Capitolul 2 · Moleculele viețiiLecția 2.4
Sursele alimentare și dieta echilibrată: ce spune eticheta
Pe două pachete scrie „6 g zaharuri” și „9 g zaharuri”. Știi deja care produs conține mai multe zaharuri?
- Mărime
- de la 0,1 nm la 10 nm
- Nivel
- atomi și molecule
- Timp
- o clipă
Înainte să citești: tu ce crezi?
Pe eticheta unui iaurt scrie: glucide 12 g, din care zaharuri 10 g. Câte grame de glucide are iaurtul în total, la 100 g?
Vezi răspunsul
12 g. Rândul „din care zaharuri” arată o parte din glucide, deja inclusă în cele 12 g. Cine adună cele două numere numără zaharurile de două ori.
O farfurie de mămăligă cu brânză și smântână aduce glucide din porumb, proteine și grăsimi din lapte, plus săruri minerale și vitamine. Niciun aliment nu aduce singur tot ce îi trebuie corpului, de aceea contează felul în care se combină alimentele într-o zi și într-o săptămână.
De unde vin nutrienții
Alimentele sunt amestecuri. Un aliment este numit „sursă” de un nutrient atunci când îl conține în cantitate mare, dar aproape fiecare aliment aduce mai mulți nutrienți deodată.
Proteinele vin din carne, pește, ouă, lapte și brânzeturi, dar și din leguminoase (fasole, linte, mazăre), nuci și semințe. Din proteinele hranei corpul primește cei nouă aminoacizi esențiali, pe care nu îi poate produce. Glucidele vin din cereale (pâine, mălai, orez, paste), din cartofi, din fructe și din leguminoase; cerealele integrale, legumele și fructele aduc și fibre alimentare. Lipidele vin din uleiuri, unt, smântână, carne, nuci, semințe și pește. Doi acizi grași, acidul linoleic și acidul alfa-linolenic, care este un acid gras omega-3, trebuie să vină din hrană, pentru că corpul nu îi poate produce. Peștele este o sursă bună de acizi grași omega-3.
Vitaminele sunt împrăștiate în alimente diferite: vitamina A în legumele cu frunze verzi și în cele galben-portocalii, în lapte și unt; vitamina D în ulei de ficat de pește, lapte și gălbenuș; vitamina K în legumele cu frunze verzi; vitaminele din grupul B în carne, ouă, cereale integrale și leguminoase. De aceea o alimentație cu alimente variate le acoperă mai sigur decât un singur aliment „bogat în vitamine”.

Foto: AlessioRO, CC BY 4.0, sursa. Decupată (doar farfuria) și micșorată.
Ce înseamnă dieta echilibrată
În biologie, dieta înseamnă tot ce mănâncă de obicei o persoană, nu un regim de slăbire. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) descrie o alimentație sănătoasă prin patru principii: adecvată (aduce toți nutrienții necesari, fără exces), echilibrată (energia primită corespunde energiei consumate, iar glucidele, proteinele și lipidele sunt în proporții potrivite), moderată (limitează sarea, zaharurile adăugate și unele grăsimi) și diversificată (cuprinde multe alimente diferite).
Recomandările OMS sunt exprimate în numere. Toți cei de peste 10 ani ar trebui să mănânce pe zi cel puțin 400 g de legume și fructe și cel puțin 25 g de fibre. Zaharurile libere ar trebui să dea sub 10% din energia zilnică, iar grăsimile saturate cel mult 10%. Pentru adulți, grăsimile totale ar trebui să dea cel mult 30% din energie, iar sarea să rămână sub 5 g pe zi; copiii și adolescenții, care cresc, pot avea nevoie de mai multe grăsimi, iar limita lor de sare este mai mică. Glucidele ar trebui să vină mai ales din cereale integrale și leguminoase.
Nevoile de energie diferă de la o persoană la alta, după vârstă, creștere și activitate. Recomandările descriu alimentația unei populații; un plan alimentar pentru o persoană anume îl face medicul sau nutriționistul.
