Capitolul 3 · CelulaLecția 3.4
Organitele celulare: ribozomi, reticul, Golgi, lizozomi, mitocondrii, plastide, vacuole și centrozom
De ce o roșie verde se face roșie când se coace și ce s-a schimbat, de fapt, în celulele ei?
- Mărime
- de la 5 nm la 100 µm
- Nivel
- celulă
- Timp
- o zi din viața unei celule
Înainte să citești: tu ce crezi?
O celulă din frunza unei plante are cloroplaste, cu care face fotosinteză. Are și mitocondrii?
Vezi răspunsul
Da. Cloroplastele folosesc lumina ca să facă glucide, iar mitocondriile descompun glucidele și produc ATP, ziua și noaptea. Plantele au nevoie de amândouă, iar mitocondriile se găsesc și în celulele rădăcinii, unde nu ajunge lumina.
O roșie verde are în celulele pulpei cloroplaste cu clorofilă. Când se coace, clorofila este descompusă, iar cloroplastele se transformă în cromoplaste, care adună pigmenți roșii și portocalii; în roșie, licopenul se adună chiar sub formă de cristale. Culoarea fructului arată că organitele din celulele lui și-au schimbat munca.
Organitele care fac proteinele și le trimit la destinație
Ribozomii sunt organite mici, fără membrană, formate din ARN și proteine, în două subunități. Pe ei aminoacizii sunt legați în lanțuri, adică se fac proteinele. Unii plutesc liberi în citosol și fac proteine folosite chiar acolo; alții sunt prinși de membrana reticulului endoplasmatic.
Reticulul endoplasmatic (RE) este o rețea de saci și canale turtite, delimitate de membrană. RE rugos are ribozomi pe fața dinspre citosol: proteinele făcute de ei intră în reticul, unde se pliază și sunt modificate. Tot RE rugos face fosfolipide pentru membrane. RE neted nu are ribozomi; în el se fac lipide și hormoni steroizi, sunt neutralizate unele medicamente și otrăvuri, iar în celula musculară se depozitează ionii de calciu.
Aparatul Golgi este un teanc de saci turtiți. Primește proteine și lipide de la reticul, în vezicule mici, le modifică, le sortează și le ambalează în alte vezicule. Unele dintre acestea se unesc cu membrana plasmatică și își varsă conținutul în afara celulei, adică îl secretă.
Lizozomii sunt vezicule cu enzime care descompun proteine, glucide, lipide și acizi nucleici. Ei digeră părțile uzate ale celulei și bacteriile înghițite de celulele de apărare. Sunt caracteristici celulelor animale; în celula vegetală, această muncă o face vacuola.
Organitele energiei: mitocondria și plastidele
Mitocondria are două membrane. Cea interioară formează pliuri numite criste, care înconjoară o substanță fundamentală numită matrice. În mitocondrie are loc cea mai mare parte a respirației celulare, prin care energia din glucide este trecută în ATP, molecula pe care celula o folosește ca sursă de energie. Mitocondriile se găsesc în aproape toate celulele eucariote, inclusiv în cele ale plantelor și fungilor, și au ADN și ribozomi proprii.
Plastidele sunt organite cu membrană dublă întâlnite la plante și la alge. Cloroplastele conțin clorofilă și fac fotosinteza: în interiorul lor sunt saci membranari turtiți, tilacoidele, așezați în teancuri numite grana, înconjurați de stromă. Cromoplastele adună pigmenți carotenoizi, galbeni, portocalii și roșii, și dau culoarea multor flori și fructe. Leucoplastele sunt incolore și depozitează substanțe; dintre ele, amiloplastele adună amidon în rădăcini, semințe și tuberculi, cum este cartoful.

Foto: Louisa Howard, Dartmouth Electron Microscope Facility, Public domain, sursa. Fără modificări.

