Biologie IX EN

Capitolul 3 · CelulaLecția 3.2

Celula procariotă și celula eucariotă: ce le deosebește

Bacteriile care acresc borșul nu au nucleu. Unde își țin ADN-ul și cum își fac proteinele?

Mărime
de la 5 nm la 100 µm
Nivel
celulă
Timp
o zi din viața unei celule

Mâine am testzece întrebări din capitolul 3

Înainte să citești: tu ce crezi?

Globula roșie matură a omului nu are nucleu. Ce fel de celulă este?

Vezi răspunsul

Eucariotă. Globula roșie se formează dintr-o celulă cu nucleu, care își elimină nucleul și cele mai multe organite. Felul celulei se stabilește după organizarea ei și după organismul din care face parte, iar lipsa nucleului la o celulă specializată nu o face bacterie.

Borșul de casă se face din tărâțe de grâu, apă caldă și puțin borș dintr-o șarjă mai veche. După două-trei zile, lichidul este acru. Aciditatea vine de la bacterii mult mai mici decât celulele tale și construite altfel: nu au nucleu, iar ADN-ul lor stă direct în citoplasmă.

Patru lucruri pe care le are orice celulă

Orice celulă, de la bacteria din borș până la neuronul din creierul tău, are patru componente. Membrana plasmatică o desparte de mediul din jur și controlează ce intră și ce iese. Citoplasma umple interiorul și are la bază un lichid gelatinos, citosolul. ADN-ul poartă informația genetică. Ribozomii sunt structurile mici în care se fabrică proteinele.

Diferența dintre cele două tipuri fundamentale de celule stă în felul în care este organizat interiorul. Celula procariotă nu are nucleu și nici alte organite învelite de membrană. Celula eucariotă are nucleu și mai multe compartimente interne, fiecare delimitat de membrana lui.

Micrografie electronică de baleiaj, colorată artificial, cu un grup de bacterii în formă de bastonaș și o bară de scară de 1 µm.
Figura 1Bacterii Escherichia coli mărite de 10.000 de ori la microscopul electronic; culoarea este adăugată artificial. Compară un bastonaș cu bara de 1 µm: are doar câțiva micrometri, mărimea obișnuită a unei celule procariote.

Foto: Eric Erbe (fotografie), Christopher Pooley (colorare), USDA Agricultural Research Service, Public domain, sursa. Micșorată.

Celula procariotă: ADN fără nucleu

Procariotele sunt bacteriile și arheele, aproape toate organisme alcătuite dintr-o singură celulă. ADN-ul lor principal este o moleculă circulară care stă într-o regiune din mijlocul citoplasmei, numită nucleoid. Nucleoidul nu este un nucleu mic: în jurul lui nu există nicio membrană. Multe bacterii au în plus plasmide, molecule mici și circulare de ADN, care poartă uneori gene de rezistență la antibiotice.

Ribozomii procariotelor sunt mai mici decât cei din citoplasma eucariotelor, dar fac aceeași muncă: leagă aminoacizii în proteine. Așadar, o bacterie fără nucleu își fabrică singură proteinele.

La exterior, cele mai multe bacterii au un perete celular din mureină (peptidoglican), o substanță care se găsește numai la bacterii. Unele au peste perete o capsulă, cu care se prind de suprafețe. Pentru deplasare au flageli, iar firele scurte numite pili le ajută, între altele, să schimbe material genetic.

Procariotele măsoară de obicei între 0,1 și 5 µm. După formă se deosebesc cocii (sferici), bacilii (bastonașe), vibrionii (bastonașe curbate) și spirilii (spiralați).

capsulă perete celular (mureină) pili plasmide flagel membrană plasmatică nucleoid: ADN circular ribozomi citoplasmă 1 µm
Figura 2Schemă: ADN-ul bacteriei stă în nucleoid, fără nicio membrană în jur, iar peretele din mureină se află în afara membranei. Bara de 1 µm dă mărimea celulei; ribozomii, plasmidele și pilii sunt desenați mult mai mari decât sunt.

Celula eucariotă: compartimente cu membrană

Plantele, animalele, fungii și protistele sunt alcătuite din celule eucariote. ADN-ul lor stă în nucleu, învelit de o membrană dublă cu pori, și este împărțit în mai mulți cromozomi. În citoplasmă există organite delimitate de membrane, ca mitocondriile, reticulul endoplasmatic și aparatul Golgi, iar plantele au și cloroplaste.

Fiecare compartiment păstrează în interiorul lui alte substanțe și alte reacții decât citoplasma din jur. Celulele eucariote au de obicei între 10 și 100 µm, adică sunt de zeci de ori mai mari decât o bacterie obișnuită.

