Biologie IX EN
În stânga, bastonașe verzi de Escherichia coli care se împart în două; în dreapta, curba măsurată a unei culturi în bulion LB, care urcă repede și se oprește pe un platou, cu o linie roșie care continuă să urce.

Capitolul 6 · Lumile pe care le descoperi la microscop

Câte feluri de viață încap într-o picătură de apă?

Mărime
de la 100 nm la 30 m
Nivel
organisme unicelulare și comunități
Timp
20 de minute și miliarde de ani

O singură bacterie, pusă într-un vas cu hrană la căldură, se poate împărți în două la fiecare 20 de minute. Apasă „Așteaptă 20 de minute” și urmărește cât de repede crește numărul. Apoi compară calculul cu o cultură reală, măsurată în laborator.

O bacterie se dublează la fiecare 20 de minute

Bastonașul de alături este o celulă de Escherichia coli, o bacterie care trăiește și în intestinul omului. Are circa 2 µm lungime și cântărește aproximativ 1 picogram: o miime dintr-o miliardime de gram.

În condiții ideale de laborator, numărul celulelor de E. coli se dublează la fiecare 20 de minute.

Dacă nimic nu le-ar opri, în cât timp ar cântări toate cât un om de 70 kg? (70 kg este un exemplu.)

Fiecare celulă se rupe în două celule identice

Bacteria nu are nucleu, deci nu se divide prin mitoză. Se înmulțește prin diviziune directă (sciziparitate): celula crește, își copiază ADN-ul, se strânge la mijloc și se rupe în două celule-fiice identice.

După o dublare sunt două celule, după două dublări patru, după trei opt. Formula este N = N₀ × 2ⁿ, unde n este numărul de dublări. După două ore, adică șase dublări, din fiecare celulă ies 2⁶ = 64.

După 10 ore, peste un miliard de celule

Zece ore înseamnă 30 de dublări: 2³⁰ = 1.073.741.824 de celule. Cu circa 1 µm³ fiecare, toate la un loc ar avea 1,07 mm³ și ar cântări 1,07 mg.

Dacă dublarea ar continua la fel, după 18 ore și 40 de minute (56 de dublări) cultura ar cântări cât un om de 70 kg. După o zi ar avea 4.722 de tone, iar după 44 de ore și 20 de minute ar cântări mai mult decât Pământul, care are 5,97 × 10²⁴ kg.

Pământul nu este acoperit de bacterii. Ceva oprește dublarea.

Într-un vas, hrana se termină și deșeurile se adună

Punctele albastre sunt o măsurătoare reală: turbiditatea a șase culturi de E. coli în bulion nutritiv LB, la 37 °C, citită la fiecare cinci minute timp de 20 de ore. Cu cât sunt mai multe celule, cu atât lichidul este mai tulbure.

Linia roșie pornește din același punct și se dublează mereu în ritmul celei mai rapide ore măsurate. La început, cele două merg împreună. După două ore și 39 de minute, cultura reală a rămas la jumătate din linie, iar apoi se oprește pe un platou, în timp ce linia iese din cadru.

Într-un vas închis, creșterea se oprește de obicei pentru că celulele consumă hrana din mediu, iar deșeurile lor se adună. Aici s-a măsurat doar turbiditatea: hrana rămasă și deșeurile nu au fost măsurate în această cultură. La sfârșitul măsurătorii, linia roșie ar fi de circa 10¹⁴ de ori deasupra platoului.

Măsurat: o dublare la 22 de minute, apoi tot mai încet

Pe scara logaritmică, fiecare dublare urcă la fel de mult, iar creșterea exponențială apare ca o linie dreaptă. Cea mai abruptă oră de măsurători, între minutele 29 și 89, dă o dublare la 22 de minute; fiecare cultură, luată separat, dă între 21,5 și 24,1 minute. Din citiri s-a scăzut un fond estimat; cu un fond puțin mai mic sau mai mare, rezultatul rămâne între 22 și 24 de minute.

Lecția dă 20 de minute, în condiții ideale de laborator, iar măsurătoarea dă 22: aproape același ritm, într-un bulion obișnuit, la 37 °C. Ritmul nu rămâne însă constant. În a doua oră, dublarea durează 30 de minute, în a treia 39, iar după aproape șase ore turbiditatea aproape nu mai crește.

Fazele sunt marcate doar unde se văd în date: faza de lag (primele 23 de minute), faza exponențială, încetinirea și faza staționară. Spre sfârșit, turbiditatea scade încet: la 20 de ore este cu 16% sub maxim. Turbiditatea nu deosebește celulele vii de cele moarte, așa că aceste date nu pot arăta faza de declin, în care mor mai multe celule decât se formează.

De aceea mâncarea gătită nu stă pe masă mai mult de două ore

Bacteriile care strică mâncarea, și unele care produc boli, se înmulțesc la fel, prin diviziune directă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca mâncarea gătită să nu stea la temperatura camerei mai mult de două ore și să fie pusă repede la rece, de preferință sub 5 °C. Între 5 °C și 60 °C, microorganismele cresc și se înmulțesc foarte repede.

Două ore înseamnă șase dublări la 20 de minute: din fiecare celulă, 64. Unele bacterii produc boli abia după ce ajung foarte multe, altele chiar în număr mic.

Aceeași înmulțire face iaurtul: laptele se îngroașă și se acrește pentru că în el cresc împreună două bacterii, Streptococcus thermophilus și Lactobacillus delbrueckii subsp. bulgaricus.

