Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.6
Păsările și mamiferele: vertebrate cu temperatura corpului constantă
Un liliac zboară, o balenă înoată, iar pinguinul nu zboară deloc. După ce recunoști o pasăre și după ce recunoști un mamifer?
- Mărime
- de la 1 mm la 30 m
- Nivel
- organism
- Timp
- sute de milioane de ani
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 2016, cercetătorii au numărat cu drone cuiburile de pelican comun din Delta Dunării. Câte perechi au găsit?
Vezi răspunsul
În jur de 17.000 de perechi, de aproximativ patru ori mai multe decât arătau estimările anterioare pentru România. Colonia este greu de atins cu barca, iar fotografiile luate din aer au permis numărarea cuiburilor unul câte unul.
Iarna, la −10 °C, o vrabie stă pe o creangă, iar o pisică doarme pe zăpadă. Amândouă au corpul cald, în timp ce o broască sau o șopârlă ar fi, la aceeași temperatură, amorțită sub pământ. Păsările și mamiferele își produc singure căldura și o păstrează.
Căldura produsă de propriul corp
Păsările și mamiferele sunt animale homeoterme: își mențin temperatura corpului aproape constantă, oricât de cald sau de frig ar fi afară. Căldura vine din arderea hranei în celule, iar penele și părul o păstrează. Datorită ei, aceste animale rămân active noaptea, iarna și în ținuturile reci.
Prețul este hrana: un animal homeoterm mănâncă de multe ori mai mult decât o reptilă de aceeași mărime. Ca oxigenul să ajungă repede la toate celulele, inima are patru camere, două atrii și două ventricule. Sângele bogat în oxigen nu se mai amestecă deloc cu sângele sărac în oxigen. Inima cu patru camere a apărut separat la păsări și la mamifere, din strămoși diferiți.
Păsările: pene, aripi și un corp ușor
Numai păsările au pene. Penele de contur dau forma corpului și suprafața aripii, iar puful de sub ele păstrează căldura. Membrele anterioare s-au transformat în aripi, iar mușchii puternici ai zborului se prind de creasta osului pieptului.
Corpul este ușor. Multe păsări au oase pneumatice, goale pe dinăuntru și întărite cu punți subțiri de os. Fălcile grele cu dinți sunt înlocuite de un cioc cornos. Plămânii sunt legați de sacii aerieni, care umplu spațiile dintre organe, iar aerul trece prin plămâni într-un singur sens. Astfel pasărea primește mult oxigen chiar și la efortul zborului.
Ciocul arată ce mănâncă pasărea: pelicanul pescuiește cu punga de sub cioc, bufnița sfâșie prada cu ciocul încovoiat, pițigoiul culege insecte și semințe. Hrana trece prin gușă, unde este depozitată, apoi prin pipotă, un stomac musculos care o macină. Fecundația este internă. Femela depune ouă cu coajă calcaroasă, pe care părinții le clocesc, adică le încălzesc cu propriul corp. Nu toate păsările zboară: struțul aleargă, iar pinguinul înoată cu aripile.

Foto: Charles J. Sharp, CC BY-SA 4.0, sursa. Micșorată.
Mamiferele: păr, lapte și dinți diferiți
Mamiferele au corpul acoperit cu păr, făcut din cheratină, la fel ca penele și solzii. Femelele au glande mamare și își hrănesc puii cu lapte. Cavitatea toracică este despărțită de cea abdominală de diafragm, un mușchi care, când se contractă, umflă plămânii; păsările nu au diafragm.
Cele mai multe mamifere au dentiție diferențiată: incisivi pentru tăiat, canini pentru apucat și sfâșiat, premolari și molari pentru mestecat. Forma dinților arată hrana: lupul are canini lungi, căprioara are molari lați pentru iarbă, iar la veveriță incisivii cresc toată viața.
După felul în care se nasc puii, mamiferele actuale formează trei grupe. Monotremele, ornitorincul și echidnele din Australia, depun ouă, dar își hrănesc puii cu lapte. La marsupiale, de exemplu cangurul, puiul se naște foarte mic și crește în marsupiu, o pungă de piele pe abdomenul mamei. La placentare, grupa cu cele mai multe specii, din care face parte și omul, embrionul se dezvoltă în uter și primește hrană prin placentă.
