Capitolul 1 · Metoda și microscopulLecția 1.5CS
Investigația științifică avansată: erori, riscuri și argumentarea rezultatelor
Ce ți-ar trebui ca să convingi pe cineva care nu te crede că apa unei fântâni are prea mulți nitrați sau că spălatul pe mâini salvează vieți?
- Mărime
- de la 1 mm la 1 nm
- Nivel
- celulă și structuri celulare
- Timp
- o oră de laborator
Înainte să citești: tu ce crezi?
Cercetătoare din București au presupus că fântânile din cele două comune aflate cel mai aproape de capitală vor avea cei mai puțini nitrați. Limita pentru apa de băut este 50 mg/l. Ce au găsit în 10 fântâni din Brănești, județul Ilfov?
Vezi răspunsul
În cinci fântâni nitrații erau între 272 și 493 mg/l, de peste cinci ori limita, iar în patru nu au putut fi detectați. Ipoteza de pornire a fost infirmată pentru Brănești; autoarele amintesc că în comună a funcționat o întreprindere de metalurgie neferoasă.
În 1846, la Spitalul General din Viena, femeile care nășteau în Prima Clinică mureau de cinci ori mai des decât cele din a Doua Clinică. Medicul Ignaz Semmelweis a căutat diferența dintre cele două și a impus o regulă simplă: spălarea mâinilor într-o soluție de clorură de var. Mortalitatea anuală din Prima Clinică a scăzut de la 11,4% în 1846 la 1,3% în 1848, dar mulți colegi nu l-au crezut.
De la o problemă reală la o ipoteză
O investigație avansată pornește de la o problemă dintr-un context real, de sănătate, de mediu sau de biotehnologie, și o îngustează până devine o întrebare la care se poate răspunde. Semmelweis a pornit de la o problemă: febra puerperală, o infecție după naștere, ucidea multe femei. Întrebarea lui: de ce mor mai multe femei în Prima Clinică decât în a Doua?
Cele două clinici aveau o diferență: în prima lucrau medici și studenți, care făceau și autopsii, iar în a doua lucrau moașe, care nu făceau. Când un coleg, Jakob Kolletschka, a fost înțepat din greșeală de un student cu cuțitul, în timpul unei autopsii, și a murit cu aceleași simptome ca femeile bolnave, Semmelweis a formulat ipoteza: mâinile medicilor duc de la cadavre la paciente particule care produc boala. Variabila independentă a devenit spălarea mâinilor cu clorură de var, iar variabila dependentă, mortalitatea.
Erori întâmplătoare și erori sistematice
Eroarea întâmplătoare face ca măsurătorile repetate să varieze, uneori în sus, alteori în jos: o citire grăbită, o picătură mai mare sau mai mică, un cronometru pornit uneori prea devreme, alteori prea târziu. Ea se reduce prin repetări și prin calcularea mediei. Diferențele naturale dintre exemplare, de exemplu dintre două semințe, nu sunt erori de măsurare, dar și ele fac rezultatele să varieze; de aceea se iau mai multe exemplare.
Eroarea sistematică deplasează toate rezultatele în același sens: un cântar care arată mereu cu 2 g în plus, un reactiv expirat, o metodă care subestimează. Repetarea nu o reduce, pentru că fiecare măsurătoare greșește la fel. Se descoperă prin calibrarea instrumentului, prin probe cu valoare cunoscută sau prin a doua metodă, independentă de prima.
Din această deosebire vin doi termeni. Precizia arată cât de apropiate sunt între ele măsurătorile repetate. Exactitatea arată cât de aproape sunt de valoarea reală. Un instrument necalibrat poate fi foarte precis și totuși inexact.
Riscuri și strategia investigației
Înainte de a începe, se identifică riscurile: pentru siguranță (substanțe, sticlă, culturi de microorganisme, care în școală nu se cresc din probe necunoscute), pentru etică (oameni, animale) și pentru rezultat (sursele de eroare, probele pierdute). Pentru fiecare se notează cum este prevenit.
