Biologie IX EN

Capitolul 3 · CelulaLecția 3.1

Celula, structură vie: de ce virusurile nu sunt considerate vii

Un virus gripal are material genetic și se înmulțește. De ce spun biologii că nu este viu?

Mărime
de la 5 nm la 100 µm
Nivel
celulă
Timp
o zi din viața unei celule

Mâine am testzece întrebări din capitolul 3

Înainte să citești: tu ce crezi?

Ca să facă vaccinul antigripal, fabricile trebuie să obțină cantități mari de virus gripal. În ce îl înmulțesc de obicei?

Vezi răspunsul

În ouă de găină fecundate. Virusul nu se poate înmulți decât în celule vii, iar oul fecundat are celule vii. Metoda se folosește de peste 70 de ani și este cea mai obișnuită cale de producere a vaccinului antigripal.

Vaccinul antigripal se produce de peste 70 de ani cu ajutorul ouălor de găină fecundate: virusul este injectat în ou și lăsat câteva zile să se înmulțească. Pus într-un vas cu supă nutritivă, în care bacteriile cresc fără probleme, același virus nu s-ar înmulți deloc. Diferența dintre ou și vas este celula vie.

Ce are tot ce este viu

Un cristal de sare crește într-o soluție, iar o flacără consumă combustibil și se întinde. Niciunul nu este viu, pentru că o singură însușire nu ajunge. Biologii recunosc viul după un set de însușiri ale viului care apar împreună: organizare celulară, metabolism, creștere și dezvoltare, reproducere, excitabilitate, homeostazie și adaptare la mediu.

Metabolismul este ansamblul reacțiilor chimice prin care un organism își ia energia și substanțele din mediu, le transformă și elimină ce nu folosește. Excitabilitatea este capacitatea de a răspunde la stimuli: o plantă se apleacă spre lumină, o bacterie se deplasează spre hrană. Homeostazia este menținerea relativ constantă a mediului intern, de exemplu a cantității de apă și de săruri din celulă.

Toate aceste însușiri se întâlnesc la cel mai mic nivel în celulă. De aceea celula este numită unitatea structurală și funcțională a vieții: sub nivelul ei există molecule, dar nu viață.

Teoria celulară, construită în aproape 200 de ani

În 1665, Robert Hooke a privit printr-o lentilă o felie subțire de plută și a numit „celule” căsuțele pe care le-a văzut. Erau, de fapt, pereții unor celule moarte. În 1838, botanistul Matthias Schleiden a descris plantele ca fiind alcătuite din celule, iar în 1839 zoologul Theodor Schwann a arătat că și țesuturile animale sunt făcute din celule.

Rămânea întrebarea de unde vin celulele noi. În 1852, Robert Remak a publicat dovezi că o celulă nouă se formează prin diviziunea unei celule existente. Rudolf Virchow a făcut ideea cunoscută în 1855, prin formula latinească omnis cellula a cellula, „orice celulă provine dintr-o celulă”.

Teoria celulară se rezumă la trei propoziții: toate organismele sunt alcătuite din una sau mai multe celule; celula este unitatea de bază a structurii și funcției organismelor; orice celulă nouă provine dintr-o celulă existentă.

Cum este făcut un virus

O particulă virală completă se numește virion. Ea are în centru un acid nucleic, fie ADN, fie ARN, învelit de o capsidă, un înveliș de proteine alcătuit din subunități numite capsomere. Unele virusuri, cum sunt virusul gripal și HIV, au în plus un înveliș lipidic, luat din membrana celulei pe care au infectat-o.

Cele mai multe virusuri au între 20 și 250 de nanometri. Microscopul optic din laboratorul școlii nu deosebește detalii mai mici de aproximativ 200 de nanometri, așa că cele mai multe virusuri nu se văd la el. Structura virusurilor a putut fi observată bine abia după apariția microscopului electronic, la sfârșitul anilor 1930.

Câteva exemple pe care le întâlnești des: virusul gripal și SARS-CoV-2, care provoacă COVID-19, au ARN și înveliș lipidic; HIV are tot ARN; bacteriofagii sunt virusuri care infectează bacterii, iar bacteriofagul T4 are ADN într-un „cap” proteic și o coadă cu care se prinde de bacterie.

Lungimi desenate la aceeași scară bacterie: 2 µm = 2.000 nm virion de gripă: 100 nm cel mai mic detaliu la microscopul optic: ≈ 200 nm Un virion cu înveliș, mărit (schemă) înveliș lipidic capsidă (proteine) acid nucleic (ARN sau ADN)
Figura 1Pe aceeași scară, virionul de gripă este de 20 de ori mai scurt decât bacteria și mai mic decât cel mai mic detaliu pe care îl deosebește microscopul optic. Schema de jos este mărită și nu respectă scara.

