Biologie IX EN

Capitolul 3 · CelulaLecția 3.4

Organitele celulare: ribozomi, reticul, Golgi, lizozomi, mitocondrii, plastide, vacuole și centrozom

De ce o roșie verde se face roșie când se coace și ce s-a schimbat, de fapt, în celulele ei?

Mărime
de la 5 nm la 100 µm
Nivel
celulă
Timp
o zi din viața unei celule

Mâine am testzece întrebări din capitolul 3

Înainte să citești: tu ce crezi?

O celulă din frunza unei plante are cloroplaste, cu care face fotosinteză. Are și mitocondrii?

Vezi răspunsul

Da. Cloroplastele folosesc lumina ca să facă glucide, iar mitocondriile descompun glucidele și produc ATP, ziua și noaptea. Plantele au nevoie de amândouă, iar mitocondriile se găsesc și în celulele rădăcinii, unde nu ajunge lumina.

O roșie verde are în celulele pulpei cloroplaste cu clorofilă. Când se coace, clorofila este descompusă, iar cloroplastele se transformă în cromoplaste, care adună pigmenți roșii și portocalii; în roșie, licopenul se adună chiar sub formă de cristale. Culoarea fructului arată că organitele din celulele lui și-au schimbat munca.

Organitele care fac proteinele și le trimit la destinație

Ribozomii sunt organite mici, fără membrană, formate din ARN și proteine, în două subunități. Pe ei aminoacizii sunt legați în lanțuri, adică se fac proteinele. Unii plutesc liberi în citosol și fac proteine folosite chiar acolo; alții sunt prinși de membrana reticulului endoplasmatic.

Reticulul endoplasmatic (RE) este o rețea de saci și canale turtite, delimitate de membrană. RE rugos are ribozomi pe fața dinspre citosol: proteinele făcute de ei intră în reticul, unde se pliază și sunt modificate. Tot RE rugos face fosfolipide pentru membrane. RE neted nu are ribozomi; în el se fac lipide și hormoni steroizi, sunt neutralizate unele medicamente și otrăvuri, iar în celula musculară se depozitează ionii de calciu.

Aparatul Golgi este un teanc de saci turtiți. Primește proteine și lipide de la reticul, în vezicule mici, le modifică, le sortează și le ambalează în alte vezicule. Unele dintre acestea se unesc cu membrana plasmatică și își varsă conținutul în afara celulei, adică îl secretă.

Lizozomii sunt vezicule cu enzime care descompun proteine, glucide, lipide și acizi nucleici. Ei digeră părțile uzate ale celulei și bacteriile înghițite de celulele de apărare. Sunt caracteristici celulelor animale; în celula vegetală, această muncă o face vacuola.

nucleu ≈ 5 min ≈ 20 min ≈ 60 min Unde era proteina marcată, după: RE rugos cu ribozomi vezicule aparat Golgi granule de secreție în afara celulei membrana plasmatică
Figura 1Experimentul lui Caro și Palade din 1964: proteina marcată a apărut întâi în reticulul endoplasmatic rugos, apoi în aparatul Golgi și abia la urmă în granulele de secreție, care își varsă conținutul în afara celulei. Schemă, fără scară.

Organitele energiei: mitocondria și plastidele

Mitocondria are două membrane. Cea interioară formează pliuri numite criste, care înconjoară o substanță fundamentală numită matrice. În mitocondrie are loc cea mai mare parte a respirației celulare, prin care energia din glucide este trecută în ATP, molecula pe care celula o folosește ca sursă de energie. Mitocondriile se găsesc în aproape toate celulele eucariote, inclusiv în cele ale plantelor și fungilor, și au ADN și ribozomi proprii.

Plastidele sunt organite cu membrană dublă întâlnite la plante și la alge. Cloroplastele conțin clorofilă și fac fotosinteza: în interiorul lor sunt saci membranari turtiți, tilacoidele, așezați în teancuri numite grana, înconjurați de stromă. Cromoplastele adună pigmenți carotenoizi, galbeni, portocalii și roșii, și dau culoarea multor flori și fructe. Leucoplastele sunt incolore și depozitează substanțe; dintre ele, amiloplastele adună amidon în rădăcini, semințe și tuberculi, cum este cartoful.

Micrografie electronică alb-negru cu două mitocondrii rotunjite, fiecare cu o membrană exterioară netedă și pliuri interioare.
Figura 2Două mitocondrii dintr-o celulă de plămân de mamifer, la microscopul electronic. Membrana exterioară este netedă, iar cea interioară face pliuri, cristele, în matrice. Bara din colțul stânga jos are 50 nm.

