Capitolul 9 · Sănătate și biodiversitateLecția 9.2
Vectorii bolilor: agent, vector, rezervor și gazdă, de la căpușă la vulpe
O căpușă, un țânțar, o ploșniță de pat, un păianjen, o pasăre și o vulpe: care dintre ele poate duce o boală la om și cum?
- Mărime
- de la 19,5 km la 744 km
- Nivel
- populație și ecosistem
- Timp
- un deceniu de observații
Înainte să citești: tu ce crezi?
În vara lui 1996, sute de oameni din București și din lunca Dunării s-au îmbolnăvit de febră West Nile. Cine le-a transmis virusul?
Vezi răspunsul
Țânțarul Culex pipiens: din el a fost izolat virusul. Păsările sunt rezervorul virusului, din care țânțarul îl ia; în 1996, 41% dintre păsările de curte testate aveau anticorpi, semn că virusul circulase și prin ele. Omul se infectează prin înțepătura țânțarului.
Bolile transmise de vectori reprezintă peste 17% din bolile infecțioase și produc peste 700.000 de decese pe an, după Organizația Mondială a Sănătății. Pe lista vectorilor publicată de OMS stau țânțari, căpușe, purici, păduchi, muște, ploșnițe triatomine și melci de apă. Nu stă pe ea niciun păianjen și nicio ploșniță de pat, deși amândouă mușcă oameni.
Patru roluri diferite: agent, vector, rezervor, gazdă
Agentul patogen este organismul sau virusul care produce boala, de exemplu bacteria ciumei. Vectorul este un organism viu care transmite agentul patogen de la un om la altul sau de la animale la om, de exemplu puricele. Rezervorul este organismul sau mediul în care agentul trăiește și se înmulțește în mod obișnuit și din care ajunge la gazde noi, de exemplu rozătoarele pentru ciumă. Gazda este organismul în care agentul trăiește la un moment dat.
O gazdă care se infectează, dar de obicei nu mai transmite agentul mai departe se numește gazdă terminală. Pentru virusul West Nile, omul și calul sunt gazde terminale: se pot îmbolnăvi, dar țânțarii nu iau virusul de la ei. Foarte rar, virusul a trecut de la un om la altul prin transplant de organe, transfuzii de sânge sau laptele matern.
Vectorul nu este agentul. Țânțarul Anopheles nu este malaria; el transportă protozoarul Plasmodium, care produce malaria. Iar un animal care mușcă nu este automat vector: trebuie dovedit că transmite agentul la o gazdă nouă.
Artropode care sunt vectori dovediți
Căpușa Ixodes ricinus, care trăiește mai ales în pădurile de foioase și în cele amestecate, transmite bacteria Borrelia burgdorferi, care produce boala Lyme, și virusul encefalitei de căpușă. Larvele și nimfele ei se hrănesc mai ales pe rozătoare mici și păsări, adulții pe animale mari, ca vitele și căprioarele, iar căpușa înțeapă frecvent și omul.
Țânțarii transmit agenți diferiți, după gen: Anopheles transmite malaria, Culex transmite virusul West Nile, iar Aedes transmite virusurile dengue, Zika, chikungunya și pe cel al febrei galbene.
Păduchele de corp, care trăiește în haine, transmite bacteriile care produc tifosul exantematic, febra de tranșee și febra recurentă. Nu se cunoaște vreo boală transmisă de păduchele de cap. Puricele transmite bacteria Yersinia pestis, care produce ciuma; rezervorul ei sunt rozătoarele și alte mamifere mici.

Foto: W.alter, CC BY-SA 4.0, sursa. Micșorată.

Mușcă, dar nu sunt vectori: ploșnița de pat și păianjenul
Centrul american pentru controlul bolilor (CDC) arată că ploșnițele de pat nu sunt cunoscute ca transmițătoare de boli. Înțepăturile lor produc mâncărime și nopți nedormite, iar scărpinatul poate infecta pielea. Alte ploșnițe, cele triatomine din America, sunt însă vectori: transmit parazitul care produce boala Chagas.
Niciun păianjen nu apare printre vectorii OMS. Unii păianjeni au venin periculos: văduva neagră are un venin care acționează asupra nervilor, iar păianjenul-pustnic brun are un venin care distruge țesutul pielii. Specialiștii Muzeului Burke din Seattle arată că nu există o dovadă solidă că un păianjen a produs vreodată o infecție prin mușcătură. O mușcătură este o rană, iar o rană se poate infecta ulterior, ca orice zgârietură.