Patru capcane când le compari

Mărimea te orientează, dar nu decide. Procariotele au de obicei câțiva micrometri, însă există și bacterii uriașe, ca Thiomargarita namibiensis, iar unele celule eucariote sunt mici. Pentru o concluzie sigură cauți nucleul și organitele cu membrană.

„Unicelular” nu înseamnă „procariot”. Drojdia de bere și parameciul sunt organisme dintr-o singură celulă, dar celula lor are nucleu, deci sunt eucariote.

Prezența peretelui celular nu decide tipul celulei. Au perete bacteriile, plantele și fungii, dar din substanțe diferite. Celula animală nu are perete.

Lipsa nucleului la o celulă specializată nu o face procariotă. Globula roșie matură a omului își pierde nucleul în timpul formării, dar rămâne o celulă eucariotă, a unui organism eucariot.

Celule ovale de drojdie văzute la microscopul optic, pe fond gri; câteva au lipit de ele un mugure mic, rotund.
Figura 3Celule de drojdie de bere (Saccharomyces cerevisiae) la microscopul optic, cu obiectivul de 100×; unele au câte un mugure. Drojdia este un organism dintr-o singură celulă, iar celula ei are nucleu, deci este eucariotă.

Foto: Masur, Public domain, sursa. Decupată și micșorată.

Exemplu rezolvat

Cât de mare este celula din fotografie

Pe o fotografie făcută la microscop, bara de scară marcată „10 µm” măsoară 40 mm. O celulă în formă de bastonaș măsoară pe aceeași fotografie 8 mm, iar o celulă rotundă, cu un nucleu vizibil, măsoară 100 mm. Numerele sunt alese pentru exercițiu.

Pasul 1: afli câți micrometri reprezintă un milimetru din fotografie. 10 µm : 40 mm = 0,25 µm pentru fiecare milimetru.

Pasul 2: bastonașul are 8 × 0,25 = 2 µm. Celula rotundă are 100 × 0,25 = 25 µm.

Pasul 3: interpretezi. Bastonașul de 2 µm are mărimea obișnuită a unei bacterii. Celula de 25 µm, cu nucleu, este eucariotă. Mărimea singură te orientează; nucleul te lămurește.

Poți face un preparat asemănător la microscopul școlii: o picătură de apă cu puțină drojdie de bere și o picătură de borș sau de iaurt diluat cu apă. Celulele de drojdie se văd ovale, de câțiva micrometri, unele cu un mugure. Bacteriile apar ca niște bastonașe foarte mici, care se deosebesc bine abia cu obiectivul cel mai mare.

În România

Bacteriile care acresc borșul

Borșul se face din tărâțe de grâu, apă caldă și o parte dintr-o șarjă mai veche, numită huște. Fermentația durează două-trei zile, în vase de lemn sau de sticlă. Abia în 2019 o echipă de la Institutul de Biologie București al Academiei Române a publicat primul studiu al microorganismelor din borșul românesc.

Cercetătorii au analizat borș cumpărat, borș făcut în casă și borș preparat în laborator. Au găsit mai ales bacterii lactice din genul Lactobacillus, iar cea mai frecventă specie a fost Lactobacillus amylolyticus. În toate probele, pH-ul a coborât sub 4, adică lichidul a devenit acid.

În borșul făcut în laborator, bacteriile lactice erau numeroase încă de la început, aproximativ o sută de milioane într-un mililitru, aduse de huște. Huștele păstrate din casă în casă duc mai departe, de la o șarjă la alta, o populație de procariote.

Pe scurt

  1. Orice celulă are membrană plasmatică, citoplasmă, ADN și ribozomi.
  2. Celula procariotă (bacterii și arhee) nu are nucleu și nici organite cu membrană; ADN-ul ei circular stă în nucleoid, iar multe bacterii au și plasmide.
  3. Cele mai multe bacterii au perete celular din mureină; procariotele măsoară de obicei 0,1–5 µm și pot fi coci, bacili, vibrioni sau spirili.
  4. Celula eucariotă (plante, animale, fungi, protiste) are nucleu cu membrană dublă și organite delimitate de membrane; măsoară de obicei 10–100 µm.
  5. Ribozomii există în ambele tipuri de celule, deci și procariotele își fabrică singure proteinele.
  6. Un organism unicelular poate fi eucariot (drojdia, parameciul), iar o celulă eucariotă specializată poate fi fără nucleu (globula roșie matură).
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitBacteriile nu au ADN, pentru că nu au nucleu.