Aceleași medii, soluții diferite
Liliacul zboară cu o membrană de piele întinsă între degetele lungi ale mâinii, iar pasărea zboară cu o aripă din pene. Delfinul și balena au corp ca de pește, dar respiră aer cu plămâni și își alăptează puii. Mediul de viață aduce forme asemănătoare, iar clasificarea se face după ansamblul caracterelor.
În ecosisteme, aceste animale au roluri clare. Lupul și bufnița sunt prădători care țin în frâu numărul de căprioare și de rozătoare. Liliecii și rândunelele mănâncă noaptea, respectiv ziua, cantități mari de insecte. Păsările care mănâncă fructe împrăștie semințele, iar unele păsări și unii lilieci polenizează flori.

Foto: Toter Alter Mann, CC BY-SA 4.0, sursa. Decupată și micșorată.

| Specia | Clasa | Masa adultului | Viața maximă înregistrată (ani) | Recordul, în | Față de linia clasei (×) |
|---|---|---|---|---|---|
| Om Homo sapiens | mamifer | 62,03 kg | 122,5 | captivitate | 4,6 |
| Urs brun Ursus arctos | mamifer | 277,5 kg | 40 | captivitate | 1,2 |
| Lup Canis lupus | mamifer | 26,63 kg | 20,6 | captivitate | 0,9 |
| Râs Lynx lynx | mamifer | 23 kg | 26 | captivitate | 1,1 |
| Capră neagră Rupicapra rupicapra | mamifer | 37,5 kg | 17,6 | captivitate | 0,7 |
| Cerb Cervus elaphus | mamifer | 200 kg | 31,5 | captivitate | 1,0 |
| Zimbru Bison bonasus | mamifer | 610 kg | 26,4 | captivitate | 0,7 |
| Liliacul-mare-cu-urechi-de-șoarece (liliacul comun) Myotis myotis | mamifer | 28,55 g | 37,1 | libertate | 4,6 |
| Liliacul lui Brandt Myotis brandtii | mamifer | 7 g | 41 | libertate | 6,2 |
| Chițcanul de pădure Sorex araneus | mamifer | 9 g | 3,2 | captivitate | 0,5 |
| Șoarecele de casă Mus musculus | mamifer | 20,5 g | 4 | captivitate | 0,5 |
| Șoarecele-gulerat Apodemus flavicollis | mamifer | 29,4 g | 4,5 | captivitate | 0,5 |
| Elefant african Loxodonta africana | mamifer | 4,8 t | 65 | captivitate | 1,3 |
| Balena albastră Balaenoptera musculus | mamifer | 136 t | 110 | libertate | – |
| Balena de Groenlanda Balaena mysticetus | mamifer | 100 t | 211 | libertate | – |
| Barză albă Ciconia ciconia | pasăre | 3,35 kg | 39 | libertate | 1,3 |
| Pelican comun Pelecanus onocrotalus | pasăre | 9,52 kg | 51 | captivitate | 1,3 |
| Porumbel de stâncă Columba livia | pasăre | 358,7 g | 35 | captivitate | 1,8 |
| Crap Cyprinus carpio | pește | 10,6 kg | 47 | captivitate | 2,2 |
| Morun Huso huso | pește | 1,14 t | 118 | libertate | 2,7 |
| Sebastes aleutianus, pește de adâncime din Pacific | pește | 495 g | 205 | libertate | 15,0 |
| Vipera cu corn Vipera ammodytes | reptilă | 220 g | 22 | captivitate | 1,4 |
| Țestoasa de uscat dobrogeană Testudo graeca | reptilă | 1,43 kg | 127 | captivitate | 6,1 |
| Țestoasa gigantică de Aldabra Aldabrachelys gigantea | reptilă | 117,2 kg | 152 | captivitate | 4,0 |
| Salamandra de foc Salamandra salamandra | amfibian | 19,1 g | 24 | captivitate | – |
Încă 68 de specii cu nume românesc
| Specia | Clasa | Masa adultului | Viața maximă înregistrată (ani) | Recordul, în | Față de linia clasei (×) |
|---|---|---|---|---|---|