Cum citești o etichetă
În Uniunea Europeană, majoritatea alimentelor preambalate au obligatoriu o declarație nutrițională, cu rândurile mereu în aceeași ordine: valoarea energetică, grăsimile, din care acizi grași saturați, glucidele, din care zaharuri, proteinele și sarea. Câteva produse sunt scutite, de exemplu sarea, condimentele, apa, ceaiul și alimentele neprelucrate dintr-un singur ingredient. Valorile sunt date la 100 g sau la 100 ml, ca produsele să poată fi comparate între ele. Unele etichete adaugă valorile pe porție, dar porțiile diferă de la un producător la altul.
Energia apare în două unități: kilojouli (kJ) și kilocalorii (kcal). Producătorul o calculează cu factori stabiliți prin lege: 17 kJ (4 kcal) pentru un gram de glucide sau de proteine, 37 kJ (9 kcal) pentru un gram de grăsimi și 8 kJ (2 kcal) pentru un gram de fibre.
Rândurile „din care” sunt părți ale rândului de deasupra: zaharurile sunt incluse în glucide, acizii grași saturați sunt incluși în grăsimi. Lista de ingrediente este scrisă în ordinea descrescătoare a masei: primul ingredient este cel din care s-a pus cel mai mult. Un mesaj de pe ambalaj, de tipul „cu vitamine”, nu spune nimic despre restul compoziției; tabelul și lista de ingrediente spun.
Exemplu rezolvat
Energia dintr-un pachet de mălai
Pe eticheta unui mălai scrie, la 100 g: grăsimi 1,5 g, glucide 75 g (din care zaharuri 1 g), fibre 4 g, proteine 8 g, sare 0 g. Valorile sunt alese pentru exercițiu.
Pasul 1: glucidele dau 75 × 17 = 1.275 kJ. Zaharurile nu se mai adună, pentru că sunt deja incluse în cele 75 g.
Pasul 2: proteinele dau 8 × 17 = 136 kJ, grăsimile 1,5 × 37 = 55,5 kJ, fibrele 4 × 8 = 32 kJ.
Pasul 3: totalul este 1.275 + 136 + 55,5 + 32 = 1.498,5 kJ, adică aproximativ 1.500 kJ la 100 g. În kilocalorii: 75 × 4 + 8 × 4 + 1,5 × 9 + 4 × 2 = 353,5 kcal.
Pasul 4: o porție de 50 g de mălai înseamnă jumătate din valori, aproximativ 750 kJ. Compoziția (mălaiul este mai ales o sursă de glucide, cu puține grăsimi) se judecă după valorile la 100 g; o masă se judecă după cantitatea din farfurie.
În România
Cei 12 pași ai Ministerului Sănătății și o masă cu mămăligă
Ministerul Sănătății a publicat, de Ziua Națională a Alimentației din 16 octombrie 2022, „12 pași pentru o alimentație sănătoasă”, după recomandările OMS. Printre ei: alimente variate, mai mult de origine vegetală decât animală; cereale integrale, pâine, paste, orez sau cartofi de mai multe ori pe zi; cel puțin 400 g de legume și fructe pe zi; leguminoase, pește, pasăre sau carne slabă în locul cărnii grase; lapte și brânzeturi cu puține grăsimi și puțină sare; cel mult o linguriță de sare (5 g) pe zi, inclusiv sarea din pâine și din alimentele procesate.
O masă obișnuită în multe case din România se poate citi cu acești pași. Mămăliga dă glucide, iar mălaiul integral dă și fibre. Telemeaua și laptele dau proteine, calciu și grăsimi. Fasolea dă proteine vegetale și fibre. Salata de varză sau de roșii aduce vitamine și fibre. La telemea merită citit rândul „sare” de pe etichetă și comparat între produse, la 100 g.
