Capitolul 4 · Membrana, osmoza, diviziuneaLecția 4.5CS
Ciclul celular, amitoza și mitoza: de la interfază la două celule-fiice
La microscop, într-un vârf de rădăcină de ceapă, cele mai multe celule par să nu facă nimic. Ce se întâmplă în ele și de ce doar câteva arată cromozomi?
- Mărime
- de la 10 nm la 100 µm
- Nivel
- membrană și celulă
- Timp
- minute și ore
Înainte să citești: tu ce crezi?
Exemplul clasic de manual este o celulă umană cultivată în laborator, cu ciclul de 24 de ore. Cât durează faza M, adică mitoza și citokineza?
Vezi răspunsul
Aproximativ o jumătate de oră. Restul de 23 de ore și jumătate sunt interfaza: G1 durează în jur de 9 ore, S în jur de 10 ore, G2 în jur de 4 ore și jumătate. De aceea, la microscop, cele mai multe celule sunt în interfază.
Într-un preparat de vârf de rădăcină de ceapă crescută în apă de băut, cercetătorii de la Universitatea din Pitești au găsit în diviziune doar 7,64% dintre celule. Celelalte, peste nouă din zece, erau în interfază. Diviziunea este partea scurtă și vizibilă a unui ciclu care durează mult mai mult.
Ciclul celular: interfaza ocupă aproape tot timpul
Ciclul celular este succesiunea de etape prin care trece o celulă de la formarea ei până la propria diviziune. Are două părți: interfaza și diviziunea.
Interfaza este perioada dintre două diviziuni și are trei etape. În G1, celula crește și produce proteine și organite. În S are loc replicarea ADN-ului: fiecare moleculă de ADN se copiază, iar centrozomul se dublează. În G2, celula produce proteinele necesare diviziunii. Urmează faza M: mitoza, apoi împărțirea citoplasmei.
În exemplul clasic de manual, o celulă umană cultivată în laborator, cu ciclul de 24 de ore, G1 durează aproximativ 9 ore, S 10 ore, G2 4 ore și jumătate, iar faza M o jumătate de oră. Unele celule ies din ciclu într-o stare numită G0: neuronii maturi rămân acolo permanent, iar celulele mușchiului inimii aproape permanent, pentru că se divid foarte rar. Trecerea de la o etapă la alta este controlată; când controlul se strică, celulele se pot divide fără oprire, ca în cancer.
Numărarea cromozomilor și a moleculelor de ADN
După faza S, fiecare cromozom are două cromatide surori unite la centromer. Este tot un singur cromozom, dar cu două molecule de ADN. Abia în anafază, când cromatidele se separă, fiecare devine un cromozom.
La om (2n = 46): în G1, 46 de cromozomi și 46 de molecule de ADN; în G2 și în metafază, 46 de cromozomi și 92 de molecule de ADN; în anafază, în celula încă nedivizată, 92 de cromozomi și 92 de molecule de ADN; în fiecare celulă-fiică, 46 de cromozomi și 46 de molecule de ADN.
La ceapă (2n = 16), aceleași etape dau 16 și 16, apoi 16 și 32, 32 și 32 în anafază, iar fiecare celulă-fiică are 16 cromozomi și 16 molecule de ADN. Cei 92 de cromozomi din anafază sunt o stare trecătoare a unei singure celule, înainte să devină două.
Fazele mitozei
În sens strict, mitoza este diviziunea nucleului; împreună cu împărțirea citoplasmei, ea dă cele două celule-fiice. Mitoza are patru faze. În profază, cromozomii se condensează și devin vizibili, învelișul nuclear se dezorganizează, iar din microtubuli se formează fusul de diviziune. La celula animală, cei doi centrozomi se îndepărtează spre poli.
În metafază, fibrele fusului sunt prinse de centromerul fiecărui cromozom, iar cromozomii se aliniază în placa ecuatorială, la mijlocul celulei. Este faza în care cromozomii se numără cel mai ușor. În anafază, cromatidele surori se separă la centromer și sunt trase spre polii opuși. În telofază, cromozomii se decondensează, în jurul fiecărui set se reface un înveliș nuclear, iar fusul dispare.
Împărțirea citoplasmei se numește citokineză. La celula animală, un inel de proteine strânge membrana la mijloc și formează un șanț care o desparte în două. La celula vegetală, peretele rigid nu permite strangularea: vezicule venite de la aparatul Golgi se unesc la mijloc într-o placă celulară, din care se formează peretele nou.

