Capitolul 3 · CelulaLecția 3.5
Diversitatea celulară și raportul suprafață–volum: de ce celulele au forme diferite și rămân mici
De ce un neuron are prelungiri lungi, o globulă roșie e turtită, iar un elefant nu este făcut dintr-o singură celulă uriașă?
- Mărime
- de la 5 nm la 100 µm
- Nivel
- celulă
- Timp
- o zi din viața unei celule
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pereții intestinului subțire sunt acoperiți de pliuri, vilozități și microvili. Cât de mare este, după măsurătorile din 2014, suprafața interioară a întregului tub digestiv la un adult?
Vezi răspunsul
Aproximativ 32 m², dintre care cam 2 m² în intestinul gros. Manualele vechi dădeau 260–300 m², dar acele estimări se sprijineau pe date incomplete. Chiar și așa, vilozitățile și microvilii măresc suprafața intestinului subțire de 60–120 de ori.
Un neuron motor din măduva spinării poate avea un axon lung de un metru, de la baza coloanei până la degetele piciorului. O globulă roșie are doar 7–8 µm și este turtită ca o pastilă scobită pe ambele fețe. Amândouă sunt celule ale aceluiași om. Forma fiecăreia se potrivește cu munca ei.
Celule animale: formă pentru fiecare muncă
Neuronul primește și transmite semnale. Are un corp celular, cu nucleul, numeroase dendrite ramificate, care primesc mesaje de la alți neuroni, și un singur axon, care duce semnalul spre altă celulă, uneori la mare distanță.
Globula roșie (hematia) transportă oxigen. Are forma unui disc biconcav, gros pe margini și foarte subțire la mijloc, iar această formă îi dă o suprafață mare față de volum, prin care gazele trec repede. Globula roșie matură nu are nucleu și nici mitocondrii, iar prin capilarele cele mai înguste trece pliindu-se.
Fibra musculară scheletică se contractă. Este o celulă foarte lungă, cu mulți nuclei, formată în embrion prin unirea a sute de celule. În mușchiul croitor al coapsei poate ajunge la 30 cm lungime și 100 µm grosime.
Celulele epiteliale acoperă suprafețe și căptușesc organe. Cele din intestinul subțire au pe fața dinspre interiorul intestinului microvili, prelungiri foarte mici ale membranei, care măresc suprafața prin care se absorb substanțele.

Foto: Scootdive, CC BY-SA 3.0, sursa. Decupată (partea de sus) și micșorată.
Celule vegetale și fungice: formă pentru apă, gaze și hrană
Perișorii absorbanți ai rădăcinii sunt prelungiri ale celulelor din epiderma rădăcinii. Ei măresc mult suprafața prin care rădăcina absoarbe apa și sărurile minerale.
Celulele stomatice sunt perechi de celule care înconjoară fiecare stomată din epiderma frunzei. Ele deschid și închid stomata, deschiderea prin care frunza face schimb de gaze cu aerul.
Vasele lemnoase sunt tuburi formate din celule moarte la maturitate, cu pereți groși, întăriți cu lignină. Pereții de la capetele celulelor sunt perforați, așa că celulele așezate cap la cap formează tuburile prin care urcă apa. Vasele liberiene, prin care circulă seva elaborată, sunt formate din celule vii, dar fără nucleu, ajutate de celule-anexă alăturate.
La fungi, corpul este alcătuit din hife, filamente subțiri ramificate care formează împreună miceliul. La cele mai multe ciuperci, hifele sunt împărțite prin pereți transversali; la altele, cum este mucegaiul pâinii, sunt tuburi continue, cu mulți nuclei. Fungii își secretă enzimele în afară și absorb substanțele descompuse prin suprafața mare a miceliului.
De ce celulele rămân mici: suprafața și volumul
Tot ce intră și iese din celulă trece prin membrană, deci prin suprafața ei. Ce consumă hrană și oxigen este volumul, adică interiorul celulei. Când o celulă crește păstrându-și forma, volumul crește mai repede decât suprafața.
Pentru un cub cu latura a, suprafața este S = 6a², iar volumul este V = a³. Raportul suprafață–volum este S/V = 6/a. Dacă latura se dublează, suprafața crește de patru ori, volumul de opt ori, iar raportul se înjumătățește. O celulă mare are, la fiecare micrometru cub de interior, mai puțină membrană prin care să primească substanțele și să scape de deșeuri.

