Biologie IX EN

Capitolul 6 · Bacterii, protiste, fungiLecția 6.5

Fungii: drojdii, mucegaiuri, ciuperci cu pălărie și ciuperci parazite

Ce au în comun drojdia din aluat, mucegaiul verde de pe o lămâie și ciuperca din pădure?

Mărime
de la 100 nm la 30 m
Nivel
organisme unicelulare și comunități
Timp
20 de minute și miliarde de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 6

Înainte să citești: tu ce crezi?

Cu cine sunt fungii, adică ciupercile, drojdiile și mucegaiurile, mai apropiați ca înrudire?

Vezi răspunsul

Cu animalele. Comparația genelor arată că fungii au un strămoș comun mai recent cu animalele decât cu plantele. Ca animalele, nu fac fotosinteză și își depozitează rezervele sub formă de glicogen, nu de amidon.

În 1928, cercetătorul scoțian Alexander Fleming a observat că într-un vas cu bacterii crescuse un mucegai, iar în jurul lui bacteriile nu se mai dezvoltau. Mucegaiul era Penicillium, iar substanța lui a primit numele de penicilină.

Ce sunt fungii

Fungii formează un regn de organisme eucariote. Nu au clorofilă și nu fac fotosinteză, deci sunt heterotrofe. Se hrănesc prin absorbție: eliberează în jurul lor enzime care descompun substanțele organice mari, apoi absorb prin perete moleculele mici rezultate. Digestia are loc, așadar, în afara corpului.

Celulele lor au un perete celular cu chitină, aceeași substanță din care este făcută carapacea insectelor, iar rezerva de hrană este glicogenul. Cei mai mulți fungi sunt pluricelulari și au corpul format din hife, filamente subțiri, de obicei împărțite în celule prin pereți transversali. Toate hifele unui fung formează miceliul, care străbate solul, lemnul sau hrana pe care trăiește.

Fungii se înmulțesc mai ales prin spori, celule mici purtate de vânt sau de apă, din care crește un miceliu. Sporii pot fi produși asexuat sau sexuat. Fungii se mai înmulțesc prin fragmente de miceliu, iar drojdiile prin înmugurire.

Drojdii și mucegaiuri

Drojdiile sunt fungi unicelulari. Drojdia de bere și de panificație (Saccharomyces cerevisiae) se înmulțește prin înmugurire: pe marginea celulei apare o umflătură, care crește și se desprinde ca o celulă-fiică. În lipsa oxigenului, drojdia descompune zaharurile în dioxid de carbon și alcool etilic. Procesul se numește fermentație alcoolică: dioxidul de carbon umflă aluatul, iar alcoolul se adună în bere și vin.

Mucegaiurile sunt fungi cu miceliu care cresc pe alimente, fructe și alte resturi organice. Pe pâine apare des mucegaiul negru (Rhizopus): punctele negre de pe el sunt sporangi, săculeți plini cu spori. Mucegaiul Mucor crește pe aproape orice substrat cu substanțe nutritive. Mucegaiul verde-albăstrui (Penicillium) produce penicilina, iar unele specii sunt folosite la maturarea brânzeturilor.

Micrografie electronică alb-negru cu multe celule ovale de drojdie; pe unele cresc umflături mici și rotunde. Bara de scară are 5 µm.
Figura 1Drojdie de panificație, Saccharomyces cerevisiae, la microscopul electronic cu baleiaj. Umflăturile mici de pe margine sunt muguri, viitoare celule-fiice; bara are 5 µm.

Foto: Mogana Das Murtey and Patchamuthu Ramasamy, CC BY 3.0, sursa. Micșorată.

Cutie Petri cu mai multe colonii rotunde de mucegai, verzi-cenușii la mijloc și albe pe margine.
Figura 2Colonii de Penicillium chrysogenum (numit și P. notatum), mucegaiul verde-albăstrui care produce penicilina. Fiecare pată rotundă este un miceliu crescut pe mediul de cultură.

Foto: Crulina 98, CC BY-SA 3.0, sursa. Fără modificări.

Ciupercile cu pălărie

Ciuperca pe care o culegi este doar o mică parte din fung: corpul de fructificație, care iese din pământ ca să producă spori. Miceliul rămâne în sol sau în lemn. Sub pălărie se află lamele sau tuburi, făcute din hife strânse, pe pereții cărora se formează sporii. Din același miceliu pot ieși multe pălării.

Ciuperca de câmp (Agaricus campestris) și ciuperca de cultură sunt comestibile. Buretele-viperei (Amanita phalloides) produce însă cele mai multe morți prin consum de ciuperci culese din natură, din toată lumea. Otrava lui nu se distruge prin gătit, iar primele semne apar abia după 6–24 de ore, când ficatul este deja atacat.