Foto: staticd, CC BY-SA 3.0, sursa. Decupată, micșorată, cu cercurile și literele P, T și A adăugate.

| Etapa | Ce se vede | 2n = 4: cromozomi / molecule de ADN | Om, 2n = 46: cromozomi / molecule de ADN | Se numără |
|---|---|---|---|---|
| G1 | cromatină în nucleu; un cromozom, o moleculă de ADN | 4 / 4 | 46 / 46 | o celulă |
| S | replicarea ADN-ului, în multe locuri deodată | 4 / 4→8, fără număr fix | 46 / 46→92, fără număr fix | o celulă |
| G2 | fiecare cromozom are două cromatide surori unite la centromer | 4 / 8 | 46 / 92 | o celulă |
| Profază | cromozomii se condensează; învelișul nuclear se dezorganizează; se formează fusul de diviziune | 4 / 8 | 46 / 92 | o celulă |
| Metafază | cromozomii în placa ecuatorială, prinși de fus la centromer | 4 / 8 | 46 / 92 | o celulă |
| Anafază | cromatidele surori se separă și merg spre poli | 8 / 8 | 92 / 92 | întreaga celulă încă nedivizată |
| Telofază | învelișuri nucleare noi; șanț (celula animală) sau placă celulară (celula vegetală) | 8 / 8 | 92 / 92 | întreaga celulă încă nedivizată |
| Celule-fiice | două celule-fiice, fiecare cu un set complet | 4 / 4 | 46 / 46 | fiecare celulă-fiică |
În telofază celula încă nu s-a împărțit; fiecare nucleu nou are 4 cromozomi și 4 molecule de ADN (om: 46 și 46). Durate tipice, celule umane în cultură: G1 9 ore, S 10 ore, G2 4,5 ore, faza M 0,5 ore.
Schemă și fotografie. Celula este un desen cu 2n = 4: două perechi de cromozomi omologi, una lungă și una scurtă, cu copia de la mamă plină și cea de la tată hașurată. Contoarele vin din același calcul ca tabelul; pentru om (2n = 46) se schimbă doar numerele. Banda de sus arată ordinea etapelor, nu durata lor; butonul „Arată duratele tipice” afișează duratele pentru celule umane care se divid repede, în cultură, cu un ciclu de 24 de ore (OpenStax Biology 2e). Fotografiile sunt reale: celule de ceapă (2n = 16) fazele au fost identificate de autorul fotografiilor; imaginile sunt decupate din „Mitosis in yellow onion cells”, Pixelmaniac pictures, Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0; fără bară de scară.
Amitoza: diviziunea directă a nucleului
Amitoza este diviziunea directă a nucleului: fără condensarea cromozomilor și fără fus de diviziune. Materialul genetic se împarte în două mase, iar celulele-fiice pot primi cantități inegale de ADN.
Cel mai bine studiat exemplu este macronucleul ciliatelor, cum sunt parameciul și Tetrahymena. Macronucleul are cromozomi mici, fără centromer, prezenți în multe copii, care se împart la întâmplare între cele două nuclee-fiice. Manualele numesc „diviziune directă” și înmulțirea bacteriilor, sciziparitatea, dar procesele diferă: amitoza împarte nucleul unei celule eucariote, iar o bacterie, care nu are nucleu, își copiază cromozomul circular și se împarte toată în două.
Exemplu rezolvat
Indicele mitotic al unui vârf de rădăcină
Într-un preparat de vârf de rădăcină de ceapă se numără 1.000 de celule: 924 în interfază, 40 în profază, 14 în metafază, 10 în anafază și 12 în telofază.
Indicele mitotic este procentul celulelor aflate în diviziune: (40 + 14 + 10 + 12) : 1.000 × 100 = 76 : 1.000 × 100 = 7,6%.
Celulele nu se divid toate deodată, așa că procentul celulelor dintr-o fază arată ce parte din ciclu ocupă acea fază. Aici 92,4% dintre celule sunt în interfază, deci interfaza ocupă cea mai mare parte a ciclului. Dintre celulele în diviziune, profaza are cele mai multe, 40 din 76, deci este cea mai lungă fază a mitozei.
Numerele sunt un exemplu de calcul, apropiat de valoarea măsurată la Pitești (7,64%).
