Capitolul 2 · Moleculele viețiiLecția 2.3
Proteinele, acizii nucleici și ATP: construcție, informație, energie
Cum poate o celulă să construiască mii de proteine diferite din doar 20 de aminoacizi și de unde știe în ce ordine să-i lege?
- Mărime
- de la 0,1 nm la 10 nm
- Nivel
- atomi și molecule
- Timp
- o clipă
Înainte să citești: tu ce crezi?
Celulele tale folosesc ATP fără întrerupere. Cât ATP produce și consumă corpul tău într-o singură zi?
Vezi răspunsul
Aproximativ cât masa întregului corp. Aceleași molecule sunt refăcute și folosite din nou de foarte multe ori pe zi: ATP se desface în ADP și fosfat când eliberează energie, apoi este refăcut din ele, mai ales cu energia din respirația celulară.
Părul, unghiile, enzimele din salivă, hemoglobina din sânge și anticorpii care te apără de microbi sunt toate proteine. Sunt construite din aceleași 20 de piese, legate în altă ordine. Ordinea este scrisă în ADN.
Proteinele sunt lanțuri de aminoacizi
Proteinele sunt substanțe organice formate din unități numite aminoacizi. În proteinele organismelor se găsesc în mod obișnuit 20 de aminoacizi. Corpul omului poate produce 11 dintre ei; ceilalți nouă se numesc aminoacizi esențiali și trebuie să vină din hrană.
Doi aminoacizi se leagă printr-o legătură peptidică; la formarea ei se elimină o moleculă de apă. Un lanț de mulți aminoacizi se numește polipeptid. Ordinea aminoacizilor în lanț este structura primară a proteinei. Lanțul se pliază apoi într-o formă în spațiu, iar de această formă depinde rolul proteinei.
Căldura, acizii sau alte substanțe pot strica forma unei proteine fără să rupă lanțul de aminoacizi: proteina se denaturează și nu își mai poate face rolul. Albușul de ou care se albește în tigaie este un exemplu de denaturare care nu mai poate fi întoarsă.
Pentru curioși
La anemia falciformă, un singur aminoacid din lanțul beta al hemoglobinei este înlocuit cu altul, din cauza schimbării unei singure baze în ADN. Moleculele de hemoglobină modificată se pot lega între ele în fibre lungi, mai ales când în sânge este puțin oxigen; fibrele deformează globulele roșii, care iau forma de seceră și pot bloca vasele mici.
Ce fac proteinele
Proteinele au cele mai multe roluri dintre moleculele celulei. Au rol structural: keratina din păr și unghii, colagenul din piele și tendoane, actina din mușchi. Au rol de enzime: catalizează, adică accelerează, reacțiile chimice din celulă. Au rol de transport: hemoglobina duce oxigenul. Au rol de apărare: anticorpii recunosc și leagă microbii. Unele proteine sunt hormoni; insulina are două lanțuri, unul de 21 și unul de 30 de aminoacizi.
Hemoglobina arată bine legătura dintre formă și rol. O moleculă de hemoglobină este formată din patru lanțuri de aminoacizi, două lanțuri alfa și două lanțuri beta. Fiecare lanț ține o grupare hem, un inel care are în centru un atom de fier. Fiecare atom de fier leagă o moleculă de oxigen, așa că o moleculă de hemoglobină poate transporta patru molecule de O₂. Aici ajunge fierul din alimentație despre care este vorba la sărurile minerale.



| Ce se măsoară sau se calculează din coordonate | Fără oxigen (2HHB) | Cu oxigen (1HHO) |
|---|---|---|
| Aminoacizi: lanț alfa, lanț beta, în total | 141, 146, 574 | 141, 146, 574 |
| Atomi de proteină, de hem, de O₂ | 4.384, 172, 0 | 4.384, 172, 8 |
| Fierul față de planul celor patru atomi de azot: hem alfa, hem beta (Å) | 0,40, 0,36 | 0,12, −0,11 |
| Distanța dintre fierele celor două lanțuri beta (Å) | 39,5 | 34,6 |
| Distanța dintre fierele celor două lanțuri alfa (Å) | 34,2 | 34,7 |
| Cea mai mare întindere a moleculei, între centrele atomilor (nm) | 6,6 | 6,5 |
| Rotirea perechii α2β2 între cele două structuri, cu α1β1 suprapuse | 13,0° | aceeași rotire |
Măsurători și calcul. Măsurătoare: pozițiile atomilor, din structurile 2HHB (fără oxigen, 1,74 Å) și 1HHO (cu oxigen, 2,1 Å), obținute prin difracție de raze X pe cristale de hemoglobină umană (RCSB Protein Data Bank, domeniu public). Cele două imagini sunt două structuri, nu înregistrarea unei mișcări. În 1HHO fișierul conține un singur lanț alfa și unul beta; a doua pereche este copia lor prin simetria cristalului, așa cum o dă ansamblul biologic. Calcul: suprapunerea celor două structuri pe perechea α1β1, distanțele și unghiurile. Desen: tuburile, sferele și culorile, alese de cel care desenează; sferele au razele atomilor, iar fierul și O₂ sunt mărite pentru a se vedea.