| Felia | Înălțimea în volum | Aria nucleului | Profile de mitocondrii |
|---|---|---|---|
| 1 din 60 | 0,5 µm | nu apare | 10 |
| 7 din 60 | 1,1 µm | 69 µm² | 107 |
| 13 din 60 | 1,6 µm | 182 µm² | 110 |
| 19 din 60 | 2,1 µm | 220 µm² | 88 |
| 24 din 60 (nucleul cel mai lat) | 2,6 µm | 225 µm² | 73 |
| 31 din 60 | 3,2 µm | 217 µm² | 21 |
| 37 din 60 | 3,8 µm | 191 µm² | 11 |
| 43 din 60 | 4,4 µm | 143 µm² | 5 |
| 49 din 60 | 4,9 µm | 78 µm² | 7 |
| 60 din 60 | 5,9 µm | nu apare | 0 |
Nucleul apare în 53 din cele 60 de felii; măsoară 21,2 µm × 13,6 µm și are grosimea de 5,0 µm, într-un volum înalt de 6,4 µm. În felia 24, programul a găsit 73 de profile de mitocondrii. Cadrul are 32,8 µm × 24,1 µm; distanța dintre felii este de 91 nm.
Micrografie și calcul. Micrografie: 60 de planuri prin volumul unei celule HeLa, măsurat cu microscopul electronic FIB-SEM (setul jrc_hela-2, OpenOrganelle, Janelia Research Campus, CC BY 4.0). Fiecare plan este calculat din imaginile originale, făcute în alt sens, strat după strat; gri înseamnă densitate de electroni, nu culoare. Luminozitatea este reglată separat în fiecare plan și 3–5 rânduri de pixeli din fiecare plan, mai luminoase decât vecinele, au fost înlocuite cu media vecinelor. Zoomul nu adaugă detalii: un pixel afișat are 64 nm. Contururile sunt predicții făcute de un program (segmentare automată) și pot greși. Bacteria este un desen la scară, nu o micrografie.
Surse și credite. Janelia Research Campus, proiectul COSEM, setul de date jrc_hela-2 (microscopie electronică FIB-SEM și segmentări automate), publicat prin OpenOrganelle și prin Cell Organelle Segmentation in Electron Microscopy (COSEM) on AWS, licența CC BY 4.0 (sursa), înregistrată la sursa și la sursa; metoda segmentării: Heinrich et al., Whole-cell organelle segmentation in volume electron microscopy, Nature, 2021. Imaginile sunt micșorate, cu luminozitatea reglată, și tăiate în alt plan. Cloroplast într-o frunză de fasole, micrografie TEM colorată artificial: Kevin Mackenzie, University of Aberdeen, Wellcome Collection B0009849, CC BY 4.0, micșorată. Mărimea bacteriei: Escherichia coli, aproximativ 2,0 µm lungime și 0,25–1,0 µm diametru (desenată cu 0,5 µm), din Wikipedia, articolul Escherichia coli.
Vacuole și centrozom
Vacuolele sunt saci delimitați de membrană, care depozitează apă și substanțe. Celula vegetală matură are de obicei o vacuolă centrală mare, care ocupă cea mai mare parte din volumul ei, reglează cantitatea de apă și menține celula întinsă. Celulele animale au vacuole mici, puține.
Centrozomul se află lângă nucleu, în celulele animale. Este format din doi centrioli așezați perpendicular unul pe altul, fiecare fiind un cilindru din nouă grupe de câte trei microtubuli. Centrozomul organizează microtubulii celulei și, la diviziune, fusul care separă cromozomii. Cele mai multe celule vegetale nu au centrioli și își organizează microtubulii altfel.
Celula vegetală, animală și fungică, comparate
Toate trei sunt eucariote: au nucleu, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi și mitocondrii. Diferențele care se cer la test sunt puține și sigure.
Celula vegetală are perete celular din celuloză, plastide (cloroplaste, cromoplaste, leucoplaste), o vacuolă centrală mare și depozitează glucidele sub formă de amidon. Cele mai multe celule vegetale nu au centrioli.