Foto: Louisa Howard, Dartmouth Electron Microscope Facility, Public domain, sursa. Fără modificări.

O tăietură prin celula HeLa, în gri: un nucleu oval mare, de 21,2 µm pe 13,6 µm, înconjurat de citoplasmă cu zeci de mitocondrii mici și alungite.
FeliaÎnălțimea în volumAria nucleuluiProfile de mitocondrii
1 din 600,5 µmnu apare10
7 din 601,1 µm69 µm²107
13 din 601,6 µm182 µm²110
19 din 602,1 µm220 µm²88
24 din 60 (nucleul cel mai lat)2,6 µm225 µm²73
31 din 603,2 µm217 µm²21
37 din 603,8 µm191 µm²11
43 din 604,4 µm143 µm²5
49 din 604,9 µm78 µm²7
60 din 605,9 µmnu apare0

Nucleul apare în 53 din cele 60 de felii; măsoară 21,2 µm × 13,6 µm și are grosimea de 5,0 µm, într-un volum înalt de 6,4 µm. În felia 24, programul a găsit 73 de profile de mitocondrii. Cadrul are 32,8 µm × 24,1 µm; distanța dintre felii este de 91 nm.

Micrografie și calcul. Micrografie: 60 de planuri prin volumul unei celule HeLa, măsurat cu microscopul electronic FIB-SEM (setul jrc_hela-2, OpenOrganelle, Janelia Research Campus, CC BY 4.0). Fiecare plan este calculat din imaginile originale, făcute în alt sens, strat după strat; gri înseamnă densitate de electroni, nu culoare. Luminozitatea este reglată separat în fiecare plan și 3–5 rânduri de pixeli din fiecare plan, mai luminoase decât vecinele, au fost înlocuite cu media vecinelor. Zoomul nu adaugă detalii: un pixel afișat are 64 nm. Contururile sunt predicții făcute de un program (segmentare automată) și pot greși. Bacteria este un desen la scară, nu o micrografie.

Surse și credite. Janelia Research Campus, proiectul COSEM, setul de date jrc_hela-2 (microscopie electronică FIB-SEM și segmentări automate), publicat prin OpenOrganelle și prin Cell Organelle Segmentation in Electron Microscopy (COSEM) on AWS, licența CC BY 4.0 (sursa), înregistrată la sursa și la sursa; metoda segmentării: Heinrich et al., Whole-cell organelle segmentation in volume electron microscopy, Nature, 2021. Imaginile sunt micșorate, cu luminozitatea reglată, și tăiate în alt plan. Cloroplast într-o frunză de fasole, micrografie TEM colorată artificial: Kevin Mackenzie, University of Aberdeen, Wellcome Collection B0009849, CC BY 4.0, micșorată. Mărimea bacteriei: Escherichia coli, aproximativ 2,0 µm lungime și 0,25–1,0 µm diametru (desenată cu 0,5 µm), din Wikipedia, articolul Escherichia coli.

Vacuole și centrozom

Vacuolele sunt saci delimitați de membrană, care depozitează apă și substanțe. Celula vegetală matură are de obicei o vacuolă centrală mare, care ocupă cea mai mare parte din volumul ei, reglează cantitatea de apă și menține celula întinsă. Celulele animale au vacuole mici, puține.

Centrozomul se află lângă nucleu, în celulele animale. Este format din doi centrioli așezați perpendicular unul pe altul, fiecare fiind un cilindru din nouă grupe de câte trei microtubuli. Centrozomul organizează microtubulii celulei și, la diviziune, fusul care separă cromozomii. Cele mai multe celule vegetale nu au centrioli și își organizează microtubulii altfel.

Celula vegetală, animală și fungică, comparate

Toate trei sunt eucariote: au nucleu, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi și mitocondrii. Diferențele care se cer la test sunt puține și sigure.

Celula vegetală are perete celular din celuloză, plastide (cloroplaste, cromoplaste, leucoplaste), o vacuolă centrală mare și depozitează glucidele sub formă de amidon. Cele mai multe celule vegetale nu au centrioli.

Celula animală nu are perete și nici plastide, are centrozom cu centrioli, lizozomi și vacuole mici și depozitează glucidele sub formă de glicogen.

Celula fungică are perete celular din chitină, nu are cloroplaste și nici clorofilă, are vacuole și, ca animalele, depozitează glicogen. În membrana ei, locul colesterolului de la animale este luat de o substanță asemănătoare, ergosterolul.