În România
Ceapa care testează apa Argeșului
În aprilie 2016, cercetători de la Universitatea din Pitești au luat apă din râul Argeș din șapte locuri, de deasupra barajului Vidraru până la stația de epurare a Piteștiului. Au crescut în ea, timp de 72 de ore, rădăcini de ceapă (Allium cepa, 2n = 16), apoi au numărat la microscop circa 3.000 de celule pentru fiecare probă.
În apa de băut folosită ca martor, indicele mitotic a fost cel mai mare, 7,64%. Probele luate înainte de Pitești și din amonte de stația de epurare au avut cele mai mici valori. Proba din aval de stație, cu 6,2%, nu s-a deosebit semnificativ de martor.
În apa râului, multe celule rămâneau blocate în metafază: până la 42,79% dintre celulele în diviziune, într-una dintre probe. Cromozomii se aliniaseră, dar nu se mai separau, semn că substanțele din apă puteau împiedica funcționarea fusului de diviziune.
Pe scurt
- Ciclul celular are interfaza (G1, S, G2) și faza M; replicarea ADN-ului are loc în faza S.
- După replicare, fiecare cromozom are două cromatide surori unite la centromer; cromatidele devin cromozomi separați abia în anafază.
- La om, o celulă are 46 de cromozomi și 46 de molecule de ADN în G1, 46 de cromozomi și 92 de molecule în G2 și metafază, 92 și 92 în anafază, iar fiecare celulă-fiică are 46 și 46.
- Mitoza are patru faze: profaza (condensarea cromozomilor, fusul), metafaza (placa ecuatorială), anafaza (separarea cromatidelor), telofaza (refacerea nucleelor).
- Citokineza se face prin strangulare la celula animală și prin placă celulară la celula vegetală.
- Amitoza este diviziunea directă a nucleului, fără cromozomi condensați și fără fus, ca la macronucleul ciliatelor.
Greșeli frecvente
GreșitReplicarea ADN-ului în faza S dublează numărul cromozomilor.
CorectReplicarea dublează numărul moleculelor de ADN. Numărul cromozomilor rămâne același, pentru că cele două cromatide surori rămân unite la centromer până în anafază.
GreșitÎn interfază celula se odihnește.
CorectÎn interfază celula crește, produce proteine și organite și își copiază ADN-ul. Este perioada cea mai activă a ciclului, dar cromozomii nu se văd, pentru că nu sunt condensați.
GreșitCelula vegetală se desparte în două la fel ca cea animală, prin strangulare.
CorectPeretele celular rigid nu permite strangularea. La plante, între cele două nuclee se formează o placă celulară, din care rezultă peretele nou.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
În ce etapă a ciclului celular se copiază ADN-ul?
Răspuns
b) În S. Replicarea ADN-ului are loc în faza S a interfazei. În metafază cromozomii sunt deja dublați și aliniați.
Un organism are 2n = 4. Câte molecule de ADN are o celulă a lui în G2?
moleculeRăspuns
8 molecule. În G2 fiecare dintre cei 4 cromozomi are două cromatide, fiecare cu o moleculă de ADN: 4 × 2 = 8. Numărul cromozomilor a rămas 4.
Câți cromozomi numeri într-o celulă umană aflată în anafază, înainte de citokineză?
Răspuns
c) 92. În anafază cromatidele surori s-au separat și fiecare este un cromozom: 2 × 46 = 92 în celula încă nedivizată. Fiecare celulă-fiică va avea 46.
Pune în ordine evenimentele, începând cu interfaza.
Răspuns
Ordinea corectă:
- ADN-ul se copiază, iar fiecare cromozom capătă două cromatide
- Cromozomii se condensează și se formează fusul de diviziune
- Cromozomii se aliniază în placa ecuatorială
- Cromatidele surori se separă și migrează spre poli
- Învelișul nuclear se reface în jurul fiecărui set de cromozomi
- Citoplasma se împarte și rezultă două celule
Faza S, apoi profaza, metafaza, anafaza, telofaza și citokineza.
În vârful de rădăcină de ceapă crescut în apa unei probe din Argeș, multe celule rămâneau în metafază. Ce proces era cel mai probabil împiedicat?
Răspuns
b) Funcționarea fusului de diviziune. În metafază cromozomii sunt deja copiați și aliniați. Dacă nu trec în anafază, separarea lor de către fus este cea care nu se produce.
Prin ce se deosebește amitoza de mitoză?