Pe scurt
- Proteinele vin din carne, pește, ouă, lactate, leguminoase și nuci; glucidele din cereale, cartofi, fructe și leguminoase; lipidele din uleiuri, unt, nuci, semințe și pește; vitaminele din alimente variate.
- Dieta înseamnă tot ce mănâncă de obicei o persoană; o dietă echilibrată este adecvată, echilibrată, moderată și diversificată.
- OMS recomandă cel puțin 400 g de legume și fructe pe zi și zaharuri libere sub 10% din energie; pentru adulți, grăsimi cel mult 30% din energie și sare sub 5 g pe zi.
- Declarația nutrițională din UE dă la 100 g sau 100 ml energia (kJ și kcal), grăsimile, acizii grași saturați, glucidele, zaharurile, proteinele și sarea.
- Energia se calculează cu 17 kJ (4 kcal) pe gram de glucide sau proteine și 37 kJ (9 kcal) pe gram de grăsimi; rândurile „din care” sunt incluse în rândul de deasupra.
- Ingredientele sunt scrise în ordinea descrescătoare a masei; produsele se compară la 100 g, iar porția se calculează separat.
Greșeli frecvente
GreșitDacă scrie glucide 60 g, din care zaharuri 12 g, produsul are 72 g de glucide.
CorectZaharurile sunt o parte din glucide. Totalul rămâne 60 g, din care 12 g sunt zaharuri.
GreșitProdusul cu „6 g zaharuri” pe porție este mai puțin bogat în zahăr decât cel cu „9 g zaharuri” pe porție.
CorectPorția cu 6 g conține mai puțin zahăr, dar poate fi mai mică. Ca să compari produsele la aceeași cantitate, citește valorile la 100 g sau la 100 ml, pe care le dă orice declarație nutrițională din UE.
GreșitUn aliment cu vitamine adăugate ține loc de o alimentație variată.
CorectUn aliment aduce doar câțiva nutrienți. Proteinele, fibrele, mineralele și celelalte vitamine vin din alimente diferite.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care grupă conține numai surse bune de proteine?
Răspuns
a) Fasole, ouă, pește. Leguminoasele, ouăle și peștele sunt surse de proteine. Uleiul și untul sunt surse de lipide, zahărul și mierea de glucide, fructele și legumele de vitamine și fibre.
În ce ordine sunt scrise ingredientele pe un ambalaj din UE?
Răspuns
b) În ordinea descrescătoare a masei. Primul ingredient este cel din care s-a pus cel mai mult, la momentul fabricării.
Ce înseamnă, în biologie, cuvântul „dietă”?
Răspuns
b) Tot ce mănâncă de obicei o persoană. Dieta este alimentația obișnuită a unei persoane; „dieta echilibrată” descrie felul în care este compusă.
Câtă sare pe zi recomandă cel mult OMS și Ministerul Sănătății pentru un adult?
Răspuns
b) Sub 5 g, adică o linguriță. Limita de 5 g include sarea din pâine și din alimentele procesate, nu doar pe cea pusă din solniță.
Un biscuit are, la 100 g, 20 g de grăsimi. Câți kilojouli dau doar grăsimile din 100 g de biscuiți?
kJRăspuns
740 kJ. Un gram de grăsimi dă 37 kJ: 20 × 37 = 740 kJ.
Pune în ordine rândurile obligatorii ale declarației nutriționale, de sus în jos.
Răspuns
Ordinea corectă:
- Valoarea energetică
- Grăsimi
- Din care acizi grași saturați
- Glucide
- Din care zaharuri
- Proteine
Ordinea este stabilită prin lege și este aceeași în toate declarațiile nutriționale din UE; sarea vine după proteine.
Doi colegi compară două cutii de cereale pentru micul dejun. Prima are pe față „bogat în vitamine”, a doua nu are niciun mesaj. Ce ar trebui să citească pe cele două cutii ca să le compare corect și de ce?