Multe ciuperci comestibile seamănă cu rude foarte otrăvitoare. Nicio ciupercă nu se recunoaște drept comestibilă după culoare, miros, gust sau după o fotografie; numai un specialist în ciuperci o poate determina. La orice bănuială de intoxicație, se cheamă imediat medicul sau 112.

Două ciuperci pe solul unei păduri: una matură, cu pălărie verde-gălbuie, lamele albe, inel pe picior și un sac alb la bază, și una tânără, rotundă.
Figura 3Buretele-viperei, Amanita phalloides: mortal. Fotografia este doar ilustrativă; nicio ciupercă nu se recunoaște după o fotografie, numai un specialist o poate determina.

Foto: Archenzo, CC BY-SA 3.0, sursa. Decupată.

Descompunători, parteneri și paraziți

Cei mai mulți fungi sunt saprofiți: descompun lemnul, frunzele și animalele moarte și eliberează substanțele minerale pe care le folosesc apoi plantele. Alții trăiesc în simbioză: aproape 90% dintre plantele cu vase au la rădăcini fungi parteneri, care le aduc apă și săruri minerale și primesc în schimb zaharuri; aceste asocieri, ca și lichenii, sunt tratate pe larg separat.

Fungii paraziți trăiesc pe seama plantelor sau animalelor vii. Rugina neagră a grâului, produsă de Puccinia graminis, este boala ruginii care face cele mai mari pagube când izbucnește o epidemie: în unele state americane, epidemiile din prima jumătate a secolului XX au distrus în medie 19–28% din recoltă. Cornul-secarei (Claviceps purpurea) atacă spicele de secară; boabele contaminate, ajunse în făină, produc convulsii, halucinații și cangrenă. Mana cartofului seamănă cu aceste boli, dar nu este produsă de un fung: Phytophthora infestans, care o produce, este o oomicetă, un organism înrudit cu algele brune și clasificat în Chromista.

Exemplu rezolvat

Drojdia care umflă un balon

Experiment de făcut acasă: în trei sticle mici pui câte 100 ml de apă călduță. În prima pui o linguriță de drojdie, în a doua o linguriță de zahăr, în a treia și drojdie, și zahăr. Pe gura fiecărei sticle întinzi un balon dezumflat și aștepți o oră la cald.

Rezultat: de obicei, balonul de pe a treia sticlă se umflă vizibil, iar celelalte două rămân aproape dezumflate. În prima sticlă drojdia nu are zahăr, în a doua zahărul nu are cine să-l consume. Concluzia: drojdia vie descompune zahărul și eliberează un gaz, dioxidul de carbon. Sticlele unu și doi sunt probe martor: arată că rezultatul nu vine numai din drojdie sau numai din zahăr.

Exemplu de calcul: dacă numărul de celule de drojdie s-ar dubla prin înmugurire la fiecare două ore, dintr-o celulă ar rezulta după opt ore 2⁴ = 16 celule. Numerele sunt alese pentru exercițiu; viteza reală depinde de temperatură și de hrană.

În România

De la mucegaiul lui Fleming la fabrica din Iași

În 1945, Alexander Fleming, Howard Florey și Ernst Chain au primit împreună Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, pentru descoperirea penicilinei și a efectului ei de vindecare în diferite boli infecțioase.

În decembrie 1955 a început să funcționeze la Iași Uzina chimică nr. 2, prima fabrică de penicilină din România și din sud-estul Europei, cunoscută azi sub numele Antibiotice Iași.

Aceeași fabrică a ajuns primul producător mondial de nistatină, un medicament împotriva fungilor care produc infecții. Nistatina este produsă de bacterii din genul Streptomyces. Așadar, un fung (Penicillium) dă un medicament împotriva bacteriilor, iar o bacterie dă unul împotriva fungilor.

Pe scurt

  1. Fungii sunt eucariote heterotrofe care se hrănesc prin absorbție, după ce descompun hrana în afara corpului cu enzime; au perete cu chitină și rezervă de glicogen.
  2. Corpul fungilor pluricelulari este format din hife, iar toate hifele formează miceliul; fungii se înmulțesc mai ales prin spori.
  3. Drojdia (Saccharomyces cerevisiae) este unicelulară, se înmulțește prin înmugurire și face fermentație alcoolică, din care rezultă dioxid de carbon și alcool.
  4. Mucegaiurile (Rhizopus, Mucor, Penicillium) cresc pe alimente; ciupercile cu pălărie au un corp de fructificație cu lamele sau tuburi, pe pereții cărora se formează sporii.
  5. Fungii pot fi saprofiți (descompunători), simbionți (parteneri ai rădăcinilor) sau paraziți (rugina grâului, cornul-secarei).
  6. Amanita phalloides produce cele mai multe intoxicații mortale cu ciuperci; nicio ciupercă nu se declară comestibilă după aspect.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitCiupercile sunt plante, pentru că nu se mișcă și cresc din pământ.