| Latura a | Suprafața S | Volumul V | S/V | Tăiat în cuburi de 1 µm: suprafața totală |
|---|---|---|---|---|
| 1 µm | 6 µm² | 1 µm³ | 6 µm⁻¹ | 6 µm² (la fel) |
| 2 µm | 24 µm² | 8 µm³ | 3 µm⁻¹ | 48 µm² (de 2 ori mai mult) |
| 3 µm | 54 µm² | 27 µm³ | 2 µm⁻¹ | 162 µm² (de 3 ori mai mult) |
| 4 µm | 96 µm² | 64 µm³ | 1,5 µm⁻¹ | 384 µm² (de 4 ori mai mult) |
| 6 µm | 216 µm² | 216 µm³ | 1 µm⁻¹ | 1.296 µm² (de 6 ori mai mult) |
| 8 µm | 384 µm² | 512 µm³ | 0,75 µm⁻¹ | 3.072 µm² (de 8 ori mai mult) |
| Timp de model τ | Cantitate stânga | Cantitate dreapta | Concentrație stânga | Concentrație dreapta |
|---|---|---|---|---|
| 0 | 8 | 0 | 8 | 0 |
| 0,5 | 5,08 | 2,92 | 5,08 | 0,97 |
| 1 | 3,58 | 4,42 | 3,58 | 1,47 |
| 2 | 2,42 | 5,58 | 2,42 | 1,86 |
| 3 | 2,11 | 5,89 | 2,11 | 1,96 |
| 5 | 2,01 | 5,99 | 2,01 | 2 |
| echilibru | 2 | 6 | 2 | 2 |
Compartimentele au volumele 1 și 3; la început cantitatea 8 este toată în stânga. Totalul rămâne 8. La echilibru concentrațiile sunt egale, 2, iar cantitățile diferă, 2 și 6, pentru că volumele diferă. Distanța, ca estimare: cu D = 2, o deplasare pătratică medie de 2 pe o direcție cere timpul 1, iar una de 4 cere 4: distanța dublă, timp de patru ori mai mare.
Calcul. Desene la scară ale unor forme ideale: cuburi fără pliuri și două compartimente amestecate perfect, cu volume fixe. S = 6a², V = a³ și S/V = 6/a; raportul are unitatea 1/lungime. În partea B volumele, cantitățile și timpul sunt în unități de model, iar timpul τ nu are secunde; cazul inițial (volume 1 și 3, cantitate 8 în stânga) este un exemplu de calcul. Particulele sunt doar un desen.
Cum măresc celulele și organismele suprafața de schimb
Organismele mari sunt alcătuite din multe celule mici, fiecare cu raport suprafață–volum mare. Acolo unde schimburile sunt intense, celulele au forme turtite, alungite sau cu prelungiri: discul globulei roșii, perișorii absorbanți, microvilii, hifele.
La nivel de organ, suprafața este mărită prin pliuri. Interiorul tubului digestiv al unui adult are, după măsurătorile publicate în 2014, aproximativ 32 m², iar vilozitățile și microvilii măresc suprafața intestinului subțire de 60–120 de ori față de un tub neted.
Exemplu rezolvat
Trei celule-cub
Celulele nu sunt cuburi, dar cubul face calculul ușor. Compari trei cuburi cu laturile de 1 µm, 2 µm și 4 µm.
Latura 1 µm: S = 6 × 1² = 6 µm², V = 1³ = 1 µm³, S/V = 6 µm⁻¹. Latura 2 µm: S = 6 × 4 = 24 µm², V = 8 µm³, S/V = 3 µm⁻¹. Latura 4 µm: S = 6 × 16 = 96 µm², V = 64 µm³, S/V = 1,5 µm⁻¹. De fiecare dată când latura se dublează, raportul se înjumătățește.
Dacă împarți cubul de 4 µm în opt cuburi de 2 µm, volumul total rămâne 64 µm³, dar suprafața totală devine 8 × 24 = 192 µm², adică dublă. Împărțirea în celule mici dă mai multă membrană pentru același volum.
Acasă poți vedea același lucru cu un cartof: tai un cub cu latura de 1 cm și unul de 3 cm și le lași o oră în suc de sfeclă diluat cu apă. Colorantul pătrunde cam la aceeași adâncime în amândouă, dar după ce le tai în două, cubul mic este colorat aproape în întregime, iar cel mare are miezul alb.