| Liliacul mare cu potcoavă Rhinolophus ferrumequinum | mamifer | 22,88 g | 30,5 | libertate | 3,9 |
| Liliacul comun mic Myotis blythii | mamifer | 23 g | 33 | libertate | 4,2 |
| Liliacul de amurg Nyctalus noctula | mamifer | 27,75 g | 12 | libertate | 1,5 |
| Șobolanul-cârtiță-golaș Heterocephalus glaber | mamifer | 35 g | 31 | captivitate | 3,7 |
| Nevăstuică Mustela nivalis | mamifer | 46,9 g | 9,1 | captivitate | 1,0 |
| Pârș cenușiu Glis glis | mamifer | 125 g | 8,7 | captivitate | 0,9 |
| Șobolanul cenușiu Rattus norvegicus | mamifer | 300 g | 3,8 | captivitate | 0,3 |
| Hârciog Cricetus cricetus | mamifer | 506,7 g | 3,6 | captivitate | 0,3 |
| Veveriță Sciurus vulgaris | mamifer | 600 g | 14,8 | captivitate | 1,1 |
| Jder de copac Martes martes | mamifer | 1,3 kg | 18,2 | captivitate | 1,2 |
| Vulpe Vulpes vulpes | mamifer | 4,132 kg | 21,3 | captivitate | 1,2 |
| Iepure de câmp Lepus europaeus | mamifer | 4,175 kg | 10,7 | captivitate | 0,6 |
| Pisică sălbatică Felis silvestris | mamifer | 5,5 kg | 19 | captivitate | 1,0 |
| Vidră Lutra lutra | mamifer | 6,75 kg | 18,2 | captivitate | 1,0 |
| Bursuc Meles meles | mamifer | 13 kg | 18,6 | captivitate | 0,9 |
| Căprior Capreolus capreolus | mamifer | 21,67 kg | 17,5 | captivitate | 0,8 |
| Câine Canis familiaris | mamifer | 40 kg | 27 | captivitate | 1,1 |
| Cimpanzeu Pan troglodytes | mamifer | 44,98 kg | 68 | captivitate | 2,7 |
| Marsuin Phocoena phocoena | mamifer | 52,5 kg | 20,4 | captivitate | – |
| Mistreț Sus scrofa | mamifer | 130 kg | 27 | captivitate | 0,9 |
| Delfinul-mare (afalinul) Tursiops truncatus | mamifer | 200 kg | 51,6 | captivitate | – |
| Cal Equus caballus | mamifer | 300 kg | 57 | captivitate | 1,7 |
| Girafă Giraffa camelopardalis | mamifer | 800 kg | 39,5 | captivitate | 1,0 |
| Elefant asiatic Elephas maximus | mamifer | 3,178 t | 79,6 | captivitate | 1,7 |
| Hipopotam Hippopotamus amphibius | mamifer | 3,75 t | 61,2 | captivitate | 1,2 |
| Colibri cu gât rubiniu Archilochus colubris | pasăre | 3,1 g | 9,1 | libertate | 1,3 |
| Măcăleandru Erithacus rubecula | pasăre | 17,3 g | 19,3 | libertate | 2,0 |
| Pițigoi mare Parus major | pasăre | 17,9 g | 15,4 | libertate | 1,5 |
| Rândunică Hirundo rustica | pasăre | 18,3 g | 16 | nenotat | 1,6 |
| Vrabie de casă Passer domesticus | pasăre | 25,3 g | 23 | nenotat | 2,1 |
| Peruș Melopsittacus undulatus | pasăre | 30 g | 21 | captivitate | 1,9 |
| Drepnea neagră Apus apus | pasăre | 37,6 g | 21,1 | libertate | 1,8 |
| Graur Sturnus vulgaris | pasăre | 74 g | 22,9 | libertate | 1,7 |
| Mierlă Turdus merula | pasăre | 103,2 g | 21,8 | libertate | 1,5 |
| Cocoș-de-junglă (strămoșul găinii) Gallus gallus | pasăre | 779,8 g | 30 | captivitate | 1,3 |
| Corb Corvus corax | pasăre | 1,041 kg | 69 | captivitate | 2,9 |
| Buhă Bubo bubo | pasăre | 2,686 kg | 68 | captivitate | 2,3 |
| Cocoș de munte Tetrao urogallus | pasăre | 2,95 kg | 18 | captivitate | 0,6 |
| Gâscă de vară Anser anser | pasăre | 3,308 kg | 31 | captivitate | 1,0 |