Celulă vegetală perete din celuloză cloroplast vacuolă centrală mare nucleu cu nucleol Celulă animală fără perete mitocondrie lizozom RE și aparat Golgi centrozom: 2 centrioli Celulă fungică (din hifă) perete din chitină vacuole fără cloroplaste
Figura 3Schemă: nucleul, mitocondriile, reticulul endoplasmatic și aparatul Golgi apar în toate trei celulele. Diferă peretele (din celuloză, absent, din chitină), plastidele, vacuolele și centrozomul. Mărimile nu sunt la scară.

Exemplu rezolvat

Pe unde trece o proteină și cât timp trece între etape

În 1964, Lucien Caro și George Emil Palade au injectat unor cobai un aminoacid radioactiv. Celulele din pancreas l-au pus în proteinele pe care le făceau în acel moment, apoi cercetătorii au căutat la microscop unde se află proteinele marcate, după diferite intervale.

Rezultatul, la cobaiul viu: proteina marcată se afla în reticul la vreo 5 minute, în aparatul Golgi la vreo 20 de minute și în granulele de secreție după o oră.

Pasul 1: între observația din reticul și cea din aparatul Golgi au trecut cam 20 − 5 = 15 minute.

Pasul 2: între observația din aparatul Golgi și cea din granule au trecut cam 60 − 20 = 40 de minute.

Sunt intervale între observații; drumul unei singure proteine nu a fost cronometrat.

Pasul 3: interpretezi. Proteina nu se face în aparatul Golgi și nici nu apare direct în granule. Trece, în ordine, prin ribozomii de pe reticul, prin reticul, prin aparatul Golgi și ajunge în granule, din care este eliberată în afara celulei.

În România

George Emil Palade și grăunțele de pe membrane

George Emil Palade s-a născut la Iași, la 19 noiembrie 1912. Cu microscopul electronic, a arătat în 1953 că aproape toate celulele pe care le-a cercetat au grăunțe mici, de 10–15 nm, multe lipite de membranele reticulului endoplasmatic. Articolul a apărut în 1955. Particule asemănătoare mai văzuseră și alții; contribuția lui a fost descrierea lor sistematică, în peste 40 de tipuri de celule.

Rolul grăunțelor a fost dovedit mai târziu: în 1960, Palade și colegii săi au arătat, împreună cu alte grupuri, că ele leagă aminoacizii în proteine. Numele de „ribozom” a fost sugerat la un simpozion din 1958, fără ca sursele să spună cine l-a propus; pentru scurt timp, ribozomii s-au numit și „granulele lui Palade”.

În 1974, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină a fost împărțit în trei părți egale între Albert Claude, Christian de Duve, care descrisese lizozomii, și George E. Palade, „pentru descoperirile privind organizarea structurală și funcțională a celulei”.

Pe scurt

  1. Ribozomii, fără membrană, fac proteinele; RE rugos, cu ribozomi, primește și modifică proteinele, iar RE neted face lipide și neutralizează unele substanțe.
  2. Aparatul Golgi modifică, sortează și ambalează proteinele în vezicule, unele trimise în afara celulei; lizozomii digeră părțile uzate și bacteriile înghițite.
  3. Mitocondria are două membrane, cea interioară cu criste, și produce cea mai mare parte a ATP-ului prin respirație celulară, la plante, animale și fungi.
  4. Plastidele sunt cloroplastele (fotosinteză), cromoplastele (pigmenți carotenoizi) și leucoplastele (depozitare, de exemplu amidon).
  5. Celula vegetală are vacuolă centrală mare, iar centrozomul cu doi centrioli organizează microtubulii în celula animală.
  6. Celula vegetală are perete din celuloză și plastide, celula animală nu are perete și are centrioli, iar celula fungică are perete din chitină și nu are cloroplaste.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitPlantele au cloroplaste în loc de mitocondrii.

    CorectPlantele au și cloroplaste, și mitocondrii. Cloroplastele fac glucide folosind lumina, iar mitocondriile le descompun și produc ATP.

  • GreșitProteinele se fabrică în aparatul Golgi.

    CorectProteinele se fac pe ribozomi. Aparatul Golgi le primește de la reticul, le modifică, le sortează și le trimite mai departe.

  • GreșitToate celulele unei plante au cloroplaste.