Un răspuns bun
Trebuie să citească declarația nutrițională la 100 g, nu la porție, ca să compare aceeași cantitate: energia, glucidele și din ele zaharurile, fibrele dacă sunt date, proteinele, grăsimile și sarea. Lista de ingrediente arată ce s-a pus cel mai mult, pentru că este în ordinea descrescătoare a masei. Mesajul „bogat în vitamine” spune ceva despre câteva vitamine, nu despre zaharuri, sare sau fibre.
Un răspuns complet cere comparația la 100 g, folosește declarația nutrițională și lista de ingrediente și explică de ce un mesaj de pe ambalaj nu ajunge.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Compară aceeași cantitate, apoi porția – Studiu de caz cu etichete inventate, 25–35 de minute
Termeni
- sursă alimentară
- Aliment care conține un nutrient în cantitate mare, de exemplu fasolea pentru proteine.
- fibre alimentare
- Glucide din plante, ca celuloza, pe care omul nu le digeră; se găsesc în cereale integrale, legume, fructe și leguminoase.
- dietă
- Ansamblul alimentelor pe care le consumă de obicei o persoană.
- dietă echilibrată
- Alimentație adecvată, echilibrată, moderată și diversificată, care aduce toți nutrienții în proporții potrivite.
- declarație nutrițională
- Tabelul de pe ambalaj cu energia și cantitățile de grăsimi, acizi grași saturați, glucide, zaharuri, proteine și sare, la 100 g sau 100 ml.
- ingrediente
- Substanțele folosite la fabricarea unui aliment, scrise pe ambalaj în ordinea descrescătoare a masei.
Surse și legătura cu programa
- WHO – Healthy diet (fact sheet, 26 ianuarie 2026) – principiile adecvare, echilibru, moderație, diversitate; cel puțin 400 g de legume și fructe și cel puțin 25 g de fibre pentru cei de peste 10 ani; zaharuri libere sub 10%; grăsimi saturate cel mult 10%; la adulți grăsimi totale cel mult 30% și sare sub 5 g (la copii și adolescenți grăsimile pot fi mai multe, sarea mai puțină); acidul linoleic și acidul alfa-linolenic se obțin numai din hrană; glucide din cereale integrale și leguminoase
- Ministerul Sănătății – pliant „12 pași pentru o alimentație sănătoasă”, Ziua Națională a Alimentației, 16 octombrie 2022 – cei 12 pași: mai mult vegetal decât animal, cereale integrale, 400 g legume și fructe, leguminoase în locul cărnii grase, lactate cu puține grăsimi și sare, 5 g de sare pe zi inclusiv din pâine
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, art. 30 (text pe legislation.gov.uk) – conținutul obligatoriu al declarației nutriționale
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, art. 32 – exprimarea la 100 g sau 100 ml
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, art. 18 – ingredientele în ordinea descrescătoare a masei
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa XIV – factorii de conversie: 17 kJ/4 kcal pentru glucide și proteine, 37 kJ/9 kcal pentru grăsimi, 8 kJ/2 kcal pentru fibre
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa XV – ordinea rândurilor în declarația nutrițională și unitățile kJ/kcal
- OpenStax – Biology 2e, 34.2 Nutrition and Energy Production – surse alimentare ale vitaminelor A, D, K și B; aminoacizii esențiali; acizii grași esențiali
- OpenStax – Biology 2e, 3.3 Lipids – acizii grași omega-3 sunt esențiali; peștele este o sursă bună de omega-3
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, art. 16, textul adoptat (legislation.gov.uk) – declarația nutrițională nu este obligatorie pentru alimentele din anexa V
- Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, anexa V, textul adoptat (legislation.gov.uk) – produse scutite: neprelucrate dintr-un singur ingredient, apă, plante aromatice și condimente, sare, ceai și altele
Din programă: „Surse alimentare de proteine, glucide, lipide, vitamine. Dieta echilibrată” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2, 4.2, 5.2.