Capitolul 10 · Omul și biosferaLecția 10.1
Omul în mediu: populație, resurse, deșeuri și poluare
Ce apasă mai mult asupra mediului: câți oameni trăiesc pe Pământ sau cât consumă fiecare? Și unde ajung lucrurile pe care le arunci?
- Mărime
- de la 6 km la 12.742 km
- Nivel
- biosferă
- Timp
- din 1958 până azi
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 2019, lumea a produs 353 de milioane de tone de deșeuri din plastic. Ce parte din ele a fost reciclată efectiv?
Vezi răspunsul
Potrivit OCDE, după pierderile din procesul de reciclare, doar 9% din deșeurile de plastic au fost reciclate, 19% au fost incinerate și aproape 50% au ajuns în depozite de deșeuri. O parte din ce se colectează separat nu ajunge să fie transformat în material nou.
Pe 15 noiembrie 2022, după estimarea ONU, populația lumii a ajuns la 8 miliarde de oameni. Fiecare dintre ei are nevoie de hrană, apă și energie și aruncă ceva în fiecare zi. Cât de mult apasă omenirea asupra mediului depinde de câți oameni sunt, de cât consumă fiecare și de felul în care se produc, se folosesc și se refolosesc lucrurile.
Populația crește, dar tot mai încet
Demografia studiază numărul oamenilor, structura lor pe vârste și felul în care se schimbă populațiile. Omenirii i-au trebuit 12 ani ca să treacă de la 7 la 8 miliarde de oameni, iar ONU estimează că pentru următorul miliard va fi nevoie de aproximativ 15 ani, până în 2037. Din 2020, populația lumii crește cu mai puțin de 1% pe an, cel mai încet din 1950 încoace, iar proiecțiile ONU din 2022 arată un maxim de aproximativ 10,4 miliarde de oameni în anii 2080.
Numărul oamenilor este doar o parte a poveștii. Diferențele dintre țări sunt mari: în 2023, consumul unui locuitor al Statelor Unite a cerut, măsurat ca amprentă ecologică, de aproximativ șase ori mai mult teren productiv decât al unui locuitor al Indiei (7,14 față de 1,15 hectare globale). Presiunea totală asupra mediului depinde de numărul de oameni, de consumul fiecăruia și de tehnologia cu care sunt produse bunurile.
Resurse care se refac și resurse care se termină
Resursele regenerabile se refac într-un timp comparabil cu viața omului: apa dulce, lemnul pădurilor, peștii, energia Soarelui și a vântului. Resursele neregenerabile se refac foarte încet sau deloc: cărbunele, petrolul, gazele naturale, minereurile.
O resursă regenerabilă poate fi totuși epuizată dacă este folosită mai repede decât se reface. Un lac în care se pescuiește mai mult decât cresc peștii rămâne fără pește, iar solul fertil, odată erodat, are nevoie de secole ca să se refacă.
Poluarea aerului, a apei și a solului
Poluarea este introducerea în mediu a unor substanțe sau forme de energie care dăunează organismelor. În aer, gazele de eșapament și fumul din industrie și din sobe dau particule fine, oxizi de azot și, sub acțiunea luminii, ozon la nivelul solului. Amestecul acestor poluanți deasupra orașelor se numește smog. Agenția Europeană de Mediu estimează că, în 2023, particulele fine, ozonul și dioxidul de azot peste nivelurile recomandate de OMS au produs în Europa aproximativ 206.000, 71.000 și, respectiv, 56.000 de decese premature.
Dioxidul de sulf și oxizii de azot formează în atmosferă acizi care cad cu precipitațiile: aceasta este ploaia acidă, care acidifiază lacurile și solurile și slăbește pădurile. În ape, azotul și fosforul din îngrășăminte și din apele uzate produc eutrofizarea: algele se înmulțesc foarte mult, iar descompunerea lor consumă oxigenul din apă, așa că peștii mor.
Solul este poluat de metale grele, de pesticide și de deșeuri lăsate la întâmplare. Plasticul se fragmentează în bucăți tot mai mici, dar nu dispare. Potrivit OCDE, din cele 353 de milioane de tone de deșeuri din plastic produse în lume în 2019, doar 9% au fost reciclate efectiv.

Foto: Délmagyarország/Karnok Csaba, CC BY-SA 3.0, sursa. Micșorată.
Deșeurile: întâi mai puține, apoi refolosite, apoi reciclate
Legislația Uniunii Europene ordonează gestionarea deșeurilor pe cinci trepte, de la cea mai bună la cea mai slabă: prevenirea (deșeul nu se produce), pregătirea pentru reutilizare (obiectul este reparat și folosit din nou), reciclarea (materialul devine materie primă pentru produse noi), alte forme de valorificare, cum este arderea cu producere de energie, și eliminarea, de obicei prin depozitare.
