lui
- NobelPrize.org – George E. Palade, Facts – născut la 19 noiembrie 1912, la Iași
- NobelPrize.org – George E. Palade, Biographical – studiile de medicină la București (din 1930), venirea în Statele Unite după război, lucrul cu Albert Claude la microscopul electronic
- Marius Comper – George Palade (pagina cu sursele și calculele mărimilor) – aceleași numere și aceeași formulare prudentă: grăunțele de 10–15 nm (150 Å la capătul de sus) din lucrarea din 1955, numele „ribozom” propus în 1958; modelul atomic actual al ribozomului uman, 26–30 nm
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 18.3 Erythrocytes – diametrul globulei roșii, 7–8 µm (aceeași valoare ca în C03-T04)
Din programă: „Metoda științifică. Etica cercetării. Observația și experimentul în biologie: formularea ipotezei, definirea variabilelor, stabilirea metodelor, colectarea și analiza datelor, formularea concluziilor, comunicarea rezultatelor” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1.