Răspuns
b) La amitoză cromozomii nu se condensează și nu se formează fus. Amitoza împarte nucleul direct, în două mase, fără cromozomi vizibili și fără fus. Bacteriile nu au nucleu: ele se înmulțesc prin sciziparitate, tot o diviziune directă, dar a întregii celule procariote.
Un elev spune: „În anafază, celula umană are 92 de cromozomi, deci devine o celulă cu un număr dublu de cromozomi, ca o altă specie.” Explică de ce nu are dreptate.
Un răspuns bun
În anafază cromatidele surori, care erau copii ale aceluiași cromozom, se separă și fiecare este numărată ca un cromozom, așa că în celula încă nedivizată sunt 92. Starea durează doar până la citokineză. Câte 46 de cromozomi migrează spre fiecare pol, iar fiecare celulă-fiică are tot 46 de cromozomi, ca celula-mamă.
Un răspuns complet spune ce se separă în anafază, de ce numărul crește temporar și câți cromozomi ajung în fiecare celulă-fiică.
Termeni
- ciclul celular
- Succesiunea de etape prin care trece o celulă de la formarea ei până la propria diviziune: interfaza și faza M.
- interfază
- Perioada dintre două diviziuni, cu etapele G1, S și G2, în care celula crește și își copiază ADN-ul.
- replicarea ADN-ului
- Copierea moleculelor de ADN, în faza S a interfazei.
- fus de diviziune
- Ansamblu de microtubuli care se prind de centromeri și trag cromatidele spre polii celulei.
- placa ecuatorială
- Planul de la mijlocul celulei în care se aliniază cromozomii în metafază.
- citokineză
- Împărțirea citoplasmei la sfârșitul diviziunii, din care rezultă două celule.
- amitoză
- Diviziunea directă a nucleului, fără condensarea cromozomilor și fără fus de diviziune.
- indice mitotic
- Procentul celulelor dintr-un preparat aflate în diviziune.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 10.2 The Cell Cycle – interfaza (G1, S, G2), replicarea ADN-ului și dublarea centrozomului în S; cromatidele surori unite la centromer; profaza, metafaza (placa metafazică), anafaza, telofaza; citokineza prin inel contractil la animale și placă celulară din vezicule Golgi la plante; G0, neuronii și celulele mușchiului inimii
- OpenStax – Biology 2e, 10.3 Control of the Cell Cycle – ciclul de 24 de ore al celulelor umane: G1 aproximativ 9 ore, S 10 ore, G2 4 ore și jumătate, M o jumătate de oră
- OpenStax – Biology 2e, 10.4 Cancer and the Cell Cycle – cancerul ca diviziune necontrolată, când controlul ciclului celular se strică
- OpenStax – Biology 2e, 10.1 Cell Division – celulele somatice umane au 46 de cromozomi
- Șuțan N. A., Blănaru R. G., Șuțan C. (2018) – Cytogenotoxic potential of surface water – a case study of Argeș River, Romania, Current Trends in Natural Sciences 7(13): 312–318 – Allium cepa 2n = 16; probe din aprilie 2016, șapte stații de la amonte de Vidraru la stația de epurare Pitești; rădăcini 72 de ore; circa 3.000 de celule pe probă; indice mitotic 7,64% la martor, 6,2% în aval de stația de epurare; metafaze până la 42,79%; posibilă disfuncție a fusului
- Cervantes M. D. și colab. (2006) – The condensin complex is essential for amitotic segregation of bulk chromosomes, but not nucleoli, in the ciliate Tetrahymena thermophila, Molecular and Cellular Biology – macronucleul de Tetrahymena are cromozomi fragmentați, amplificați, fără centromer și se divide prin amitoză, cu segregare la întâmplare, fără condensarea cromatinei
- Rzeszutek I., Maurer-Alcalá X. X., Nowacki M. (2020) – Programmed genome rearrangements in ciliates, Cellular and Molecular Life Sciences – macronucleii ciliatelor se divid amitotic, fără fus și fără condensarea cromatinei, iar nucleele-fiice pot primi cantități inegale de ADN
- Bergmann O. și colab. (2009) – Evidence for cardiomyocyte renewal in humans, Science 324 (PMC) – celulele mușchiului inimii se reînnoiesc foarte încet la om: circa 1% pe an la 20 de ani, 0,3% pe an la 75 de ani
Din programă: „Ciclul celular. Amitoza și mitoza” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2, 4.1.