De ce virusul nu este considerat viu

Virusul nu este o celulă: nu are membrană plasmatică proprie, citoplasmă, ribozomi sau organite. Nu are metabolism propriu, nu își produce energia și nu își fabrică singur proteinele. În afara unei celule, virionul este doar o particulă care poate ajunge, purtată de aer, apă sau contact, la altă celulă.

Ca să se înmulțească, virusul trebuie să intre într-o celulă potrivită. Virionul se fixează pe suprafața celulei, iar acidul nucleic viral ajunge în interiorul ei. La multe virusuri pătrunde particula întreagă, care apoi își eliberează acidul nucleic; bacteriofagi ca T4 își injectează în bacterie doar acidul nucleic, iar capsida rămâne afară. Celula, cu ribozomii și cu energia ei, copiază acidul nucleic viral și produce proteinele virusului. Din aceste piese se asamblează virioni noi, care ies din celulă și infectează alte celule. De aceea virusurile sunt paraziți intracelulari obligatorii.

Virusurile au totuși material genetic, iar populațiile lor se schimbă în timp prin mutații. Din acest motiv unii biologi le numesc entități „la granița viului”. Răspunsul cerut la clasă se sprijină pe teoria celulară: viul începe de la celulă, iar virusul nu este alcătuit din celule.

Micrografie electronică alb-negru cu virioni de gripă ovali, cu marginea deschisă la culoare, adunați lângă resturi de celule.
Figura 2Virioni de gripă la microscopul electronic, după colorare negativă. Au fost culeși din lichidul unei culturi de celule, la 18 ore după infectare: fiecare virion a fost asamblat de o celulă, cu ribozomii și energia ei. Virusul este cel al gripei din 1918, refăcut în laborator pentru cercetare.

Foto: Cynthia Goldsmith; CDC / Dr. Terrence Tumpey, Public domain, sursa. Decupată (partea de sus).

Exemplu rezolvat

De ce bacteria se vede la microscopul școlii, iar virusul nu

O bacterie în formă de bastonaș are 2 µm lungime, iar un virion de gripă are 100 nm în diametru. Numerele sunt alese pentru exercițiu, în intervalele obișnuite pentru cele două.

Pasul 1: aduci lungimile la aceeași unitate. 1 µm = 1.000 nm, deci 2 µm = 2.000 nm.

Pasul 2: compari. 2.000 : 100 = 20, deci bacteria este de 20 de ori mai lungă decât virionul.

Pasul 3: compari cu limita microscopului optic, de aproximativ 200 nm. Bacteria, de 2.000 nm, depășește de 10 ori limita și apare ca un bastonaș mic. Virionul, de 100 nm, este sub limită și nu se poate vedea ca obiect separat.

În România

Victor Babeș și virusul pe care nu-l putea vedea

În 1888, Victor Babeș a deschis la București al doilea centru de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Louis Pasteur la Paris. Turbarea este o boală produsă de un virus, dar în anii aceia nimeni nu văzuse vreun virus: microscopul electronic avea să apară abia după vreo 50 de ani.

Babeș a lucrat cu ce putea observa. A descris în celulele nervoase ale animalelor turbate niște incluziuni caracteristice bolii, redescoperite în 1903 de italianul Adelchi Negri și numite azi corpusculii Babeș–Negri. A arătat și că încălzirea virusului rabic la 58 °C, timp de 2–14 minute, îl slăbește în mod controlat.

Institutul de bacteriologie și patologie înființat la București în 1887 și condus de Babeș îi poartă astăzi numele: Institutul Național de Patologie „Victor Babeș”.

Pe scurt

  1. Însușirile viului (organizare celulară, metabolism, creștere și dezvoltare, reproducere, excitabilitate, homeostazie, adaptare) apar împreună, iar cel mai mic nivel la care se întâlnesc toate este celula.
  2. Teoria celulară spune că toate organismele sunt alcătuite din celule, că celula este unitatea de structură și funcție și că orice celulă provine dintr-o celulă existentă (Hooke 1665, Schleiden 1838, Schwann 1839, Remak și Virchow în anii 1850).
  3. Virionul este alcătuit dintr-un acid nucleic, ADN sau ARN, și o capsidă proteică; unele virusuri au și un înveliș lipidic.
  4. Virusurile nu au celulă, ribozomi sau metabolism propriu și se înmulțesc numai în celule vii, de aceea sunt paraziți intracelulari obligatorii.
  5. Cele mai multe virusuri au 20–250 nm și nu se văd la microscopul optic; exemple: virusul gripal, HIV, SARS-CoV-2, bacteriofagii.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitVirusul este o bacterie foarte mică.