    CorectFungii nu au clorofilă și nu fac fotosinteză, au perete cu chitină și glicogen ca rezervă. Formează un regn separat, mai înrudit cu animalele decât cu plantele.

  • GreșitCiuperca pe care o culeg este tot organismul.

    CorectPălăria cu piciorul formează corpul de fructificație, care produce spori. Cea mai mare parte a fungului este miceliul din sol sau din lemn.

  • GreșitO ciupercă otrăvitoare devine bună de mâncat dacă e fiartă bine.

    CorectOtrava buretelui-viperei nu se distruge prin gătit. O ciupercă poate fi determinată sigur numai de un specialist.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Cum se hrănesc fungii?

    Răspuns

    c) Prin absorbție, după ce descompun hrana în afara corpului cu enzime. Fungii sunt heterotrofi; eliberează enzime în mediu și absorb moleculele mici rezultate.

  2. Ce substanță se află în peretele celular al fungilor?

    Răspuns

    b) Chitină. Chitina este în peretele fungilor; celuloza în al plantelor, peptidoglicanul în al bacteriilor, siliciul în frustula diatomeelor.

  3. Cum se înmulțește asexuat, de obicei, drojdia de bere?

    Răspuns

    a) Prin înmugurire. Pe celula de drojdie apare un mugur, care crește și se desprinde. Drojdia este unicelulară, deci nu are miceliu care să se rupă în fragmente; semințele sunt ale plantelor, iar bacteriile se înmulțesc prin sciziparitate (diviziune directă).

  4. Ce sunt punctele negre de pe mucegaiul crescut pe pâine?

    Răspuns

    b) Sporangi plini cu spori. Sporangii sunt săculeți în care se formează sporii; fungii nu au semințe.

  5. Exemplu de calcul: numărul celulelor de drojdie se dublează prin înmugurire la fiecare două ore. Câte celule rezultă dintr-una singură după opt ore?

    celule
    Răspuns

    16 celule. Opt ore înseamnă patru dublări: 2⁴ = 16.

  6. Alege modul de viață al fiecărui fung.

    Răspuns

    Saprofit: Mucegaiul care crește pe o pâine veche; Fungul care descompune un trunchi căzut.

    Parazit: Rugina neagră a grâului; Cornul-secarei.

    Simbiont: Fungul de la rădăcina unui copac, care îi aduce apă și primește zaharuri.

    Saprofiții descompun materie moartă, paraziții trăiesc pe seama unui organism viu, simbionții fac schimb cu folos pentru ambele părți.

  7. Un vecin spune că poți recunoaște o ciupercă otrăvitoare fiindcă se înnegrește lingura de argint când o fierbi și că, oricum, fiertul distruge otrava. Explică de ce sfatul lui este periculos.

    Un răspuns bun

    Nu există un test de acasă care să deosebească ciupercile otrăvitoare; multe ciuperci comestibile seamănă cu rude foarte otrăvitoare. Otrava buretelui-viperei nu se distruge prin gătit, iar semnele apar după 6–24 de ore, când ficatul este deja afectat. O ciupercă poate fi determinată sigur numai de un specialist, iar la orice bănuială de intoxicație se cheamă medicul.

    Un răspuns complet respinge testul, spune că gătitul nu distruge otrava, menționează întârzierea semnelor și trimite la specialist și la medic.

Lucrări practice pentru lecția aceasta

Termeni

fungi
Regn de eucariote heterotrofe care se hrănesc prin absorbție și au perete celular cu chitină.
hifă
Filament subțire din care este format corpul fungilor pluricelulari.
miceliu
Totalitatea hifelor unui fung.
spor
Celulă mică de înmulțire a fungilor, din care poate crește un organism nou.
înmugurire
Înmulțire prin formarea pe celula-mamă a unei umflături care se desprinde ca celulă-fiică.
fermentație alcoolică
Descompunerea zaharurilor fără oxigen, cu formare de dioxid de carbon și alcool etilic.
corp de fructificație
Partea unei ciuperci care iese la suprafață și produce sporii, de exemplu pălăria cu picior.
saprofit
Organism care se hrănește cu materie organică moartă și o descompune.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Fungi: tipuri de fungi (drojdii, mucegaiuri, ciuperci cu pălărie, ciuperci parazite) - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, reproducere), medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.