Dovezile au trepte: o bacterie găsită pe corpul unui animal arată că este prezentă; abia transmiterea demonstrată la o gazdă nouă face din animal un vector.
Păsări și mamifere: rezervoare ale bolilor
Păsările sunt gazdele naturale ale virusului West Nile, care circulă între păsări și țânțari. Păsările acvatice sălbatice sunt rezervorul natural al virusurilor gripei aviare; oamenii se infectează rar, mai ales prin contact cu păsări infectate, vii sau moarte, ori cu locuri contaminate de ele, cum sunt piețele de păsări vii.
Turbarea este o boală virală a sistemului nervos, care trece de la animale la om, adică o zoonoză. În până la 99% dintre cazurile umane, virusul vine de la câini; îl mai poartă vulpile, liliecii și alte mamifere. Virusul se transmite prin saliva animalului bolnav, prin mușcătură sau zgârietură, iar după apariția simptomelor boala este aproape întotdeauna mortală. Se poate preveni prin vaccinare. După o mușcătură, OMS recomandă spălarea rănii cu apă și săpun cel puțin 15 minute și mersul imediat la medic.
În sens strict, câinele turbat nu este vector: el însuși este bolnav și transmite direct virusul. Păsările și mamiferele sunt de obicei rezervoare sau surse ale agentului, iar vectorii propriu-ziși sunt mai ales artropode.
Pentru curioși
Prevenția față de vectori, după OMS și ECDC: haine lungi și pantaloni băgați în șosete în pădure și în iarba înaltă, substanțe care îndepărtează insectele pe pielea descoperită, plase la ferestre și eliminarea apei stătătoare în care se dezvoltă larvele de țânțar. ECDC recomandă controlul întregului corp după o ieșire în natură și îndepărtarea imediată a căpușelor de pe piele. Păsările bolnave sau moarte nu se ating; se anunță autoritățile veterinare.
Exemplu rezolvat
Rolurile din ciclul virusului West Nile
Enunț: virusul West Nile circulă între păsări și țânțari Culex. Omul și calul se infectează prin înțepătura unui țânțar infectat. Atribuie fiecăruia un rol.
Pasul 1, agentul: virusul West Nile, cel care produce boala. Pasul 2, vectorul: țânțarul Culex, care ia virusul când înțeapă o pasăre infectată și îl poate transmite la o înțepătură ulterioară. Pasul 3, rezervorul: păsările, în care virusul se înmulțește și din care se infectează țânțarii noi. Pasul 4, gazdele terminale: omul și calul.
Verificare: dacă ar dispărea toți oamenii dintr-o regiune, ciclul virusului ar continua între păsări și țânțari. Dacă ar dispărea țânțarii, virusul nu ar mai ajunge la om pe această cale. De aceea prevenția vizează țânțarul: apa stătătoare din curte, butoaie, anvelope vechi și protecția față de înțepături.
În România
West Nile în 1996 și vaccinarea vulpilor din avion
Între 15 iulie și 12 octombrie 1996, în București și în 14 județe din lunca Dunării, 393 de oameni au fost confirmați sau probabil infectați cu virusul West Nile; 352 au avut infecții ale sistemului nervos, iar 17, toți peste 50 de ani, au murit. A fost prima epidemie mare de febră West Nile din Europa. Virusul a fost izolat din țânțari Culex pipiens, iar 41% dintre păsările de curte testate aveau anticorpi.
Împotriva turbării, programul de eradicare din România vizează vulpea. Raportul Comisiei Europene din 2017 arată că, din toamna lui 2014, de două ori pe an, primăvara și toamna, avioane și elicoptere au aruncat momeli cu vaccin, câte 25 pe kilometru pătrat. În 2011 au ieșit pozitive la turbare 194 dintre cele 1.304 vulpi testate; în 2016, doar 4 din 8.443.
Pe scurt
- Agentul patogen produce boala; vectorul îl transmite între gazde; rezervorul este organismul sau mediul în care agentul trăiește în mod obișnuit; gazda terminală se infectează, dar de obicei nu mai transmite agentul.
- Vectori dovediți: căpușa Ixodes ricinus (boala Lyme, encefalita de căpușă), țânțarii Anopheles (malaria), Culex (West Nile) și Aedes (dengue, Zika), păduchele de corp (tifosul exantematic), puricele (ciuma).