    CorectBacteriile au ADN, așezat într-o regiune a citoplasmei numită nucleoid, fără membrană în jur. Lipsește membrana, nu materialul genetic.

  • GreșitDrojdia este o bacterie, pentru că este formată dintr-o singură celulă.

    CorectDrojdia este un fung unicelular cu nucleu, deci eucariot. Numărul de celule și tipul de celulă sunt criterii diferite.

  • GreșitNucleoidul este un nucleu foarte mic.

    CorectNucleoidul este doar zona în care stă ADN-ul. Nucleul are în jur o membrană dublă cu pori; nucleoidul nu are nicio membrană.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Care structură se găsește și în celula procariotă, și în celula eucariotă?

    Răspuns

    c) Ribozomul. Ribozomii există în toate celulele, pentru că orice celulă își fabrică proteinele. Nucleul, mitocondriile și aparatul Golgi lipsesc la procariote.

  2. Unde se află ADN-ul principal al unei bacterii?

    Răspuns

    b) În nucleoid, fără membrană în jur. Bacteria nu are nucleu. ADN-ul ei circular stă într-o zonă a citoplasmei numită nucleoid, nedelimitată de membrană.

  3. Un organism are o singură celulă, cu nucleu și perete celular. Ce poți spune sigur despre el?

    Răspuns

    d) Este eucariot, pentru că are nucleu. Nucleul arată că celula este eucariotă. Peretele există și la bacterii, și la plante, și la fungi, iar o singură celulă poate fi, de exemplu, o drojdie.

  4. Pe o fotografie, bara de scară de 5 µm măsoară 20 mm. O bacterie măsoară pe aceeași fotografie 12 mm. Ce lungime are bacteria, în micrometri?

    µm
    Răspuns

    3 µm. 5 µm : 20 mm = 0,25 µm pentru fiecare milimetru. 12 × 0,25 = 3 µm, o mărime obișnuită pentru o bacterie.

  5. Alege tipul de celulă la care se potrivește fiecare descriere.

    Răspuns

    Celulă procariotă: Lactobacillus din borș; ADN circular în nucleoid; Perete din mureină.

    Celulă eucariotă: Celulă de drojdie de bere; Nucleu cu membrană dublă și pori; Globulă roșie matură a omului.

    Bacteriile au ADN în nucleoid și perete din mureină. Drojdia are nucleu. Globula roșie matură nu are nucleu, dar provine dintr-o celulă eucariotă a unui organism eucariot.

  6. La microscop vezi o celulă de 4 µm, fără nucleu vizibil. Colegul tău spune imediat că este o bacterie. De ce concluzia lui nu este sigură și ce ai mai verifica?

    Un răspuns bun

    Mărimea de 4 µm se potrivește cu o bacterie, dar nu dovedește singură tipul celulei, iar un nucleu poate să nu se vadă fără colorare. Celula ar putea fi și o celulă eucariotă mică sau o globulă roșie, care și-a pierdut nucleul. Aș colora preparatul ca să caut nucleul, aș întreba din ce organism provine proba și aș căuta alte organite cu membrană.

    Un răspuns complet spune că mărimea doar orientează, numește criteriul decisiv (nucleu și organite cu membrană), dă un contraexemplu (celulă eucariotă fără nucleu sau mică) și propune o verificare concretă.

Termeni

celulă procariotă
Celulă fără nucleu și fără organite delimitate de membrană, cu ADN-ul în nucleoid; o au bacteriile și arheele.
celulă eucariotă
Celulă cu nucleu delimitat de o membrană dublă și cu organite delimitate de membrane; o au plantele, animalele, fungii și protistele.
nucleoid
Regiunea din citoplasma unei procariote în care se află ADN-ul principal, fără membrană în jur.
plasmidă
Moleculă mică și circulară de ADN, separată de ADN-ul principal, întâlnită mai ales la bacterii.
ribozom
Structură mică, fără membrană, în care aminoacizii sunt legați în proteine; există în toate celulele.
mureină
Substanța din peretele celular al bacteriilor, numită și peptidoglican.
citoplasmă
Conținutul celulei din interiorul membranei plasmatice, în afara nucleului, cu citosolul și structurile din el.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Tipuri fundamentale de celule - procariote și eucariote. Componentele celulei – principalele elemente structurale și funcțiile lor: membrană/perete celular, citoplasmă, organite celulare (ribozomi, mitocondrii, aparatul Golgi, RE, lizozomi, plastide, vacuole, centrozom), nucleu/nucleoid” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 2.2.