Celula animală nu are perete și nici plastide, are centrozom cu centrioli, lizozomi și vacuole mici și depozitează glucidele sub formă de glicogen.
Celula fungică are perete celular din chitină, nu are cloroplaste și nici clorofilă, are vacuole și, ca animalele, depozitează glicogen. În membrana ei, locul colesterolului de la animale este luat de o substanță asemănătoare, ergosterolul.
Exemplu rezolvat
Pe unde trece o proteină și cât timp trece între etape
În 1964, Lucien Caro și George Emil Palade au injectat unor cobai un aminoacid radioactiv. Celulele din pancreas l-au pus în proteinele pe care le făceau în acel moment, apoi cercetătorii au căutat la microscop unde se află proteinele marcate, după diferite intervale.
Rezultatul, la cobaiul viu: proteina marcată se afla în reticul la vreo 5 minute, în aparatul Golgi la vreo 20 de minute și în granulele de secreție după o oră.
Pasul 1: între observația din reticul și cea din aparatul Golgi au trecut cam 20 − 5 = 15 minute.
Pasul 2: între observația din aparatul Golgi și cea din granule au trecut cam 60 − 20 = 40 de minute.
Sunt intervale între observații; drumul unei singure proteine nu a fost cronometrat.
Pasul 3: interpretezi. Proteina nu se face în aparatul Golgi și nici nu apare direct în granule. Trece, în ordine, prin ribozomii de pe reticul, prin reticul, prin aparatul Golgi și ajunge în granule, din care este eliberată în afara celulei.
În România
George Emil Palade și grăunțele de pe membrane
George Emil Palade s-a născut la Iași, la 19 noiembrie 1912. Cu microscopul electronic, a arătat în 1953 că aproape toate celulele pe care le-a cercetat au grăunțe mici, de 10–15 nm, multe lipite de membranele reticulului endoplasmatic. Articolul a apărut în 1955. Particule asemănătoare mai văzuseră și alții; contribuția lui a fost descrierea lor sistematică, în peste 40 de tipuri de celule.
Rolul grăunțelor a fost dovedit mai târziu: în 1960, Palade și colegii săi au arătat, împreună cu alte grupuri, că ele leagă aminoacizii în proteine. Numele de „ribozom” a fost sugerat la un simpozion din 1958, fără ca sursele să spună cine l-a propus; pentru scurt timp, ribozomii s-au numit și „granulele lui Palade”.
În 1974, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină a fost împărțit în trei părți egale între Albert Claude, Christian de Duve, care descrisese lizozomii, și George E. Palade, „pentru descoperirile privind organizarea structurală și funcțională a celulei”.
Pe scurt
- Ribozomii, fără membrană, fac proteinele; RE rugos, cu ribozomi, primește și modifică proteinele, iar RE neted face lipide și neutralizează unele substanțe.
- Aparatul Golgi modifică, sortează și ambalează proteinele în vezicule, unele trimise în afara celulei; lizozomii digeră părțile uzate și bacteriile înghițite.
- Mitocondria are două membrane, cea interioară cu criste, și produce cea mai mare parte a ATP-ului prin respirație celulară, la plante, animale și fungi.
- Plastidele sunt cloroplastele (fotosinteză), cromoplastele (pigmenți carotenoizi) și leucoplastele (depozitare, de exemplu amidon).
- Celula vegetală are vacuolă centrală mare, iar centrozomul cu doi centrioli organizează microtubulii în celula animală.
- Celula vegetală are perete din celuloză și plastide, celula animală nu are perete și are centrioli, iar celula fungică are perete din chitină și nu are cloroplaste.
Greșeli frecvente
GreșitPlantele au cloroplaste în loc de mitocondrii.
CorectPlantele au și cloroplaste, și mitocondrii. Cloroplastele fac glucide folosind lumina, iar mitocondriile le descompun și produc ATP.
GreșitProteinele se fabrică în aparatul Golgi.
CorectProteinele se fac pe ribozomi. Aparatul Golgi le primește de la reticul, le modifică, le sortează și le trimite mai departe.