- Ploșnițele de pat nu sunt cunoscute ca transmițătoare de boli, iar păianjenii nu sunt vectori: unii sunt periculoși prin venin.
- Păsările sunt rezervorul virusului West Nile și al virusurilor gripei aviare; rozătoarele sunt rezervorul ciumei; câinii, vulpile și liliecii transmit direct turbarea prin mușcătură.
- Prevenția vizează veriga cea mai ușor de întrerupt: protecția față de înțepături, apa stătătoare, căpușele îndepărtate imediat, vaccinarea antirabică a animalelor și mersul la medic după o mușcătură.
Greșeli frecvente
GreșitȚânțarul este agentul malariei.
CorectAgentul malariei este protozoarul Plasmodium. Țânțarul Anopheles este vectorul care îl transportă de la un om la altul.
GreșitOrice animal care mușcă, de la ploșnița de pat la păianjen, transmite boli.
CorectUn vector trebuie să transmită dovedit un agent. Ploșnițele de pat nu sunt cunoscute ca transmițătoare de boli, iar păianjenii nu apar printre vectori; unii sunt periculoși prin venin.
GreșitPăsările aduc direct virusul West Nile la om.
CorectPăsările sunt rezervorul. Virusul ajunge la om prin înțepătura țânțarului Culex, care s-a infectat înțepând o pasăre.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
În ciclul ciumei, ce rol are puricele?
Răspuns
c) Vector. Agentul este bacteria Yersinia pestis, rezervorul sunt rozătoarele, iar puricele transmite bacteria la gazde noi, deci este vectorul.
Ce spun sursele medicale despre ploșnițele de pat?
Răspuns
b) Nu sunt cunoscute ca transmițătoare de boli, dar înțepăturile lor produc mâncărime. CDC arată că ploșnițele de pat nu sunt cunoscute ca transmițătoare de boli. Boala Chagas este transmisă de alte ploșnițe, triatominele din America.
Ce păduche transmite tifosul exantematic?
Răspuns
b) Păduchele de corp, care trăiește în haine. Păduchele de corp transmite tifosul exantematic, febra de tranșee și febra recurentă. Nu se cunoaște vreo boală transmisă de păduchele de cap.
De ce un câine turbat nu este, în sens strict, un vector?
Răspuns
b) Pentru că este el însuși bolnav și transmite direct virusul prin salivă. Câinele este o gazdă infectată care transmite direct virusul prin mușcătură. Vectorii propriu-ziși sunt mai ales artropode care transportă agentul între gazde.
În 2011, în România, 194 dintre cele 1.304 vulpi testate au ieșit pozitive la turbare. Ce procent reprezintă? Rotunjește la o zecimală.
%Răspuns
14,9 %. 194 : 1.304 × 100 ≈ 14,9%. În 2016, după vaccinarea din avion, procentul a fost 4 : 8.443 × 100 ≈ 0,05%, deși au fost testate de peste șase ori mai multe vulpi.
Așază fiecare element în rolul pe care îl are în ciclul bolii lui.
Răspuns
Agent patogen: Virusul West Nile; Borrelia burgdorferi (boala Lyme); Yersinia pestis (ciuma).
Vector: Țânțarul Culex; Căpușa Ixodes ricinus; Puricele.
Rezervor: Păsările, pentru West Nile; Rozătoarele, pentru ciumă.
Virusul și bacteriile produc boala; țânțarul, căpușa și puricele le transmit; păsările și rozătoarele sunt organismele în care agenții trăiesc în mod obișnuit.
Un coleg găsește bacterii pe colții unui păianjen prins în casă și spune: „Gata, păianjenii transmit boli.” Ce dovadă lipsește și ce pericol real prezintă păianjenii?
Un răspuns bun
Prezența bacteriilor pe colți arată doar că sunt acolo. Pentru a numi păianjenul vector, ar trebui demonstrat că bacteria trece prin mușcătură și produce infecție la o gazdă nouă, iar o astfel de dovadă solidă nu există. Pericolul real al unor păianjeni este veninul; o mușcătură, ca orice rană, se poate infecta ulterior.
Un răspuns complet deosebește prezența agentului de transmiterea demonstrată și numește veninul ca pericol real.
Termeni
- vector
- Organism viu care transmite un agent patogen de la un om la altul sau de la animale la om.