Rata de reciclare este partea din deșeurile produse care este reciclată efectiv, în procente. În 2023, media Uniunii Europene pentru deșeurile municipale a fost 43,3%, iar ținta pentru 2025 era 55%. Reciclarea are și ea costuri: colectare, transport, sortare, energie și pierderi de material. De aceea, prevenirea stă înaintea ei.
Exemplu rezolvat
Deșeurile unei familii într-un an
În 2024, un locuitor al României a produs în medie 305 kg de deșeuri municipale, cea mai mică valoare din Uniunea Europeană. O familie de patru persoane produce deci aproximativ 4 × 305 = 1.220 kg pe an.
Dacă se aplică rata de reciclare a României din 2023, de 12,4%, se reciclează 1.220 × 0,124 ≈ 151 kg. Cu media europeană din același an, 43,3%, s-ar recicla 1.220 × 0,433 ≈ 528 kg, de aproape trei ori și jumătate mai mult.
Calculul combină o medie pe locuitor din 2024 cu rate din 2023, deci arată un ordin de mărime. Rezultatul real al unei familii depinde de ce colectează separat și de ce se întâmplă apoi cu materialul colectat.
În România
Cianura de la Baia Mare și reciclarea care întârzie
Pe 30 ianuarie 2000, după ninsori și ploi urmate de dezgheț, digul iazului de decantare al companiei Aurul SA de lângă Baia Mare s-a rupt. Aproximativ 100.000 de metri cubi de apă cu cianură au ajuns în râul Lăpuș, apoi în Someș, Tisa și Dunăre, până la Marea Neagră. Pe traseu au fost semnalați pești morți, mai întâi în județul Satu Mare. Iazul conținea resturi de la vechile exploatări miniere, din care se recupera aur și argint cu soluții de cianură.
Gestionarea deșeurilor este o problemă mai lentă, dar de fiecare zi. În 2023, România a reciclat 12,4% din deșeurile municipale, cea mai mică rată din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 43,3%.
Pe scurt
- Populația lumii a ajuns la 8 miliarde de oameni pe 15 noiembrie 2022 și crește tot mai încet; impactul asupra mediului depinde și de consumul pe locuitor și de tehnologie.
- Resursele regenerabile (apă, lemn, pește, energie solară) se refac, dar pot fi epuizate dacă sunt folosite mai repede decât se refac; resursele neregenerabile (combustibili fosili, minereuri) se termină.
- Poluarea aerului produce smog și ploi acide, poluarea apei cu nutrienți produce eutrofizare, iar solul este poluat cu metale grele, pesticide și plastic.
- Ordinea gestionării deșeurilor este: prevenire, reutilizare, reciclare, alte valorificări, eliminare.
- În 2023, România a reciclat 12,4% din deșeurile municipale, față de media europeană de 43,3%.
Greșeli frecvente
GreșitImpactul asupra mediului depinde doar de câți oameni sunt.
CorectContează și cât consumă fiecare și cum sunt produse bunurile. Țări cu populație asemănătoare pot avea impacturi foarte diferite.
GreșitDacă arunc plasticul la reciclare, problema dispare.
CorectO parte din ce se colectează se pierde la sortare și prelucrare: în lume, doar 9% din deșeurile de plastic au ajuns efectiv reciclate în 2019. Mai eficient este ca deșeul să nu apară.
GreșitResursele regenerabile nu se pot termina niciodată.
CorectSe termină dacă sunt folosite mai repede decât se refac, cum se întâmplă cu un lac în care se pescuiește prea mult.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre aceste resurse este neregenerabilă?
Răspuns
c) Gazele naturale. Gazele naturale s-au format în milioane de ani și nu se refac pe scara de timp a omului.
Ordonează treptele gestionării deșeurilor, de la cea mai bună la cea mai slabă.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Prevenirea: deșeul nu se produce
- Pregătirea pentru reutilizare: obiectul este reparat și folosit din nou
- Reciclarea: materialul devine materie primă
- Alte valorificări, de exemplu arderea cu producere de energie
- Eliminarea, de obicei prin depozitare
Cu cât treapta este mai sus, cu atât se pierd mai puține materiale și se consumă mai puțină energie. Reciclarea vine abia a treia.
Ce gaze produc ploaia acidă?
Răspuns
b) Dioxidul de sulf și oxizii de azot. Dioxidul de sulf și oxizii de azot formează acizi în atmosferă.
De ce mor peștii dintr-un lac în care ajung multe îngrășăminte?
Răspuns
b) Algele se înmulțesc, iar descompunerea lor consumă oxigenul din apă. Azotul și fosforul hrănesc algele; când acestea mor, descompunătorii consumă oxigenul.
În 2019, lumea a produs 353 de milioane de tone de deșeuri din plastic, iar 9% au fost reciclate efectiv. Câte milioane de tone au fost reciclate? Rotunjește la o zecimală.
milioane de toneRăspuns
31,8 milioane de tone. 353 × 0,09 = 31,77, adică aproximativ 31,8 milioane de tone.