GreșitToate celulele unei plante au cloroplaste.
CorectNumai celulele din părțile verzi au cloroplaste. Celulele din rădăcină sau din tuberculul de cartof au leucoplaste, iar cele din petale și fructe coapte au adesea cromoplaste.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce organit asamblează lanțul de aminoacizi al unei proteine?
Răspuns
b) Ribozomul. Aminoacizii sunt legați în proteine pe ribozomi. Aparatul Golgi doar modifică și sortează proteinele deja făcute.
Celulele tuberculului de cartof nu sunt verzi, dar sunt pline de amidon. Ce plastide au?
Răspuns
d) Leucoplaste (amiloplaste). Leucoplastele sunt plastide incolore de depozitare, iar amiloplastele adună amidon. Mitocondriile nu sunt plastide.
Care organit lipsește din cele mai multe celule vegetale, dar se găsește în celula animală?
Răspuns
a) Centrozomul cu centrioli. Celulele animale au centrozom cu doi centrioli; cele mai multe celule vegetale nu au centrioli. Mitocondriile, Golgi și reticulul se găsesc în ambele.
În experimentul din 1964, proteina marcată era în aparatul Golgi la vreo 20 de minute și în granule după o oră. Cam câte minute au trecut între cele două observații?
minuteRăspuns
40 de minute. O oră înseamnă 60 de minute: 60 − 20 = 40 de minute.
Ordonează locurile prin care trece o proteină care va fi eliberată din celulă.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Ribozomii de pe reticulul endoplasmatic rugos
- Interiorul reticulului endoplasmatic
- Vezicule mici spre aparatul Golgi
- Aparatul Golgi
- Granule de secreție
- În afara celulei
Proteina se face pe ribozomii prinși de reticul, intră în reticul, ajunge cu vezicule la Golgi, este ambalată în granule, iar granulele se varsă în afara celulei.
Alege tipul de celulă căruia îi aparține fiecare trăsătură.
Răspuns
Celulă vegetală: Perete celular din celuloză; Cloroplaste și vacuolă centrală mare; Amidon ca substanță de rezervă.
Celulă animală: Fără perete celular; Centrozom cu doi centrioli.
Celulă fungică: Perete celular din chitină; Ergosterol în membrană.
Peretele din celuloză, cloroplastele și amidonul sunt ale celulei vegetale; lipsa peretelui și centriolii, ale celulei animale; peretele din chitină și ergosterolul, ale celulei fungice.
Celulele din pancreas trimit afară cantități mari de enzime digestive, care sunt proteine. Ce organite te aștepți să fie foarte dezvoltate în ele și de ce?
Un răspuns bun
Mă aștept la mult reticul endoplasmatic rugos, cu mulți ribozomi, pentru că acolo se fac și se modifică proteinele de export. Aparatul Golgi trebuie să fie mare, ca să sorteze și să ambaleze enzimele în granule de secreție. Și multe mitocondrii, pentru că producerea și transportul proteinelor consumă ATP.
Un răspuns complet leagă funcția (secreția de proteine) de RE rugos cu ribozomi și de aparatul Golgi, explică rolul fiecăruia și poate adăuga mitocondriile ca sursă de ATP.
Termeni
- organit
- Compartiment al celulei cu structură și rol precis, de obicei delimitat de membrană.
- reticul endoplasmatic
- Rețea de saci și canale delimitate de membrană; cel rugos are ribozomi și prelucrează proteine, cel neted face lipide.
- aparatul Golgi
- Teanc de saci turtiți care modifică, sortează și ambalează proteine și lipide în vezicule.
- lizozom
- Veziculă cu enzime digestive care descompune părțile uzate ale celulei și materialul înghițit.
- mitocondrie
- Organit cu două membrane, cea interioară cu criste, în care se produce cea mai mare parte a ATP-ului prin respirație celulară.