Apoi se alege strategia. Un experiment schimbă intenționat o variabilă. Pentru o comparație sigură, se folosesc un lot martor și repartizarea la întâmplare. Când asta nu se poate, de exemplu pentru fântânile unui sat, se face un studiu observațional, care compară grupuri existente. Strategia stabilește și câte probe se iau, unde, când și cum se codifică, astfel încât cel care măsoară să nu știe ce probă are în față.
Argumentarea și îmbunătățirea
Un rezultat se argumentează în trei pași: afirmația (ce susții), dovezile (datele care o susțin) și raționamentul (de ce dovezile duc la afirmație). Un argument complet discută și explicațiile alternative și spune de ce sunt mai puțin probabile.
Semmelweis avea dovezi puternice, dar nu a convins. Nu avea un mecanism pe care colegii să îl accepte, iar lucrarea lui principală a apărut abia în 1861. Explicația lui a fost acceptată abia la decenii după moartea sa, când Louis Pasteur, Joseph Lister și Robert Koch au demonstrat rolul microorganismelor în boli.
Orice investigație se încheie cu limitele ei și cu propuneri: mai multe probe, alte anotimpuri, alte locuri, o metodă mai exactă, o variabilă care a rămas necontrolată.
Exemplu rezolvat
Argumentează rezultatul lui Semmelweis
Afirmația: spălarea mâinilor cu clorură de var a redus mortalitatea în Prima Clinică.
Dovezile: mortalitatea anuală a scăzut de la 11,4% în 1846 la 1,3% în 1848. Diferența este 11,4 − 1,3 = 10,1 puncte procentuale; raportul 11,4 : 1,3 ≈ 8,8 arată că riscul de deces a scăzut de aproape nouă ori.
Raționamentul: înainte, singura diferență cunoscută dintre clinici erau mâinile care veneau de la autopsii; după ce mâinile au fost spălate, mortalitatea primei clinici a coborât spre cea a clinicii cu moașe.
Explicații alternative de discutat: s-a schimbat altceva în spital în același timp? Au venit mai puține paciente bolnave? Semmelweis a schimbat intenționat o variabilă, dar femeile nu au fost repartizate la întâmplare, iar mortalitatea se compară înainte și după schimbare, deci aceste întrebări trebuie excluse cu date. O îmbunătățire: compararea, lună de lună, cu a Doua Clinică, unde regula nu s-a schimbat.
În România
Nitrații din fântânile a patru sate
Maria Pele, Gina Vasile și Mihaela Artimon, de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, au publicat în 2010 analizele apei din fântânile a patru localități: Matca (Galați, legume în sere și solarii), Săhăteni (Buzău, vii), Brănești (Ilfov, o fostă întreprindere de metalurgie neferoasă) și Clinceni (Ilfov, fără agricultură intensivă). Au luat probe din 7–10 fântâni în fiecare sat, de la adâncimi de 5–60 m, păstrate la 4 °C.
Nitrații au fost măsurați prin două metode independente, spectrofotometric și cu un electrod sensibil la nitrați; rezultatele au fost asemănătoare, iar autorii au folosit media lor. Toate cele șapte fântâni din Matca și șapte din cele opt din Săhăteni depășeau limita de 50 mg/l, cu valori până la 540,8 mg/l.
La Clinceni, media publicată a celor opt fântâni a fost 49,78 mg/l, sub limită, dar trei fântâni o depășeau: 52,08, 50,03 și 66,58 mg/l. Nitrații în exces sunt periculoși mai ales pentru sugari, la care pot produce methemoglobinemia; studiul amintește 11 cazuri în județul Buzău în 2007.
Pe scurt
- O investigație avansată pornește de la o problemă reală de sănătate, mediu sau biotehnologie, transformată într-o întrebare la care se poate răspunde.
- Eroarea întâmplătoare variază în ambele sensuri și se reduce prin repetări; eroarea sistematică deplasează toate rezultatele în același sens și se descoperă prin calibrare sau printr-o a doua metodă.