Surse și credite. Coordonate: RCSB Protein Data Bank, intrările 1HHO (B. Shaanan, 1983) și 2HHB (G. Fermi, M. F. Perutz, B. Shaanan, R. Fourme, 1984), CC0.
Acizii nucleici: ADN și ARN
Acizii nucleici păstrează și folosesc informația ereditară. Sunt lanțuri de nucleotide; fiecare nucleotid are trei părți: o bază azotată, un zahăr cu cinci atomi de carbon (pentoză) și o grupare fosfat.
ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) are zahărul dezoxiriboză și bazele adenină (A), guanină (G), citozină (C) și timină (T). Este format din două lanțuri răsucite unul în jurul celuilalt, un dublu helix. Bazele din cele două lanțuri se leagă în perechi fixe: A cu T și G cu C. Ordinea bazelor este informația după care celula își construiește proteinele. La eucariote, ADN-ul se află în nucleu, dar și în mitocondrii și cloroplaste.
ARN-ul (acidul ribonucleic) are zahărul riboză, iar în locul timinei are uracil (U). De obicei este format dintr-un singur lanț. ARN-ul mesager (ARNm) duce copia informației la ribozomi, ARN-ul de transfer (ARNt) aduce aminoacizii, iar ARN-ul ribozomal (ARNr) intră în alcătuirea ribozomilor. Pe scurt: ADN are dezoxiriboză, timină și două lanțuri; ARN are riboză, uracil și de obicei un lanț.
ATP: molecula care transferă energia
ATP (adenozin-trifosfatul) este format din adenină, riboză și trei grupări fosfat. Când ultima grupare fosfat se desprinde, ATP devine ADP (adenozin-difosfat) plus un fosfat, iar reacția eliberează energie. Celula cuplează această reacție cu procese care au nevoie de energie: contracția mușchilor, construcția proteinelor, transportul unor substanțe prin membrană.
Celula are în orice moment puțin ATP: într-un mușchi, el ajunge doar pentru câteva secunde de contracție. De aceea celula îl reface continuu din ADP și fosfat, mai ales cu energia eliberată în respirația celulară din glucoză și grăsimi, apoi îl consumă din nou. Rezervele de energie pe termen lung sunt glicogenul și grăsimile. ATP nu creează energie: transferă energia de la reacțiile care o eliberează la procesele care o folosesc.
Pentru curioși
Când un efort începe brusc, mușchiul reface ATP la început din fosfocreatină, care ajunge pentru aproximativ 15 secunde, apoi și prin glicoliza anaerobă, care poate susține efortul în jur de un minut. În repaus și la un efort moderat, aproximativ 95% din ATP-ul mușchiului vine din respirația aerobă.
Exemplu rezolvat
Cât de lung este ADN-ul dintr-o celulă
O copie a genomului uman are aproximativ 3 miliarde de perechi de baze. O celulă obișnuită a corpului are două copii, una de la mamă și una de la tată. În dublul helix, două perechi de baze vecine sunt la 0,34 nm una de alta.
Pasul 1: numărul de perechi de baze din celulă: 2 × 3.000.000.000 = 6.000.000.000.
Pasul 2: lungimea: 6.000.000.000 × 0,34 nm = 2.040.000.000 nm.
Pasul 3: transformarea unităților: 1 m = 1.000.000.000 nm, deci lungimea este de aproximativ 2 m.
Doi metri de ADN încap într-un nucleu pe care nu îl vezi cu ochiul liber pentru că sunt strâns împachetați. Rezultatul este un exemplu de calcul cu valori rotunjite, potrivit ca ordin de mărime.