| Cormoran mare Phalacrocorax carbo | pasăre | 3,629 kg | 32,1 | libertate | 1,0 |
| Acvilă de munte Aquila chrysaetos | pasăre | 4,8 kg | 48 | captivitate | 1,5 |
| Cocor Grus grus | pasăre | 5,5 kg | 43 | libertate | 1,3 |
| Codalb Haliaeetus albicilla | pasăre | 6,697 kg | 42 | captivitate | 1,2 |
| Albatros călător Diomedea exulans | pasăre | 7,047 kg | 50 | libertate | 1,4 |
| Lebădă de vară Cygnus olor | pasăre | 8,3 kg | 40 | libertate | 1,1 |
| Struț Struthio camelus | pasăre | 111 kg | 50 | captivitate | 0,8 |
| Năpârcă Anguis fragilis | reptilă | 11,65 g | 54 | captivitate | 5,1 |
| Șopârla verde Lacerta viridis | reptilă | 21,5 g | 10 | nenotat | 0,9 |
| Șarpele de casă Natrix natrix | reptilă | 96,25 g | 20 | captivitate | 1,4 |
| Vipera comună Vipera berus | reptilă | 279 g | 19 | captivitate | 1,1 |
| Piton reticulat Python reticulatus | reptilă | 32 kg | 29,4 | captivitate | 0,9 |
| Crocodil de Nil Crocodylus niloticus | reptilă | 94,2 kg | 56 | captivitate | 1,5 |
| Aligator american Alligator mississippiensis | reptilă | 150 kg | 77 | captivitate | 1,9 |
| Țestoasa verde de mare Chelonia mydas | reptilă | 160 kg | 75 | nenotat | 1,9 |
| Plethodon cinereus, o salamandră din America de Nord | amfibian | 0,5 g | 25 | libertate | – |
| Proteul, amfibian din peșteri Proteus anguinus | amfibian | 17 g | 102 | libertate | – |
| Biban Perca fluviatilis | pește | 2,612 kg | 22 | libertate | 1,3 |
| Anghilă Anguilla anguilla | pește | 3,629 kg | 88 | captivitate | 4,8 |
| Cegă Acipenser ruthenus | pește | 8,8 kg | 46,1 | captivitate | 2,2 |
| Șalău Sander lucioperca | pește | 11 kg | 16 | libertate | 0,7 |
| Știucă Esox lucius | pește | 15,62 kg | 30 | libertate | 1,3 |
| Somon de Atlantic Salmo salar | pește | 25,74 kg | 13 | libertate | 0,5 |
| Păstrugă Acipenser stellatus | pește | 44 kg | 27 | libertate | 1,0 |
| Nisetru Acipenser gueldenstaedtii | pește | 63,25 kg | 46 | libertate | 1,6 |
| Acipenser fulvescens, un sturion din America de Nord | pește | 70 kg | 152 | libertate | 5,3 |
| Somn Silurus glanis | pește | 168,3 kg | 60 | captivitate | 1,8 |
| Rechinul alb Carcharodon carcharias | pește | 1,87 t | 50 | libertate | 1,1 |
| Rechinul-balenă Rhincodon typus | pește | 18,7 t | 54 | libertate | 0,8 |
Toate cele 3.123 de specii, pe clase
| Clasa | Specii | Masa | Viața maximă (ani) | Linia de tendință |
|---|---|---|---|---|
| mamifere | 997 | 3,77 g – 136 t | 2,1 – 211 | t = 4,88 · M0,153 (AnAge) |
| păsări | 1330 | 2,6 g – 111 kg | 0,6 – 83 | t = 5,37 · M0,214 |
| reptile | 355 | 1,475 g – 420 kg | 1,3 – 152 | t = 7,61 · M0,138 |
| amfibieni | 18 | 0,5 g – 358,1 g | 7,8 – 102 | nu se trage (prea puține specii) |
| pești | 423 | 1,1 g – 18,7 t | 3 – 205 | t = 5,48 · M0,148 |
Specii cu viața înregistrată, dar fără masă în AnAge (nu apar pe grafic): broasca-roșie-de-munte (27 de ani), păstrăv (38 de ani), rechinul de Groenlanda (392 de ani), țestoasa de baltă (120 de ani), broasca râioasă brună (40 de ani), buhaiul-de-baltă-cu-burtă-galbenă (29 de ani), triton cu creastă (28 de ani), broasca-de-lac-mare (11 ani).