- rezervor
- Organismul sau mediul în care un agent patogen trăiește și se înmulțește în mod obișnuit și din care ajunge la gazde noi.
- gazdă terminală
- Gazdă care se infectează, dar de obicei nu mai transmite agentul mai departe, cum este omul pentru virusul West Nile.
- zoonoză
- Boală care trece de la animale la om, cum este turbarea.
- boala Lyme
- Boală produsă de bacteria Borrelia burgdorferi, transmisă prin înțepătura căpușelor.
- tifos exantematic
- Boală produsă de o bacterie transmisă de păduchele de corp.
Surse și legătura cu programa
- OMS – Vector-borne diseases (fact sheet) – definiția vectorului; peste 17% din bolile infecțioase, peste 700.000 de decese pe an; tabelul vectorilor (Aedes, Anopheles, Culex, căpușe, purici, păduchi, ploșnițe triatomine, muște, melci) și bolile lor; păianjenii și ploșnițele de pat nu apar; măsuri de prevenție
- OMS – West Nile virus (fact sheet) – ciclul păsări–țânțari; păsările gazde naturale; Culex pipiens vector principal; omul și calul gazde terminale („dead-end”), care nu răspândesc infecția; foarte puține infecții umane prin transplant, transfuzii și lapte matern; prevenție
- Tsai și colab. – West Nile encephalitis epidemic in southeastern Romania, The Lancet, 1998 – 15 iulie – 12 octombrie 1996; 393 de pacienți confirmați sau probabili, 352 cu infecții ale sistemului nervos, 17 decese peste 50 de ani; 14 județe din lunca Dunării și București; prima epidemie mare din Europa; virus izolat din Culex pipiens; 41% din păsările de curte cu anticorpi
- ECDC – Ixodes ricinus (fișa vectorului) – transmite Borrelia burgdorferi (boala Lyme) și virusul encefalitei de căpușă, plus Babesia; gazdele larvelor, nimfelor și adulților; măsuri de protecție; „Remove ticks from your skin immediately”
- CDC – Body lice – păduchele de corp transmite tifosul exantematic, infecția cu Bartonella quintana (febra de tranșee) și febra recurentă
- CDC – Head lice – păduchii de cap nu transmit boli și nu sunt considerați un pericol pentru sănătate („do not transmit any disease”)
- OMS – Plague (fact sheet) – Yersinia pestis; rezervor: mamifere mici, rozătoare; vector: puricii
- CDC – About bed bugs – ploșnițele de pat „not known to spread diseases”; mâncărime, somn pierdut, posibilă infecție a pielii prin scărpinat
- OMS – Chagas disease (fact sheet) – ploșnițele triatomine, vectori ai parazitului bolii Chagas în America
- CDC/NIOSH – Venomous spiders – veninul văduvei negre (neurotoxic) și al păianjenului-pustnic brun (distruge țesutul); pagina nu vorbește despre transmiterea de boli
- Burke Museum (Seattle) – Myth: Spiders cause infection with fangs – nu există o dovadă solidă că vreun păianjen a produs o infecție prin mușcătură; rana se poate infecta ulterior
- OMS – Influenza (avian and other zoonotic) (fact sheet) – păsările acvatice sălbatice, rezervorul natural al virusurilor gripale A; infectarea omului mai ales prin contact cu păsări infectate, vii sau moarte, ori cu locuri contaminate, cum sunt piețele de păsări vii; fără transmitere susținută de la om la om; nu se ating păsările bolnave sau moarte
- OMS – Rabies (fact sheet) – zoonoză virală a sistemului nervos; câinii, în până la 99% din cazurile umane; saliva, mușcătura, zgârietura; aproape 100% mortală după simptome; prevenibilă prin vaccinare; spălarea rănii cu apă și săpun cel puțin 15 minute și îngrijire medicală imediată
- Comisia Europeană, DG SANTE – Report on the Romanian rabies eradication programme (2017) – vulpi testate și pozitive: 1.304 / 194 în 2011, 8.443 / 4 în 2016; vaccinare orală fără întrerupere din toamna lui 2014; două campanii pe an, primăvara și toamna; 25 de momeli pe km²; distribuție din avioane și elicoptere
Din programă: „Educație pentru sănătate. Paraziți – bacterii, protozoare, fungi, animale nevertebrate; posibili vectori ai unor boli – artropode (căpușe, păianjeni, păduchi, ploșnițe, țânțari), păsări, mamifere” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.2, 4.1, 4.2.