În România
Hemoglobina măsurată înainte de donarea de sânge
Înainte de o donare de sânge, la un centru de transfuzie din România se verifică hemoglobina. Pragul este cel din regulile europene: cel puțin 125 g de hemoglobină într-un litru de sânge la femei și cel puțin 135 g la bărbați. Sub prag, donarea se amână.
Numerele spun cât de multă proteină se află în sânge. Corpul unui adult are aproximativ cinci litri de sânge. La 135 g/l, în cinci litri se află 5 × 135 = 675 g de hemoglobină, mai mult de jumătate de kilogram dintr-o singură proteină. Fiecare moleculă are patru hemuri cu câte un atom de fier, așa că lipsa fierului din hrană scade hemoglobina și poate amâna o donare.
Pragul nu este un diagnostic: el arată doar dacă donarea este sigură în acea zi. Valoarea hemoglobinei unei persoane o interpretează medicul.
Pe scurt
- Proteinele sunt lanțuri de aminoacizi (20 de tipuri) unite prin legături peptidice; ordinea aminoacizilor determină forma, iar forma determină rolul.
- Rolurile proteinelor: structural (keratină, colagen), enzime, transport (hemoglobina), apărare (anticorpi), hormoni (insulina).
- Hemoglobina are patru lanțuri, două alfa și două beta; fiecare are un hem cu un atom de fier, iar fiecare fier leagă o moleculă de oxigen.
- Nucleotidul are o bază azotată, o pentoză și un fosfat; ADN are dezoxiriboză, bazele A, T, G, C și două lanțuri în dublu helix (A–T, G–C); ARN are riboză, uracil în loc de timină și de obicei un lanț.
- ADN-ul păstrează informația ereditară; ARNm, ARNt și ARNr o folosesc la construcția proteinelor.
- ATP (adenină, riboză, trei fosfați) eliberează energie când devine ADP și fosfat și este refăcut continuu, mai ales prin respirația celulară; transferă energia, nu o creează.
Greșeli frecvente
GreșitATP creează energie pentru celulă.
CorectATP transferă energia: o primește mai ales de la respirația celulară când este refăcut din ADP și fosfat și o cedează proceselor care au nevoie de ea.
GreșitADN-ul se transformă în proteină.
CorectADN-ul rămâne ADN. Ordinea bazelor lui este folosită ca informație, iar proteina este construită din aminoacizi, la ribozomi.
GreșitToate proteinele sunt mușchi sau carne.
CorectProteinele au multe roluri: enzimele, hemoglobina, anticorpii și insulina sunt proteine cu roluri diferite.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce se elimină la formarea unei legături peptidice între doi aminoacizi?
Răspuns
b) O moleculă de apă. Legătura peptidică se formează prin eliminarea unei molecule de apă, la fel ca legătura dintre două monozaharide.
Câte molecule de oxigen poate transporta o moleculă de hemoglobină?
Răspuns
c) Patru. Hemoglobina are patru lanțuri, fiecare cu un hem; fiecare hem are un atom de fier care leagă o moleculă de O₂.
Prin ce se deosebește ARN-ul de ADN?
Răspuns
b) ARN are riboză și uracil în loc de timină. ARN-ul are riboză, uracil și de obicei un singur lanț. Ambii acizi nucleici au grupări fosfat în nucleotide.
Într-o catenă de ADN se află baza G. Ce bază stă în fața ei pe cealaltă catenă?
Răspuns
d) C. Perechile sunt fixe: A cu T și G cu C. Uracilul apare numai în ARN.
Cât ar măsura, în nanometri, o bucată de ADN cu 1.000 de perechi de baze întinsă în linie dreaptă?
nmRăspuns
340 nm. Două perechi vecine sunt la 0,34 nm: 1.000 × 0,34 = 340 nm, adică 0,34 µm.
Alege rolul fiecărei proteine.
Răspuns
Structural: Keratina din păr; Colagenul din tendoane.
Transport: Hemoglobina; Proteina care leagă oxigenul în globula roșie.
Apărare: Anticorpii.
Keratina și colagenul construiesc structuri, hemoglobina transportă oxigenul, anticorpii recunosc și leagă microbii.
Un elev spune: „Când aleargă, mușchii folosesc rezerva de ATP, iar când se termină ATP-ul, omul obosește definitiv.” Explică ce este greșit în afirmație și cum obțin de fapt mușchii energie continuu.