    CorectBacteria este o celulă, cu membrană, citoplasmă și ribozomi. Virusul nu are celulă: este un acid nucleic într-o capsidă și se înmulțește numai în interiorul unei celule.

  • GreșitVirusurile sunt vii, pentru că au ADN sau ARN.

    CorectMaterialul genetic nu ajunge. Virusul nu are metabolism propriu și nu își poate fabrica proteinele în afara unei celule, iar teoria celulară leagă viul de celulă.

  • GreșitUn cristal care crește este viu.

    CorectCristalul doar adaugă material de același fel la suprafața lui. Nu are celule, metabolism, reproducere sau homeostazie.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce lipsește unui virus și are orice celulă?

    Răspuns

    b) Ribozomii. Virusul are acid nucleic și proteine în capsidă, iar materialul lui genetic suferă mutații. Nu are însă ribozomi, așa că folosește ribozomii celulei infectate.

  2. Care propoziție face parte din teoria celulară?

    Răspuns

    d) Orice celulă nouă provine dintr-o celulă existentă. Remak a adus dovezile, iar Virchow a făcut cunoscută formula „orice celulă provine dintr-o celulă”. Virusurile nu sunt celule, iar plantele sunt și ele alcătuite din celule.

  3. De ce virusul gripal pentru vaccin este înmulțit în ouă fecundate și nu într-un vas cu supă nutritivă?

    Răspuns

    c) Pentru că virusul are nevoie de celule vii ca să se înmulțească. Virusul folosește ribozomii și energia celulei gazdă. Supa nutritivă hrănește celule, de exemplu bacterii, dar nu conține celule în care virusul să se înmulțească.

  4. Microscopul optic al școlii nu deosebește detalii mai mici de aproximativ 200 nm. Un virion are 50 nm. De câte ori este virionul mai mic decât această limită?

    ori
    Răspuns

    4 ori. 200 : 50 = 4. Virionul este de patru ori sub limita microscopului optic, așa că nu se vede ca obiect separat.

  5. Ordonează etapele înmulțirii unui virus într-o celulă.

    Răspuns

    Ordinea corectă:

    1. Virionul se fixează pe suprafața celulei
    2. Acidul nucleic viral ajunge în interiorul celulei
    3. Celula copiază acidul nucleic viral și produce proteinele virusului
    4. Din piesele produse se asamblează virioni noi
    5. Virionii noi ies din celulă și infectează alte celule

    Fără fixare pe celulă acidul nucleic viral nu intră, iar celula copiază acidul nucleic viral și produce proteinele virusului, cu ribozomii ei, înainte ca piesele să fie asamblate și eliberate.

  6. Un coleg spune: „Bacteriofagii sunt bacterii, pentru că îi găsești mereu lângă bacterii.” Explică de ce greșește și ce fac bacteriofagii cu bacteriile.

    Un răspuns bun

    Bacteriofagii sunt virusuri, nu bacterii: au doar acid nucleic într-o capsidă proteică și nu au celulă, ribozomi sau metabolism propriu. Stau lângă bacterii pentru că le infectează: se prind de bacterie, își introduc acidul nucleic, iar bacteria produce virioni noi, care ies și infectează alte bacterii.

    Un răspuns complet spune că bacteriofagul este un virus, numește structura lui (acid nucleic și capsidă), arată că îi lipsește organizarea celulară și explică dependența lui de celula bacteriană pentru înmulțire.

Termeni

însușirile viului
Trăsăturile care apar împreună la organismele vii: organizare celulară, metabolism, creștere și dezvoltare, reproducere, excitabilitate, homeostazie, adaptare.
metabolism
Ansamblul reacțiilor chimice prin care un organism își ia energia și substanțele din mediu, le transformă și elimină ce nu folosește.
homeostazie
Menținerea relativ constantă a mediului intern al unei celule sau al unui organism.
teoria celulară
Teoria potrivit căreia toate organismele sunt alcătuite din celule, celula este unitatea de structură și funcție, iar orice celulă provine dintr-o celulă existentă.
virion
Particulă virală completă, alcătuită din acid nucleic și capsidă, uneori și dintr-un înveliș lipidic.
capsidă
Învelișul de proteine care protejează acidul nucleic al unui virus.
bacteriofag
Virus care infectează bacterii.
parazit intracelular obligatoriu
Agent care se poate înmulți numai în interiorul unei celule vii, folosind componentele ei.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Celula – structură vie. De ce virusurile nu sunt vii?” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.2, 4.2.