Date: AnAge, Build 15 (Human Ageing Genomic Resources; Tacutu et al. 2013, de Magalhães et al. 2024), licență CC BY 3.0; filtrate după calitate, grupate pe clase școlare, cu nume românești adăugate.
Măsurători și calcul. Fiecare punct este o specie din AnAge, Build 15, cu masa adultului, viața maximă înregistrată și calitatea datelor „acceptabilă” sau „ridicată” după criteriile AnAge: 3.123 de specii, toate vertebrate (speciile de nevertebrate din AnAge nu au masa adultului). Viața este recordul speciei, nu durata obișnuită a vieții; 50% dintre recorduri vin din captivitate. Linia mamiferelor este ecuația publicată de AnAge, t = 4,88 · M0,153 (fără cetacee); liniile păsărilor, reptilelor și peștilor sunt calculate prin metoda celor mai mici pătrate pe punctele de pe grafic; pentru amfibieni nu se trage o linie. Cele patru lamprede (ciclostomi) sunt numărate la pești. Date: AnAge, Human Ageing Genomic Resources, licență CC BY 3.0.
Surse și credite. Date: AnAge, The Animal Ageing and Longevity Database, Build 15, Human Ageing Genomic Resources (Tacutu et al. 2013 și de Magalhães et al. 2024, Nucleic Acids Research), setul de date: sursa; licența CC BY 3.0, textul licenței: sursa; modificări: au fost păstrate doar speciile cu masa adultului, viața maximă și calitatea datelor „acceptabilă” sau „ridicată”, clasele au fost grupate în grupe școlare, au fost adăugate nume românești, iar liniile de tendință ale păsărilor, reptilelor și peștilor au fost calculate din aceste date.
Exemplu rezolvat
Liliac, pinguin, delfin, ornitorinc
Patru animale par să încalce regulile. Pentru fiecare, caută caracterele care nu depind de mediu.
Liliacul zboară, dar are păr, dinți și își alăptează puii, deci este mamifer. Pinguinul nu zboară, dar are pene, cioc și depune ouă cu coajă calcaroasă, deci este pasăre. Delfinul trăiește în apă, dar respiră cu plămâni și alăptează, deci este mamifer. Ornitorincul depune ouă, dar are blană și produce lapte, deci este mamifer monotrem.
Regula care rezultă: penele sunt suficiente pentru a recunoaște o pasăre, iar laptele pentru a recunoaște un mamifer. Zborul, înotul sau ouăle nu sunt suficiente.
Activitate: ia o pană de găină sau de porumbel. Desparte cu unghia firele subțiri de pe o parte a axului, apoi trage-le ușor printre degete: se prind la loc, pentru că au cârlige microscopice.
În România
Pelicanii din Deltă și liliecii din peșteri
Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) cuibărește în Delta Dunării într-o colonie greu accesibilă, în zona lacurilor Hrecișca și Buhaiova. Numărătoarea făcută cu drone în 2016 a găsit în jur de 17.000 de perechi, de aproximativ patru ori mai multe decât estimările anterioare pentru România, de 4.100–4.500 de perechi. Cercetătorii leagă colonia mare de liniștea locului și de locurile bune de cuibărit.
Liliecii sunt singurele mamifere care zboară activ. În România trăiesc 32 de specii de lilieci; în Marea Britanie sunt 17, iar în Norvegia 10. Există peșteri românești în care trăiesc peste 20 de specii de lilieci. Liliecii din România se hrănesc mai ales cu insecte, așa că o colonie mare consumă în fiecare noapte o cantitate mare de țânțari și fluturi de noapte.
Pe scurt
- Păsările și mamiferele sunt homeoterme: își produc căldura din hrană, o păstrează cu pene sau păr și au inima cu patru camere.
- Păsările au pene, aripi, oase pneumatice, cioc fără dinți, saci aerieni legați de plămâni, gușă și pipotă; depun ouă cu coajă calcaroasă pe care le clocesc.
- Mamiferele au păr, glande mamare, diafragm și, de obicei, dentiție diferențiată (incisivi, canini, premolari, molari).
- Mamiferele actuale sunt monotreme (depun ouă), marsupiale (puiul crește în marsupiu) și placentare (embrionul se hrănește prin placentă).
- Un animal se clasifică după ansamblul caracterelor: liliacul și delfinul sunt mamifere, pinguinul și struțul sunt păsări.
Greșeli frecvente
GreșitLiliacul este o pasăre, pentru că zboară.