O familie de trei persoane produce 305 kg de deșeuri municipale de persoană într-un an și reciclează 12,4% din ele. Câte kilograme reciclează într-un an? Rotunjește la număr întreg.
kgRăspuns
113 kg. 3 × 305 = 915 kg; 915 × 0,124 = 113,46, adică aproximativ 113 kg.
Două orașe au același număr de locuitori. În primul, fiecare locuitor produce 500 kg de deșeuri pe an și se reciclează 50%; în al doilea, 300 kg și se reciclează 15%. Care oraș lasă mai multe deșeuri nereciclate? Ce măsură ar ajuta fiecare oraș?
Un răspuns bun
Primul oraș: 500 × 0,5 = 250 kg pe locuitor nereciclate. Al doilea: 300 × 0,85 = 255 kg. Rezultatele sunt aproape egale, deși orașele arată foarte diferit. Primul oraș ar câștiga cel mai mult reducând cantitatea produsă (prevenire, reutilizare), al doilea, colectând separat și reciclând mai mult.
Un răspuns complet calculează cantitatea nereciclată pe locuitor în ambele orașe, observă că atât cantitatea produsă, cât și rata de reciclare contează, și propune măsuri legate de treptele ierarhiei deșeurilor.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Cântărește problema deșeurilor – Audit pe materiale curate sau studiu de caz, 35–45 de minute
Termeni
- demografie
- Știința care studiază numărul, structura și schimbările populațiilor umane.
- resurse regenerabile
- Resurse care se refac într-un timp scurt, dacă nu sunt folosite mai repede decât se refac.
- resurse neregenerabile
- Resurse care se refac foarte încet sau deloc, cum sunt combustibilii fosili și minereurile.
- poluare
- Introducerea în mediu a unor substanțe sau forme de energie care dăunează organismelor.
- smog
- Amestec de poluanți (particule fine, oxizi de azot, ozon) care se adună în aerul orașelor.
- ploaie acidă
- Precipitații acidifiate de acizii formați în atmosferă din dioxid de sulf și oxizi de azot.
- eutrofizare
- Îmbogățirea apei în azot și fosfor, urmată de înmulțirea algelor și de scăderea oxigenului.
- rata de reciclare
- Procentul din deșeurile produse care este reciclat efectiv.
Surse și legătura cu programa
- ONU – Day of Eight Billion – 8 miliarde pe 15 noiembrie 2022; 12 ani de la 7 la 8 miliarde; aproximativ 15 ani până la 9 miliarde, în 2037
- UN DESA – World population to reach 8 billion on 15 November 2022 (World Population Prospects 2022) – creștere sub 1% pe an din 2020, cea mai lentă din 1950; maxim de aproximativ 10,4 miliarde în anii 2080
- OpenStax – Biology 2e, 46.3 Biogeochemical Cycles – resursa neregenerabilă (combustibilii fosili); eutrofizarea din scurgerile de îngrășăminte, cu scăderea oxigenului; ploaia acidă din oxizii de azot
- US EPA – What is Acid Rain? – ploaia acidă se formează din dioxid de sulf și oxizi de azot emiși în atmosferă
- Agenția Europeană de Mediu – Air pollution – 206.000, 71.000 și 56.000 de decese premature în Europa în 2023 atribuite particulelor fine, ozonului și dioxidului de azot peste recomandările OMS
- VOA News (februarie 2022), citând OECD Global Plastics Outlook – 353 de milioane de tone de deșeuri din plastic în 2019; 9% reciclat după pierderi, 19% incinerat, aproape 50% depozitat (sursă secundară)
- Comisia Europeană – Waste Framework Directive – ierarhia deșeurilor în cinci trepte; principiul „poluatorul plătește”
- Eurostat – Municipal waste statistics (date extrase în ianuarie 2026) – 305 kg pe locuitor în România în 2024 (cea mai mică valoare din UE); rata de reciclare 2023: România 12,4%, media UE 43,3%; ținta de 55% pentru 2025
- UNEP/OCHA – Cyanide spill at Baia Mare, Romania: assessment mission (martie 2000), pe ReliefWeb – ruperea digului Aurul SA pe 30 ianuarie 2000; zăpadă, precipitații și dezgheț; aproximativ 100.000 m³ de apă cu cianură în Lăpuș, apoi Someș, Tisa, Dunăre, Marea Neagră; primii pești morți semnalați la Satu Mare; recuperarea aurului și argintului din iazul Meda
- York University / Footprint Data Foundation – National Ecological Footprint and Biocapacity Accounts, Edition 2026 – amprenta ecologică de consum pe locuitor în 2023: SUA 7,14 gha, India 1,15 gha
Din programă: „Prezența omului în mediu în era modernă (demografie, dezvoltare, utilizarea resurselor, deșeurile, poluarea)” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2, 3.2.