Biologie IX EN
Harta României pe fond închis, cu județele și drumurile principale; peste 17.000 de puncte coral arată înregistrările pițigoiului mare, mai dese în jurul Clujului, Brașovului, Bucureștiului și în Delta Dunării.

Capitolul 9 · Viață, sănătate și conservare

Ce dovedește un punct pe harta înregistrărilor unei specii și ce nu dovedește un loc gol?

Mărime
de la 19,5 km la 744 km
Nivel
populație și ecosistem
Timp
un deceniu de observații

Pe harta de alături sunt 17.376 de puncte: toate înregistrările pițigoiului mare din România trimise în GBIF cu coordonate, baza mondială de date despre biodiversitate. Aproape fiecare punct spune că cineva a văzut sau a auzit o pasăre acolo și a notat-o; 10 sunt de alt fel: exemplare de muzeu, înregistrări ale unor aparate sau fără tip precizat. Rămâne de aflat ce măsoară, de fapt, o asemenea hartă.

Unde se adună înregistrările de urs?

Studiul genetic al Ministerului Mediului estimează în România între 10.657 și 12.787 de urși bruni. În GBIF există 1.420 de înregistrări de urs din România cu coordonate și fără probleme de poziție semnalate: 20 din anul 2020 și 305 din 2025.

Harta arată acum doar relieful, județele și drumurile mari.

Unde crezi că sunt cele mai multe puncte?

Un punct: o specie, un loc și, de obicei, o dată

O înregistrare de apariție are o specie, un loc și, de cele mai multe ori, o dată. Poate fi observația unei persoane, o fotografie, un exemplar de muzeu sau înregistrarea unui aparat. Cartonașul de pe hartă arată una dintre ele: o observație a unei persoane din 2026, publicată în setul „Observation.org, Nature data from around the World”, cu licența CC BY-NC 4.0.

Ursul este specie ocrotită. Cei care publică observațiile au estompat locul la 1.404 din cele 1.420 de înregistrări, cu o incertitudine de până la zeci de kilometri, așa că harta le arată doar în pătrate de circa 30 km.

Cel mai plin pătrat, la 46 km de Râmnicu Vâlcea, are 26% din înregistrări. Pătratele care sunt între cele mai observate 10% pentru toate speciile adună 19% din înregistrările de urs.

Punctele se adună unde sunt mulți observatori

Sub puncte au apărut acum celulele colorate: câte înregistrări există în fiecare, de toate speciile la un loc. Cele mai deschise la culoare stau pe marile orașe și în jurul lor.

Cele mai înregistrate 5% dintre celule adună 60% din toate înregistrările. În aceleași celule sunt și 77% din punctele pițigoiului mare.

Numai municipiul București are 56.733 de înregistrări de toate speciile.

Un loc cu puține puncte nu este un loc fără viață

Celulele hașurate au mai puțin de zece înregistrări, de toate speciile la un loc, din toți anii: 250 din 3.941 de celule ale României. În 12 dintre ele nu apare nicio înregistrare. Cele mai multe celule cu atât de puține puncte sunt în județul Teleorman: 23.

O celulă are aproximativ 64 de kilometri pătrați de pădure, pășune, râuri sau sate. Acolo trăiesc mult mai multe specii decât zece. Puținele puncte spun doar că de acolo au fost trimise puține observații. Absența unei înregistrări nu dovedește absența speciei.

Urși semnalați în Vaslui și Iași, niciun punct pe hartă

La 10 noiembrie 2026, Ziarul de Iași a scris despre un urs semnalat la Dobrovăț, în județul Iași; pădurarii urmăreau animalul, iar primarul credea că ar putea fi ursul văzut de curând la Negrești, în județul Vaslui, ceea ce nu era confirmat. Două zile mai târziu, Ziarul de Interes a scris: „Numai în Vaslui, autoritățile au raportat zece exemplare”. Articolul nu numește autoritățile și nu spune cum au fost numărate.