- Precizia arată cât de apropiate sunt măsurătorile repetate între ele; exactitatea arată cât de aproape sunt de valoarea reală.
- Strategia poate fi un experiment, care schimbă intenționat o variabilă, sau un studiu observațional, care compară grupuri existente.
- Un argument are afirmație, dovezi și raționament și discută explicațiile alternative.
- Investigația se încheie cu limitele ei și cu propuneri de îmbunătățire.
Greșeli frecvente
GreșitDacă repet măsurătoarea de multe ori, elimin orice eroare.
CorectRepetarea reduce eroarea întâmplătoare. O eroare sistematică, de exemplu un instrument necalibrat, se repetă la fel la fiecare măsurătoare.
GreșitMedia fântânilor din sat este sub limită, deci apa tuturor fântânilor este bună de băut.
CorectMedia ascunde valorile individuale. La Clinceni media publicată a fost 49,78 mg/l, dar trei fântâni din opt depășeau limita.
GreșitDacă datele sunt clare, concluzia convinge singură.
CorectConcluzia trebuie argumentată: dovezi, raționament, explicații alternative excluse. Semmelweis avea date bune și nu a convins fără un mecanism acceptat.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Un cântar arată la fiecare cântărire cu 2 g mai mult decât masa reală. Ce fel de eroare este și cum o descoperi?
Răspuns
b) Eroare sistematică; o descoperi cântărind un obiect cu masă cunoscută. Toate rezultatele sunt deplasate în același sens, deci eroarea este sistematică. Repetarea dă de fiecare dată același plus; o greutate etalon îl scoate la iveală.
De ce au măsurat cercetătoarele nitrații din fântâni prin două metode diferite?
Răspuns
d) Ca să verifice că o singură metodă nu deplasează sistematic rezultatele. Două metode independente care dau rezultate asemănătoare fac puțin probabilă o eroare sistematică a uneia dintre ele.
Ce strategie a folosit studiul fântânilor din cele patru sate?
Răspuns
a) Studiu observațional, care compară grupuri existente. Cercetătoarele nu au schimbat nimic în fântâni; au comparat sate care existau deja, cu activități diferite.
Patru elevi măsoară aceeași frunză de 50 mm cu o riglă care are capătul rupt și obțin 53, 53, 53 și 53 mm. Cum sunt rezultatele lor?
Răspuns
c) Precise, dar inexacte. Valorile sunt identice între ele (precise), dar toate sunt departe de valoarea reală (inexacte), din cauza unei erori sistematice.
Cu câte puncte procentuale a scăzut mortalitatea anuală din Prima Clinică între 1846 (11,4%) și 1848 (1,3%)?
puncte procentualeRăspuns
10,1 puncte procentuale. Diferența dintre două procente se exprimă în puncte procentuale: 11,4 − 1,3 = 10,1.
Sortează sursele de eroare: întâmplătoare sau sistematice?
Răspuns
Eroare întâmplătoare: O citire grăbită a gradației, uneori mai sus, alteori mai jos; Un cronometru pornit uneori prea devreme, alteori prea târziu.
Eroare sistematică: Un termometru care arată mereu cu 1 °C mai puțin; Un reactiv expirat, care dă valori prea mici la toate probele; O pipetă care măsoară la fiecare folosire puțin mai mult decât trebuie.
Erorile sistematice deplasează toate rezultatele în același sens; cele întâmplătoare variază în ambele sensuri.
Primăria unui sat vrea să afle dacă fântânile de lângă câmpurile fertilizate au mai mulți nitrați decât cele din centrul satului. Propune strategia investigației, două surse de eroare și o îmbunătățire.