În România
Gheorghe Marinescu și celula nervoasă
Gheorghe Marinescu s-a născut la București în 1863 și a studiat neurologia la Paris, cu Jean-Martin Charcot, la spitalul Salpêtrière. Întors acasă, a condus timp de 41 de ani catedra de neurologie clinică a Universității din București, la Spitalul Colentina, și este considerat întemeietorul școlii românești de neurologie.
În 1909 a publicat la Paris, în două volume, tratatul La cellule nerveuse („Celula nervoasă”), cu o prefață a histologului spaniol Santiago Ramón y Cajal. Primul volum tratează structura celulei în general, al doilea neuronul. Marinescu a studiat schimbările din corpul neuronului după lezarea axonului și a descris fibrele fine din interiorul celulei nervoase.
Între 1898 și 1901, tot la București, a filmat bolnavi cu tulburări de mers, în unele dintre primele filme științifice din lume.
Pe scurt
- Forma celulelor este corelată cu funcția lor: neuronul are dendrite și un axon lung, globula roșie este un disc biconcav fără nucleu, fibra musculară este lungă și are mulți nuclei.
- La plante, perișorii absorbanți măresc suprafața de absorbție, celulele stomatice deschid și închid stomatele, iar vasele lemnoase sunt tuburi din celule moarte cu pereți lignificați.
- La fungi, hifele formează miceliul și absorb hrana prin suprafața lui mare.
- Pentru un cub cu latura a, S = 6a², V = a³ și S/V = 6/a; când celula crește, raportul suprafață–volum scade.
- Celulele rămân mici și au forme turtite, alungite sau cu prelungiri (microvili, perișori absorbanți) pentru că schimburile cu mediul se fac prin suprafață.
Greșeli frecvente
GreșitDacă dublezi latura unei celule, i se dublează și volumul.
CorectVolumul crește cu cubul laturii, deci de opt ori; suprafața crește doar de patru ori, iar raportul suprafață–volum scade la jumătate.
GreșitCelula își alege forma de care are nevoie.
CorectForma celulei rezultă din informația genetică și din dezvoltarea ei, iar formele potrivite cu o muncă s-au păstrat prin evoluție. Celula nu alege nimic.
GreșitO celulă mai mare face schimburi mai bune cu mediul, pentru că are o membrană mai mare.
CorectMembrana ei este mai mare în total, dar volumul de deservit crește mai repede. Pentru fiecare micrometru cub de interior rămâne mai puțină membrană.
Verifică-te
6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce câștigă globula roșie din forma de disc biconcav?
Răspuns
b) O suprafață mare față de volum, pentru schimbul de gaze. Forma turtită și scobită aduce tot interiorul aproape de membrană și mărește suprafața față de volum. Globula roșie matură nu are nucleu sau mitocondrii și nu are perete.
Latura unui cub crește de la 2 µm la 4 µm. Ce se întâmplă cu volumul lui?
Răspuns
c) Crește de opt ori. V = a³, deci (2a)³ = 8a³. Volumul trece de la 8 µm³ la 64 µm³.
Care descriere se potrivește vaselor lemnoase?
Răspuns
b) Tuburi din celule moarte la maturitate, cu pereți lignificați, așezate cap la cap. Vasele lemnoase conduc apa prin tuburi formate din celule moarte. Celulele vii fără nucleu formează vasele liberiene, iar celelalte variante descriu celulele stomatice și perișorii absorbanți.
Care este raportul suprafață–volum al unui cub cu latura de 5 µm, în µm⁻¹?
µm⁻¹Răspuns
1,2 µm⁻¹. S/V = 6/a = 6 : 5 = 1,2 µm⁻¹. Verificare: S = 150 µm², V = 125 µm³, 150 : 125 = 1,2.
Alege grupul căruia îi aparține fiecare celulă specializată.
Răspuns
Celulă vegetală: Perișor absorbant; Celulă stomatică; Celulă de vas lemnos.
Celulă animală: Neuron; Globulă roșie; Fibră musculară scheletică.
Celulă fungică: Hifă.
Perișorii absorbanți, celulele stomatice și vasele lemnoase sunt ale plantelor; neuronul, globula roșie și fibra musculară, ale animalelor; hifele sunt filamentele din care este făcut corpul fungilor.