În GBIF sunt 1.425 de înregistrări de urs din România, cu sau fără coordonate; pe hartă sunt cele 1.420 cu coordonate. Niciuna nu este situată în Vaslui sau în Iași, deși oamenii au trimis din Vaslui 14.524 de înregistrări ale altor specii, iar din Iași 36.022 de înregistrări. Înregistrări de urs există în 24 din cele 42 de unități (41 de județe și București).

Studiul genetic al ministerului nu dă nicio valoare pentru aceste două județe. Pătratul de la marginea județului Iași se întinde peste granița lui, pentru că pozițiile sunt rotunjite la circa 30 km; înregistrările lui sunt din alte județe. Citită ca o hartă a urșilor, imaginea ar spune că în Vaslui nu sunt urși. Imaginea spune doar că nicio înregistrare de urs din GBIF nu este situată în Vaslui.

Mai multe puncte nu înseamnă neapărat mai multe berze

Până în 2010 existau 354 de înregistrări de barză albă din România. Astăzi sunt 9.366; cele mai multe sunt din 2025: 1.459. Numărul înregistrărilor singur nu arată dacă berzele s-au înmulțit: între timp au apărut aplicațiile de telefon și tot mai mulți oameni trimit observații, ceea ce poate explica o mare parte din creștere.

Ca să afle unde trăiește o specie și cum se schimbă populația, cercetătorii folosesc observații cu efortul cunoscut: aceleași trasee, aceeași durată, repetate an de an, și liste complete, în care observatorul notează toate speciile pe care le-a recunoscut. Un studiu pe datele eBird a găsit că hărțile se îmbunătățesc cel mai mult cu liste complete, din care se pot deduce locurile unde specia nu a fost găsită, și cu informația despre efortul fiecărei liste.

Parcurile naționale se văd pe hartă și pentru că oamenii merg acolo

Contururile verzi sunt 11 dintre cele 13 parcuri naționale și Rezervația Biosferei Delta Dunării; Călimani și Piatra Craiului lipsesc, pentru că harta folosită nu are conturul lor. Zonele conturate cuprind 3,2% din celulele României și 16% din înregistrările de toate speciile.

Floarea-de-colț crește pe stâncile munților înalți. În 1933 era una dintre numai două specii de flori ocrotite de lege în toată România. Din cele 181 de înregistrări ale ei, 80 sunt în județul Prahova și 38 în județul Brașov, unde se află Munții Bucegi, un parc natural, și Piatra Craiului.

O arie protejată are multe specii rare. Are și cărări marcate, cabane și vizitatori care fotografiază ce văd.

Acum explică tu

Ambrozia este o specie invazivă, combătută prin lege. În GBIF are 9.936 de înregistrări din România: 775 în județul Arad și 28 în județul Covasna. Un coleg spune: „În Covasna nu există ambrozie.” Ce îi răspunzi?

Compară cu un răspuns

Cele 28 de înregistrări din județul Covasna arată că ambrozia a fost găsită acolo; fiecare identificare trebuie verificată. 65% dintre punctele de ambrozie vin dintr-un singur inventar, „alien_plant_ro”, făcut între 2019 și 2022: botaniștii au cercetat pătrate de 100 km² alese la întâmplare, pe trasee de câte 50 km. Locurile pe unde nu au trecut traseele rămân fără puncte. Ca să afli dacă ambrozia lipsește dintr-un județ, trebuie căutată acolo cu aceeași metodă și cu același efort ca în județul cu multe puncte.

O clasă poate adăuga o înregistrare corectă: data, locul cu coordonate, o fotografie clară și numele celui care a identificat specia. Pe iNaturalist, o observație devine „de cercetare” (Research Grade) când are dată, loc și fotografie sau sunet, este a unui organism sălbatic și, de obicei, mai mult de două treimi dintre cei care au identificat-o sunt de acord asupra speciei. Mai rar, ajunge acolo și cu un nume de gen sau de familie, când comunitatea hotărăște că nu se poate identifica mai precis. Ajunge în GBIF dacă autorul i-a dat și o licență care permite refolosirea.

