Test pe capitol · Științe ale naturii (CS)
Test de Biologie, clasa a IX-a: capitolul 7, Plante: construcții pentru viață
Ce ia vâscul de la arborele pe care trăiește?
- Doar sprijin, fără nicio substanță
- Lumină
- Apă și săruri minerale, pentru că face singur fotosinteză
- Toată hrana organică, pentru că nu are clorofilă
Pune fiecare plantă la grupa ei.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
Adaptată la secetă sau sareAdaptată la apăParazită sau semiparazităStufOtrățelul-bălțilorVâscCactusCuscutaSalicornia
De ce prind insecte plantele carnivore?
- Pentru că nu pot face fotosinteză
- Pentru a-și completa sărurile minerale care lipsesc din mediul lor
- Pentru că insectele le distrug florile
- Pentru că au nevoie de apă din corpul insectelor
Stufărișul Deltei Dunării are 1.563 km². Câte hectare înseamnă? (1 km² = 100 ha)
Răspuns: ha
Care formulare descrie corect o adaptare?
- Planta își schimbă forma pentru că vrea să supraviețuiască
- Orice modificare apărută la o plantă în timpul vieții ei
- Un caracter care este avantajos în orice mediu
- Un caracter ereditar al populației, răspândit prin selecție naturală pentru că a crescut șansele de supraviețuire și reproducere
În experimentul lui Simard, câștigul net al duglasului a reprezentat, în medie, 6% din carbonul marcat fixat prin fotosinteză. Dacă un puiet ar fi fixat 50 g de carbon marcat, câte grame ar fi reprezentat câștigul net? (exemplu de calcul)
Răspuns: g
Sortează afirmațiile după cât de bine sunt susținute.
Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.
Măsurat în experimenteDovezi insuficiente sau absenteArborii-mamă își hrănesc preferențial puiețiiTutunul de lângă pelin tăiat este mai puțin mâncat de insecteCarbonul trece în ambele sensuri între mesteacăn și duglasTransferul prin rețea ajută, în general, puieții din păduriJuglona oprește încolțirea în laborator
Ce a arătat experimentul cu bariere al lui Karban (2000)?
- Că substanța trecea prin sol
- Că substanța trecea prin aer
- Că tutunul primea mai multă lumină
- Că pelinul alegea să protejeze tutunul
Ce primește fungul de la plantă într-o micoriză?
- Fosfați
- Apă sărată
- Zaharuri
- Lumină
Care afirmație despre rețelele micorizice din păduri nu are niciun studiu publicat și verificat, după analiza din 2023?
- Fungii de micoriză primesc zaharuri de la arbori
- Carbonul poate trece între doi arbori legați de același fung
- Rădăcinile pot fi legate de același fung
- Arborii bătrâni trimit hrană și semnale mai ales propriilor puieți
Barem: capitolul 7, CS
Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.
c) Apă și săruri minerale, pentru că face singur fotosinteză. Vâscul are frunze verzi și face fotosinteză; este semiparazit. Cuscuta, fără frunze verzi, ia hrana organică de la gazdă. (lecția 7.5)
Adaptată la secetă sau sare: Cactus; Salicornia. Adaptată la apă: Stuf; Otrățelul-bălților. Parazită sau semiparazită: Cuscuta; Vâsc. Cactusul este xerofit, Salicornia este halofită; stuful și otrățelul-bălților trăiesc în apă; cuscuta este parazită, vâscul semiparazit. (lecția 7.5)
b) Pentru a-și completa sărurile minerale care lipsesc din mediul lor. Trăiesc pe soluri sau în ape sărace în săruri minerale; fotosinteza le dă în continuare substanța organică. (lecția 7.5)
156.300 ha (se acceptă o abatere de cel mult 1). 1.563 × 100 = 156.300 ha. (lecția 7.5)
d) Un caracter ereditar al populației, răspândit prin selecție naturală pentru că a crescut șansele de supraviețuire și reproducere. Adaptarea ține de populație și de generații; planta nu are intenții, iar un caracter avantajos într-un mediu poate fi dezavantajos în altul. (lecția 7.5)
3 g (se acceptă o abatere de cel mult 0,01). 6% din 50 g = 0,06 × 50 = 3 g. Cele 50 g sunt alese pentru calcul. (lecția 7.6)
Măsurat în experimente: Tutunul de lângă pelin tăiat este mai puțin mâncat de insecte; Carbonul trece în ambele sensuri între mesteacăn și duglas; Juglona oprește încolțirea în laborator. Dovezi insuficiente sau absente: Transferul prin rețea ajută, în general, puieții din păduri; Arborii-mamă își hrănesc preferențial puieții. Primele trei sunt rezultate de experiment, limitate la speciile testate; ultimele două sunt generalizări pe care analiza din 2023 le-a găsit nesusținute sau fără dovezi. (lecția 7.6)
b) Că substanța trecea prin aer. Bariera din sol nu a schimbat rezultatul, cea care oprea aerul l-a anulat; lumina a fost exclusă, iar plantele nu au intenții. (lecția 7.6)
c) Zaharuri. Planta dă zaharuri produse prin fotosinteză; fungul îi aduce fosfați și alte săruri minerale. (lecția 7.6)
d) Arborii bătrâni trimit hrană și semnale mai ales propriilor puieți. Primele trei au dovezi experimentale; preferința pentru proprii puieți nu are dovezi publicate. (lecția 7.6)