    CorectNumai celulele din părțile verzi au cloroplaste. Celulele din rădăcină sau din tuberculul de cartof au leucoplaste, iar cele din petale și fructe coapte au adesea cromoplaste.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce organit asamblează lanțul de aminoacizi al unei proteine?

    Răspuns

    b) Ribozomul. Aminoacizii sunt legați în proteine pe ribozomi. Aparatul Golgi doar modifică și sortează proteinele deja făcute.

  2. Celulele tuberculului de cartof nu sunt verzi, dar sunt pline de amidon. Ce plastide au?

    Răspuns

    d) Leucoplaste (amiloplaste). Leucoplastele sunt plastide incolore de depozitare, iar amiloplastele adună amidon. Mitocondriile nu sunt plastide.

  3. Care organit lipsește din cele mai multe celule vegetale, dar se găsește în celula animală?

    Răspuns

    a) Centrozomul cu centrioli. Celulele animale au centrozom cu doi centrioli; cele mai multe celule vegetale nu au centrioli. Mitocondriile, Golgi și reticulul se găsesc în ambele.

  4. În experimentul din 1964, proteina marcată era în aparatul Golgi la vreo 20 de minute și în granule după o oră. Cam câte minute au trecut între cele două observații?

    minute
    Răspuns

    40 de minute. O oră înseamnă 60 de minute: 60 − 20 = 40 de minute.

  5. Ordonează locurile prin care trece o proteină care va fi eliberată din celulă.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Ribozomii de pe reticulul endoplasmatic rugos
    2. Interiorul reticulului endoplasmatic
    3. Vezicule mici spre aparatul Golgi
    4. Aparatul Golgi
    5. Granule de secreție
    6. În afara celulei

    Proteina se face pe ribozomii prinși de reticul, intră în reticul, ajunge cu vezicule la Golgi, este ambalată în granule, iar granulele se varsă în afara celulei.

  6. Alege tipul de celulă căruia îi aparține fiecare trăsătură.

    Răspuns

    Celulă vegetală: Perete celular din celuloză; Cloroplaste și vacuolă centrală mare; Amidon ca substanță de rezervă.

    Celulă animală: Fără perete celular; Centrozom cu doi centrioli.

    Celulă fungică: Perete celular din chitină; Ergosterol în membrană.

    Peretele din celuloză, cloroplastele și amidonul sunt ale celulei vegetale; lipsa peretelui și centriolii, ale celulei animale; peretele din chitină și ergosterolul, ale celulei fungice.

  7. Celulele din pancreas trimit afară cantități mari de enzime digestive, care sunt proteine. Ce organite te aștepți să fie foarte dezvoltate în ele și de ce?

    Un răspuns bun

    Mă aștept la mult reticul endoplasmatic rugos, cu mulți ribozomi, pentru că acolo se fac și se modifică proteinele de export. Aparatul Golgi trebuie să fie mare, ca să sorteze și să ambaleze enzimele în granule de secreție. Și multe mitocondrii, pentru că producerea și transportul proteinelor consumă ATP.

    Un răspuns complet leagă funcția (secreția de proteine) de RE rugos cu ribozomi și de aparatul Golgi, explică rolul fiecăruia și poate adăuga mitocondriile ca sursă de ATP.

Termeni

organit
Compartiment al celulei cu structură și rol precis, de obicei delimitat de membrană.
reticul endoplasmatic
Rețea de saci și canale delimitate de membrană; cel rugos are ribozomi și prelucrează proteine, cel neted face lipide.
aparatul Golgi
Teanc de saci turtiți care modifică, sortează și ambalează proteine și lipide în vezicule.
lizozom
Veziculă cu enzime digestive care descompune părțile uzate ale celulei și materialul înghițit.
mitocondrie
Organit cu două membrane, cea interioară cu criste, în care se produce cea mai mare parte a ATP-ului prin respirație celulară.
plastide
Organite cu membrană dublă ale plantelor și algelor: cloroplaste, cromoplaste și leucoplaste.
vacuolă
Sac delimitat de membrană care depozitează apă și substanțe; la celula vegetală matură este de obicei mare și centrală.
centrozom
Organit al celulei animale, format din doi centrioli, care organizează microtubulii și fusul de diviziune.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Tipuri fundamentale de celule - procariote și eucariote. Componentele celulei – principalele elemente structurale și funcțiile lor: membrană/perete celular, citoplasmă, organite celulare (ribozomi, mitocondrii, aparatul Golgi, RE, lizozomi, plastide, vacuole, centrozom), nucleu/nucleoid” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 2.2.