Lecția despre conservarea biodiversității, cu exemplul rezolvat al urșilor

Măsurători. Fiecare punct este o înregistrare reală de apariție din GBIF (38.538 de înregistrări pentru cele șase specii, din 43 de seturi de date); celulele colorate numără înregistrările de toate speciile (1.528.446 de înregistrări în celulele României). Date accesate la 16.11.2026. La speciile ocrotite, poziția este rotunjită: ursul în pătrate de aproximativ 30 km, floarea-de-colț în celule de aproximativ 8 km. Pozițiile aproximative (peste 10 km) sunt cercuri goale.

Surse și credite. Înregistrări: GBIF.org (16.11.2026), 43 de seturi de date, fiecare citat pe pagina de surse. Licența este a fiecărei înregistrări, iar un set de date le poate amesteca: CC BY 4.0 (26.549), CC BY-NC 4.0 (8.885), CC0 1.0 (3.104). Înregistrările CC BY-NC 4.0 sunt folosite necomercial, într-o carte gratuită. Județe: geo-spatial.org (ANCPI). Drumuri și parcuri: © colaboratorii OpenStreetMap (ODbL). Relief: Copernicus GLO-30. Localități: GeoNames (CC BY 4.0).

Aceleași date, ca tabel

Înregistrări GBIF din România, accesate la 16.11.2026. O înregistrare arată că specia a fost semnalată într-un loc, de obicei la o dată anume: o observație, o fotografie, un exemplar de muzeu sau o înregistrare făcută de un aparat. Nu este o numărătoare de animale sau plante.

Cele șase specii
SpeciaÎnregistrări cu coordonateAniiObservații ale unor persoaneCelule cu cel puțin o înregistrare (din 3.941)Licențe
ursul brun (Ursus arctos)1.4201999–202699,6%81 pătrate de ~30 kmCC BY-NC 4.0: 1.243; CC BY 4.0: 140; CC0 1.0: 37
barza albă (Ciconia ciconia)9.3661906–202699,9%1.322CC BY 4.0: 5.424; CC BY-NC 4.0: 3.859; CC0 1.0: 83
pițigoiul mare (Parus major)17.3761898–202699,9%1.287CC BY 4.0: 14.020; CC BY-NC 4.0: 3.308; CC0 1.0: 48
floarea-de-colț (Leontopodium nivale)1811900–202695%42CC BY-NC 4.0: 118; CC BY 4.0: 61; CC0 1.0: 2
ambrozia (Ambrosia artemisiifolia)9.9361907–202699,9%2.106CC BY 4.0: 6.769; CC0 1.0: 2.927; CC BY-NC 4.0: 240
rapana (Rapana venosa)2591973–202676%14CC BY 4.0: 135; CC BY-NC 4.0: 117; CC0 1.0: 7
Celulele cu cele mai multe înregistrări, toate speciile
Centrul celuleiLângăÎnregistrări
44,45° N, 28,75° E31 km de Constanța36.442
46,75° N, 23,55° ECluj-Napoca31.176
44,02° N, 28,65° E17 km de Constanța30.969
44,45° N, 26,05° EBucurești30.554
44,80° N, 24,85° E6 km de Pitești27.809
44,38° N, 26,15° E7 km de București22.097
44,23° N, 27,25° E38 km de Slobozia18.232
45,07° N, 29,15° E29 km de Tulcea16.404

Din 3.941 de celule ale României, 250 au mai puțin de zece înregistrări de toate speciile și 12 nu au niciuna. Jumătate din toate înregistrările vin din 112 celule. Pozițiile de urs sunt arătate în pătrate de aproximativ 30 km, cele de floare-de-colț în celule de aproximativ 8 km.