Acum explică tu

Aceleași bacterii sunt puse într-un frigider, sub 5 °C. Cum ar arăta curba lor față de cea măsurată la 37 °C? Ce s-ar schimba în formula N = N₀ × 2ⁿ după două ore?

Compară cu un răspuns

La rece, înmulțirea încetinește mult sau se oprește: sub 5 °C și peste 60 °C, creșterea microorganismelor este încetinită sau oprită. În două ore ar avea loc mult mai puține dublări, deci n ar fi mai mic, iar curba ar urca mult mai încet. Frigiderul doar câștigă timp: unele microorganisme periculoase cresc și sub 5 °C.

Lecția despre bacterii și arhee, cu exemplul rezolvat și întrebări

Calcul și măsurători. Partea de calcul: o celulă de E. coli (circa 2 µm lungime, circa 1 pg) care s-ar dubla la 20 de minute fără să se oprească; bastonașele sunt un desen mărit, cu bara de scară calculată. Partea măsurată: turbiditatea (OD600) a șase culturi de E. coli RU1 în bulion LB la 37 °C, citită la fiecare cinci minute (Saxer și colaboratorii, Dryad, CC0), minus fondul: citirea a două godeuri de pe aceleași plăci în care nu a crescut nimic, o estimare (cu alt fond, 0,084 sau 0,088, dublarea cea mai rapidă dă 22–24 de minute). Turbiditatea arată câtă biomasă există, fără să deosebească celulele vii de cele moarte.

Surse și credite. Curba măsurată: Saxer G. și colab. (2015), Data from: Mutations in global regulators lead to metabolic selection during adaptation to complex environments, Dryad, doi:10.5061/dryad.3mj3m, CC0 1.0. Dimensiunea și masa celulei: R. Milo și R. Phillips, Cell Biology by the Numbers (BioNumbers, BNID 101788). Masa Pământului: NASA Earth Fact Sheet.

Aceleași date, ca tabel
Calcul: o celulă care se dublează la 20 de minute, fără să se oprească (1 pg pe celulă)
TimpDublăriCeluleMasă
0 min011 pg
20 min122 pg
40 min244 pg
1 h388 pg
2 h66464 pg
4 h124.0964,1 ng
8 h2416.777.21616,8 µg
10 h301.073.741.8241,07 mg
18 h 40 min567,2 × 10¹⁶72,1 kg
24 h724,7 × 10²¹4.722 t
44 h 20 min1331,1 × 10⁴⁰1,1 × 10²² t
Măsurători: turbiditatea peste fond, adică peste godeurile fără creștere (mediana a șase culturi), oră de oră, și timpul de dublare calculat pe acea oră
OraLa începutLa sfârșitDublare
0–1 h0,0140,04336 min
1–2 h0,0430,18930 min
2–3 h0,1890,54139 min
3–4 h0,5410,746133 min
4–5 h0,7460,869272 min
5–6 h0,8690,936560 min
6–7 h0,9360,960peste 10 h
7–8 h0,9600,978peste 10 h
8–9 h0,9780,974nu mai crește
Fazele, acolo unde se văd în date
FazaInterval
faza de lag0 min – 23 min
faza exponențială23 min – 2 h 34 min
creșterea încetinește2 h 34 min – 5 h 54 min
faza staționară5 h 54 min – 14 h 4 min
turbiditatea scade14 h 4 min – 20 h 4 min

Cea mai rapidă oră (29–89 min): dublare la 22 de minute (cele șase culturi: între 21,5 și 24,1 min; cu fondul 0,084 sau 0,088: 22–24 min). Lecția: 20 de minute, în condiții ideale de laborator.

Lecțiile capitolului

5 lecții de trunchi comun, pentru toate filierele și profilurile, și 3 lecții în plus, pentru Științe ale naturii (CS).

Parcursul tău

  1. 6.1Clasificarea organismelor și arborele vieții: de la specie la domeniu Cum poate un botanist din Japonia să știe exact despre ce floare vorbește un pădurar din Zărnești, dacă nu au niciun cuvânt comun?
  2. 6.2Bacteria și Archaea: procariotele, cele mai vechi și mai numeroase organisme Dacă o bacterie se poate dubla la fiecare 20 de minute, de ce nu a acoperit încă tot Pământul?
  3. 6.3Protozoarele: amibe, flagelate, sporozoare, ciliate Cum poate o singură celulă să înoate, să vâneze, să digere și să scape de apa în plus, fără niciun organ?
  4. 6.4Chromista: diatomeele și algele brune Ce au în comun o celulă care nu se vede cu ochiul liber și o algă mai lungă decât un autobuz?
  5. 6.5Fungii: drojdii, mucegaiuri, ciuperci cu pălărie și ciuperci parazite Ce au în comun drojdia din aluat, mucegaiul verde de pe o lămâie și ciuperca din pădure?
3 lecții în plus, pentru Științe ale naturii (CS)
  1. 6.6Diversitatea procariotelor: Bacteria și Archaea, de la iaurt la lacurile sărate CSCe au în comun bacteriile care transformă laptele în iaurt, cele din placa de pe dinți și organismele care colorează în roșu apa unui lac sărat?
  2. 6.7Diversitatea protozoarelor și a algelor Chromista: paraziți, parteneri și înflorirea apelor CSCum poate o apă plină de alge care produc oxigen să ajungă dimineața fără destul oxigen pentru pești?
  3. 6.8Diversitatea fungilor: licheni, micorize, descompunători și paraziți CSPata portocalie de pe scoarța unui copac sau de pe un acoperiș este o plantă, o ciupercă sau altceva?

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6Pentru clasă: proiector, fișe, test comun