O amibă este o singură celulă, cam rotundă. Explică de ce nu poate crește la nesfârșit păstrându-și forma și ce se întâmplă, de obicei, când ajunge la o anumită mărime.
Un răspuns bun
Când amiba crește, volumul ei crește cu cubul dimensiunii, iar suprafața doar cu pătratul, așa că raportul suprafață–volum scade. Prin membrana relativ mai mică nu mai intră destulă hrană și oxigen și nu ies destule deșeuri pentru tot interiorul. De obicei, la o anumită mărime celula se divide în două celule mai mici, fiecare cu raport suprafață–volum mai mare.
Un răspuns complet spune că volumul crește mai repede decât suprafața, leagă schimburile de membrană (suprafață) și consumul de volum și numește o soluție, diviziunea sau schimbarea formei.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Un cub mai mare: ce câștigă și ce pierde? – Modelare geometrică, 35–40 de minute (CS)
Termeni
- raport suprafață–volum
- Suprafața unei celule împărțită la volumul ei; scade când celula crește păstrându-și forma.
- neuron
- Celulă nervoasă, cu corp celular, dendrite și un axon, specializată în primirea și transmiterea semnalelor.
- axon
- Prelungirea unică a neuronului care duce semnalul spre altă celulă.
- microvili
- Prelungiri foarte mici ale membranei unor celule epiteliale, care măresc suprafața de absorbție.
- perișor absorbant
- Prelungire a unei celule din epiderma rădăcinii, care mărește suprafața de absorbție a apei și a sărurilor minerale.
- celule stomatice
- Perechea de celule care înconjoară o stomată și o deschid sau o închid.
- hifă
- Filament subțire din care este alcătuit corpul unei ciuperci; mai multe hife formează miceliul.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 35.1 Neurons and Glial Cells – axonul unui neuron motor uman poate avea un metru, de la baza coloanei la degete; dendritele primesc mesaje; diversitatea formelor de neuroni
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 12.2 Nervous Tissue – corpul celular, dendritele, un singur axon, terminațiile axonale
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 18.3 Erythrocytes – diametrul de 7–8 µm; disc biconcav cu suprafață mare față de volum pentru schimbul de gaze; fără nucleu și fără mitocondrii; se pliază în capilare
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 10.2 Skeletal Muscle – fibrele multinucleate formate prin unirea a până la sute de mioblaste; diametru până la 100 µm și lungime până la 30 cm în mușchiul croitor
- OpenStax – Biology 2e, 30.3 Roots – perișorii absorbanți sunt prelungiri ale celulelor epidermei rădăcinii și măresc suprafața de absorbție a apei și a mineralelor
- OpenStax – Biology 2e, 30.2 Stems – vasele lemnoase moarte la maturitate, cu pereți lignificați și plăci perforate la capete; tuburile ciuruite vii, fără nucleu, cu celule-anexă; celulele stomatice deschid și închid stomata
- OpenStax – Biology 2e, 24.1 Characteristics of Fungi – hifele și miceliul; hife septate la cei mai mulți fungi, cenocitice la mucegaiul pâinii; absorbția prin suprafața mare a miceliului după secretarea enzimelor
- OpenStax – Biology 2e, 4.2 Prokaryotic Cells – când celula crește, raportul suprafață–volum scade
- Helander, Fändriks – Surface area of the digestive tract – revisited, Scand J Gastroenterol 49(6):681–689, 2014 (PubMed) – suprafața interioară a tubului digestiv, în medie aproximativ 32 m², dintre care cam 2 m² în intestinul gros; vilozitățile și microvilii măresc suprafața intestinului subțire de 60–120 de ori; valorile vechi din manuale, 260–300 m²
- Opris și colab. – George Marinesco in the Constellation of Modern Neuroscience, Frontiers in Neuroscience 11:726, 2017 (PMC) – născut la București în 1863; studii cu Charcot la Salpêtrière; catedra de neurologie clinică la Colentina timp de 41 de ani; școala românească de neurologie; La cellule nerveuse, Paris, 1909, două volume, prefață de Ramón y Cajal; cromatoliza și neurofibrilele; filmele științifice din 1898–1901
Din programă: „Diversitatea celulară corelată cu specializarea funcțională la celulele vegetale, animale, fungice”; „Importanța volumelor și a suprafețelor celulare în schimburile de substanțe între organism și mediu” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.