Un răspuns bun
Este un studiu observațional: se aleg mai multe fântâni din fiecare zonă, de exemplu câte opt, prelevate în aceeași zi, în sticle curate, păstrate la rece și codificate, ca laboratorul să nu știe zona. Surse de eroare: un instrument necalibrat (eroare sistematică), verificat cu o soluție de concentrație cunoscută, și citirile repetate ale aceleiași probe, care diferă puțin între ele (eroare întâmplătoare), reduse prin repetarea măsurătorii și calcularea mediei; diferențele naturale dintre fântâni și dintre zile cer, la rândul lor, mai multe probe. Îmbunătățire: repetarea prelevării în alt anotimp, după fertilizarea câmpurilor, și notarea adâncimii fiecărei fântâni.
Un răspuns complet alege strategia potrivită (observațională), cere mai multe probe și codificare, numește o eroare sistematică și una întâmplătoare cu modul de control și propune o îmbunătățire concretă.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Germinare: de la ipoteză la protocol verificabil – Experiment ghidat sau analiză de date inventate, o oră de proiectare și analiză, plus cinci zile de observare dacă faci experimentul (CS)
Termeni
- eroare întâmplătoare
- Eroare care face ca măsurătorile repetate să varieze în ambele sensuri; se reduce prin repetări.
- eroare sistematică
- Eroare care deplasează toate rezultatele în același sens; se descoperă prin calibrare sau printr-o a doua metodă.
- precizie
- Cât de apropiate sunt între ele măsurătorile repetate ale aceleiași mărimi.
- exactitate
- Cât de apropiată este o măsurătoare de valoarea reală.
- studiu observațional
- Investigație care compară grupuri existente, fără ca cercetătorul să schimbe intenționat o variabilă.
- argumentare
- Susținerea unei afirmații cu dovezi și cu raționamentul care leagă dovezile de afirmație.
Surse și legătura cu programa
- Medical Journal of Australia (2018) – Ignaz Philipp Semmelweis (1818–1865): herald of hygienic medicine – 1846: mortalitatea din Prima Clinică de cinci ori mai mare decât în a Doua; medicii și studenții făceau autopsii, moașele nu; Kolletschka înțepat cu cuțitul de un student la o autopsie; spălarea mâinilor în soluție de clorură de var; 11,4% în 1846 și 1,3% în 1848; colegii care nu l-au crezut; lucrarea principală din 1861; acceptarea teoriei microbiene la decenii după moartea lui, prin Pasteur, Lister și Koch
- M. Pele, G. Vasile, M. Artimon (2010) – Studies regarding nitrogen pollutants in well waters from Romania, Scientific Papers USAMV București, Seria A, vol. LIII – cele patru localități și activitățile lor; 7–10 fântâni pe sat, adâncimi 5–60 m, păstrare la 4 °C; metoda spectrofotometrică și electrodul ion-selectiv, cu rezultate asemănătoare; valorile din tabele (Clinceni media 49,78 mg/l, Brănești până la 493, Săhăteni până la 540,8, Matca 149–452); limita OMS de 50 mg/l; 11 cazuri de methemoglobinemie în Buzău în 2007
- NIST – Measurement Uncertainty – incertitudinea ca parte a rezultatului unei măsurători
- UC Berkeley – Understanding Science: Fair tests, a do-it-yourself guide – compararea corectă, controlul variabilelor, repetările
- Stang, Standl, Poole (2022) – A twenty-first century perspective on concepts of modern epidemiology in Ignaz Philipp Semmelweis' work on puerperal sepsis, European Journal of Epidemiology – spălarea cu clor a fost introdusă intenționat în Prima Clinică, fără repartizare la întâmplare; comparația înainte și după și cu a Doua Clinică; factori de confuzie posibili
Din programă: „Etapele investigației/metodei științifice avansate bazate pe observații și experimente: definirea unei probleme într-un context real de sănătate/mediu/biotehnologii, formularea ipotezei, stabilirea variabilelor, identificarea riscurilor/surselor de erori, decizia asupra strategiei experimentale, analiza datelor obținute, elaborarea și prezentarea concluziilor, argumentarea rezultatelor, propuneri de idei noi pentru îmbunătățirea investigației” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 1.2, 2.2, 4.1, 4.2.