Un răspuns bun
Mușchiul are puțin ATP, cât pentru câteva secunde de contracție, așa că ATP nu este o rezervă pe termen lung. Mușchii desfac ATP în ADP și fosfat și folosesc energia eliberată pentru contracție, iar celula reface continuu ATP din ADP și fosfat: în primele secunde din fosfocreatină și prin glicoliza anaerobă, apoi mai ales cu energia din respirația celulară a glucozei și a grăsimilor. Rezervele de energie sunt glicogenul și grăsimile; ATP doar transferă energia de la ele la contracție.
Un răspuns complet spune că mușchiul are puțin ATP, refăcut continuu din ADP și fosfat, numește respirația celulară ca principală sursă de energie și numește rezervele reale (glicogen, grăsimi).
Termeni
- aminoacid
- Unitatea din care sunt construite proteinele; în proteine se găsesc în mod obișnuit 20 de aminoacizi.
- legătură peptidică
- Legătura dintre doi aminoacizi, formată cu eliminarea unei molecule de apă.
- denaturare
- Pierderea formei unei proteine sub acțiunea căldurii, a acizilor sau a altor substanțe, fără ruperea lanțului de aminoacizi.
- hem
- Grupare în formă de inel, cu un atom de fier în centru, de care se leagă oxigenul în hemoglobină.
- nucleotid
- Unitatea acizilor nucleici, formată dintr-o bază azotată, o pentoză și o grupare fosfat.
- dublu helix
- Forma ADN-ului: două lanțuri de nucleotide răsucite unul în jurul celuilalt, unite prin perechile de baze A–T și G–C.
- ATP
- Adenozin-trifosfat, moleculă formată din adenină, riboză și trei fosfați, care transferă energia în celulă.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 3.4 Proteins – 20 de aminoacizi, nouă esențiali; legătura peptidică cu eliminare de apă; rolurile proteinelor; insulina cu lanțuri de 21 și 30 de aminoacizi; hemoglobina cu două lanțuri alfa și două beta; structura primară; denaturarea (oul prăjit); anemia falciformă
- OpenStax – Biology 2e, 34.2 Nutrition and Energy Production – corpul poate produce 11 dintre cei 20 de aminoacizi
- RCSB PDB-101 – Molecule of the Month: Hemoglobin – două lanțuri alfa și două beta, fiecare cu un hem care conține un atom de fier; oxigenul se leagă reversibil de fier
- RCSB PDB – 2HHB, human deoxyhaemoglobin – structura măsurată a hemoglobinei fără oxigen: patru lanțuri (alfa 141, beta 146 de aminoacizi), patru grupări hem
- OpenStax – Biology 2e, 3.5 Nucleic Acids – nucleotidul (bază, pentoză, fosfat); bazele ADN și ARN; dezoxiriboză și riboză; dublu helix, A–T, G–C; 0,34 nm între perechi; ADN în nucleu, mitocondrii, cloroplaste; ARN monocatenar; ARNm, ARNt, ARNr
- NHGRI (genome.gov) – Base Pair – o copie a genomului uman are aproximativ 3 miliarde de perechi de baze
- OpenStax – Biology 2e, 6.4 ATP: Adenosine Triphosphate – structura ATP; hidroliza la ADP și fosfat eliberează energie; refacerea cere energie; cuplarea cu procese care consumă energie
- Törnroth-Horsefield și Neutze, PNAS 2008 – Opening and closing the metabolite gate – într-o zi corpul omului folosește și reface o cantitate de ATP echivalentă cu masa corpului
- Directiva 2004/33/CE, anexa III – criterii de eligibilitate a donatorilor (text pe legislation.gov.uk) – hemoglobina donatorului: cel puțin 125 g/l la femei și 135 g/l la bărbați
- Baroul Dolj – pliant campanie de donare de sânge – condiția aplicată în România: hemoglobina peste 125 g/l la femei și 135 g/l la bărbați
- OpenStax – Biology 2e, 40.2 Components of the Blood – corpul omului are aproximativ cinci litri de sânge; hemoglobina conține fier și transportă oxigenul
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 10.3 Muscle Fiber Contraction and Relaxation – ATP-ul din mușchi ajunge pentru câteva secunde de contracție; fosfocreatina pentru aproximativ 15 secunde; glicoliza anaerobă pentru aproximativ un minut; aproximativ 95% din ATP în repaus și la efort moderat vine din respirația aerobă
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 18.3 Erythrocytes – la anemia falciformă, globulele roșii iau forma de seceră mai ales când oxigenul este puțin
Din programă: „Apă, săruri minerale, proteine, glucide, lipide, vitamine, acizi nucleici, ATP – rol principal pentru fiecare tip de substanță” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.