- plastide
- Organite cu membrană dublă ale plantelor și algelor: cloroplaste, cromoplaste și leucoplaste.
- vacuolă
- Sac delimitat de membrană care depozitează apă și substanțe; la celula vegetală matură este de obicei mare și centrală.
- centrozom
- Organit al celulei animale, format din doi centrioli, care organizează microtubulii și fusul de diviziune.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 4.3 Eukaryotic Cells – ribozomii liberi și prinși de RE fac proteine; mitocondria cu două membrane, criste, matrice, ATP, ADN și ribozomi proprii; cloroplastele cu tilacoide, grana, stromă, clorofilă; vacuola centrală ocupă cea mai mare parte din volum; centrozomul cu doi centrioli perpendiculari, din nouă triplete de microtubuli; lizozomii la animale, digestia în vacuolă la plante; diferențele dintre celula animală și cea vegetală
- OpenStax – Biology 2e, 4.4 The Endomembrane System and Proteins – RE rugos (ribozomi, plierea și modificarea proteinelor, fosfolipide); RE neted (lipide, hormoni steroizi, detoxifiere, depozitarea calciului în mușchi); aparatul Golgi (sortare, ambalare, secreție); lizozomii (enzime hidrolitice, digestia patogenilor înghițiți)
- OpenStax – Biology 2e, 24.1 Characteristics of Fungi – perete din chitină, depozitarea glicogenului, lipsa cloroplastelor și a clorofilei, ergosterolul în locul colesterolului
- OpenStax – Biology 2e, 3.2 Carbohydrates – amidonul este forma de depozitare a glucidelor la plante, glicogenul la animale
- Sadali, Sowden, Ling, Jarvis – Differentiation of chromoplasts and other plastids in plants, Plant Cell Reports 2019 (PMC) – cromoplastele acumulează carotenoizi, în flori și fructe; în roșie, cristale de licopen; cromoplastele pot proveni din cloroplaste, cu descompunerea clorofilei, în timpul coacerii; leucoplastele incolore; amiloplastele depozitează amidon în rădăcini, semințe și tuberculi
- Karolinska Institutet – Comunicatul Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină 1974 – premiul împărțit între Claude, de Duve și Palade; lizozomii identificați de de Duve; Palade a arătat, împreună cu alte grupuri, rolul particulelor în sinteza proteinelor
- NobelPrize.org – George E. Palade, Facts – motivația premiului, „for their discoveries concerning the structural and functional organization of the cell”; împărțirea în trei părți egale
- George E. Palade – Autobiografie, Les Prix Nobel 1974 – nașterea la Iași, 19 noiembrie 1912
- G. E. Palade – A small particulate component of the cytoplasm, J Biophys Biochem Cytol 1(1):59–68, 1955 (PMC) – prezentarea din 1953 și articolul din 1955; grăunțe de 100–150 Å (10–15 nm); peste 40 de tipuri de celule; particule asemănătoare văzute și izolate înainte de alții
- Caro, Palade – Protein synthesis, storage, and discharge in the pancreatic exocrine cell, J Cell Biol 1964 (PMC) – leucină radioactivă la cobaiul viu; proteina marcată în reticul la vreo 5 minute, în Golgi la vreo 20 de minute, în granule după o oră
- R. B. Roberts (ed.) – Microsomal Particles and Protein Synthesis, 1958 (Internet Archive) – cuvântul „ribozom” a fost sugerat în timpul simpozionului din februarie 1958, fără să se spună de cine
- Marilyn G. Farquhar – George E. Palade 1912–2008, Biographical Memoirs, National Academy of Sciences – numele „granulele lui Palade”, folosit scurt timp pentru ribozomi
Din programă: „Tipuri fundamentale de celule - procariote și eucariote. Componentele celulei – principalele elemente structurale și funcțiile lor: membrană/perete celular, citoplasmă, organite celulare (ribozomi, mitocondrii, aparatul Golgi, RE, lizozomi, plastide, vacuole, centrozom), nucleu/nucleoid” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 2.2.