Biologie IX EN

Test pe capitol · trunchi comun

Test de Biologie, clasa a IX-a: capitolul 7, Plante: construcții pentru viață

10 întrebări · câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect · 20 de minute · Lecțiile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4

Înapoi la pagina profesorilor

Nume și prenumeClasaData
  1. De ce poate face fotosinteză o algă roșie?

    1. Pentru că ficoeritrina înlocuiește complet clorofila
    2. Pentru că are clorofilă, acoperită de pigmentul roșu ficoeritrină
    3. Pentru că ia substanțele organice din apă
    4. Nu poate face fotosinteză
  2. Ce este talul?

    1. O frunză de algă
    2. Un vas conducător
    3. Un tip de spor
    4. Un corp fără rădăcină, tulpină, frunze și vase conducătoare
  3. Care alge sunt rudele cele mai apropiate ale plantelor de uscat?

    1. Algele verzi
    2. Algele roșii
    3. Toate algele la fel
    4. Niciuna; plantele de uscat nu au rude printre alge
  4. Un pumn de mușchi-de-turbă uscat cântărește 8 g, iar după zece minute în apă cântărește 120 g. De câte ori este mai mare masa apei reținute decât masa mușchiului uscat?

    Răspuns: ori

  5. Pune fiecare caracter la grupa căreia îi aparține.

    Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.

    Numai la mușchi
    Numai la ferigi
    La amândouă

    Xilem și floemÎnmulțire prin sporiGametul mascul înoată în apăSporogon cu capsulăSori pe fața inferioară a frunzeiRizoizi în loc de rădăcini

  6. De ce nu crește un mușchi cât un arbore?

    1. Pentru că nu face fotosinteză
    2. Pentru că nu are vase conducătoare și lignină care să ducă apa și să susțină un corp înalt
    3. Pentru că trăiește numai sub apă
    4. Pentru că se înmulțește prin semințe mici
  7. Ordonează etapele înmulțirii la pin.

    Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 5 pentru ultimul.

    • Din ovul se formează sămânța, pe solzul conului
    • Conul se usucă, se deschide și eliberează semințele înaripate
    • Gametul mascul se unește cu gametul feminin (fecundația), la peste un an după polenizare
    • Vântul duce polenul la conurile femeiești (polenizarea)
    • Conurile bărbătești eliberează polenul
  8. Bradul de la Șinca Veche are 62,5 m. Un mușchi-de-pământ bine crescut are 10 cm. De câte ori este bradul mai înalt decât mușchiul?

    Răspuns: ori

  9. Pune fiecare plantă sau caracter la grupa potrivită.

    Scrie fiecare cartonaș sub grupa potrivită.

    Monocotiledonate
    Dicotiledonate

    LaleaUn singur cotiledonFrunze cu nervuri în rețeaStejarPorumbFloarea-soarelui

  10. Ordonează etapele, de la floare la fruct.

    Scrie în pătrățel numărul pasului: 1 pentru primul, 5 pentru ultimul.

    • Polenul ajunge pe stigmat (polenizarea)
    • Ovulul devine sămânță, iar ovarul devine fruct
    • Polenul se formează în antere
    • Tubul polinic crește prin stil până la ovul
    • Gameții masculi se unesc cu celulele din ovul (fecundația dublă)

Barem: capitolul 7

Pagină pentru profesor. Fiecare întrebare valorează 1 punct, dacă răspunsul este întreg corect; la întrebările de ordonat și de grupat se acordă punctul numai pentru răspunsul complet. Pentru o notă, baremul îl stabilește profesorul.

  1. b) Pentru că are clorofilă, acoperită de pigmentul roșu ficoeritrină. Culoarea roșie vine de la ficoeritrină, care acoperă clorofila fără să o înlocuiască. (lecția 7.1)

  2. d) Un corp fără rădăcină, tulpină, frunze și vase conducătoare. Corpul algelor, unicelular sau pluricelular, nu este împărțit în organe și nu are vase. (lecția 7.1)

  3. a) Algele verzi. Algele verzi au aceiași pigmenți (clorofilă a și b), același amidon de rezervă și perete cu celuloză ca plantele de uscat. (lecția 7.1)

  4. 14 ori (se acceptă o abatere de cel mult 0,1). Apa reținută: 120 − 8 = 112 g. Raportul: 112 : 8 = 14. (lecția 7.2)

  5. Numai la mușchi: Rizoizi în loc de rădăcini; Sporogon cu capsulă. Numai la ferigi: Xilem și floem; Sori pe fața inferioară a frunzei. La amândouă: Gametul mascul înoată în apă; Înmulțire prin spori. Mușchii au rizoizi și sporogon; ferigile au vase și sori. Ambele grupe fac spori și au nevoie de apă la fecundație. (lecția 7.2)

  6. b) Pentru că nu are vase conducătoare și lignină care să ducă apa și să susțină un corp înalt. Fără vase, apa trece din celulă în celulă numai pe distanțe mici; fără lignină, tulpinița nu poate susține un corp înalt. (lecția 7.2)

  7. Ordinea corectă: 1. Conurile bărbătești eliberează polenul; 2. Vântul duce polenul la conurile femeiești (polenizarea); 3. Gametul mascul se unește cu gametul feminin (fecundația), la peste un an după polenizare; 4. Din ovul se formează sămânța, pe solzul conului; 5. Conul se usucă, se deschide și eliberează semințele înaripate. Polenizarea precede fecundația cu mai mult de un an; sămânța se formează după fecundație și este eliberată când conul se deschide. (lecția 7.3)

  8. 625 de ori (se acceptă o abatere de cel mult 1). 62,5 m = 6.250 cm; 6.250 : 10 = 625. (lecția 7.3)

  9. Monocotiledonate: Porumb; Lalea; Un singur cotiledon. Dicotiledonate: Floarea-soarelui; Frunze cu nervuri în rețea; Stejar. Monocotiledonatele au un cotiledon și nervuri paralele (porumb, lalea); dicotiledonatele au două cotiledoane și nervuri în rețea (floarea-soarelui, stejar). (lecția 7.4)

  10. Ordinea corectă: 1. Polenul se formează în antere; 2. Polenul ajunge pe stigmat (polenizarea); 3. Tubul polinic crește prin stil până la ovul; 4. Gameții masculi se unesc cu celulele din ovul (fecundația dublă); 5. Ovulul devine sămânță, iar ovarul devine fruct. Polenizarea precede formarea tubului polinic; fecundația are loc în ovul; fructul și sămânța se formează după fecundație. (lecția 7.4)