CorectLiliacul are păr, dinți și își alăptează puii, deci este mamifer. Aripa lui este o membrană de piele între degete, fără pene.
GreșitToate mamiferele nasc pui vii.
CorectOrnitorincul și echidnele depun ouă, dar sunt mamifere: au păr și își hrănesc puii cu lapte.
GreșitBalena este un pește mare.
CorectBalena respiră aer cu plămâni, este homeotermă și își alăptează puiul, deci este mamifer adaptat la viața în apă.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care caracter apare numai la păsări?
Răspuns
b) Penele. Ouă cu coajă au și reptilele, zboară și liliecii și insectele, iar inima cu patru camere o au și mamiferele. Penele le au numai păsările.
De ce are nevoie un animal homeoterm de mai multă hrană decât o reptilă de aceeași mărime?
Răspuns
b) Pentru că își produce căldura din arderea hranei în celule. Căldura corpului vine din arderea hranei; reptila ia căldura de la soare și mediu, așa că îi ajunge mai puțină hrană.
Ornitorincul depune ouă. De ce este totuși mamifer?
Răspuns
c) Pentru că are păr și își hrănește puii cu lapte. Laptele și părul sunt caractere de mamifer. Ouăle nu îl fac pasăre: monotremele sunt mamifere care depun ouă.
Ce rol au sacii aerieni ai păsărilor?
Răspuns
b) Fac ca aerul să treacă prin plămâni într-un singur sens și ușurează corpul. Sacii aerieni sunt legați de plămâni și umplu spațiile dintre organe; aerul străbate plămânii într-un singur sens. Hrana se depozitează în gușă.
Numărătoarea cu drone din 2016 a găsit în jur de 17.000 de perechi de pelican comun, iar estimarea anterioară pentru România era de 4.100–4.500 de perechi. De câte ori este mai mare noua valoare față de mijlocul vechiului interval (4.300)? Rotunjește la o zecimală.
oriRăspuns
4 ori. 17.000 : 4.300 ≈ 3,95, adică aproximativ 4. De aceea autorii spun că valoarea este de patru ori mai mare.
Pune fiecare caracter la grupa căreia îi aparține.
Răspuns
Păsări: Oase pneumatice; Pipotă care macină hrana; Ouă cu coajă calcaroasă, clocite.
Mamifere: Diafragm; Glande mamare; Incisivi, canini, premolari și molari.
Diafragmul, glandele mamare și dentiția diferențiată sunt caractere de mamifer; oasele pneumatice, pipota și oul cu coajă calcaroasă sunt caractere de pasăre.
Un coleg spune: „Delfinul trăiește în apă, are înotătoare și corp alungit, deci este pește.” Ce argumente îi dai ca să îl convingi că delfinul este mamifer?
Un răspuns bun
Delfinul respiră aer cu plămâni și urcă la suprafață ca să respire, în timp ce peștele respiră prin branhii. Este homeoterm, iar femela naște pui vii și îi alăptează cu lapte din glande mamare. Forma de pește este o adaptare la înot, iar clasificarea se face după ansamblul caracterelor.
Un răspuns complet numește cel puțin două caractere de mamifer (plămâni, lapte, glande mamare, homeotermie) și explică faptul că forma corpului reflectă mediul, nu înrudirea.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- Identifică exemplul și păstrează excepția – Studiu de caz pe caractere, 30–35 de minute
Termeni
- homeoterme
- Animale care își mențin temperatura corpului aproape constantă, producând căldură din hrană.
- oase pneumatice
- Oase goale pe dinăuntru, întărite cu punți subțiri, care ușurează corpul păsărilor.
- saci aerieni
- Pungi cu aer legate de plămânii păsărilor, prin care aerul străbate plămânii într-un singur sens.
- pipotă
- Stomacul musculos al păsărilor, în care hrana este măcinată.
- glande mamare
- Glande ale mamiferelor care produc laptele cu care sunt hrăniți puii.
- diafragm
- Mușchi care desparte cavitatea toracică de cea abdominală la mamifere și ajută la respirație.
- dentiție diferențiată
- Dinți de forme diferite, incisivi, canini, premolari și molari, fiecare cu alt rol.
- monotreme
- Mamifere care depun ouă și își hrănesc puii cu lapte, ca ornitorincul și echidnele.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 29.5 Birds – păsări homeoterme, pene de contur și puf, oase pneumatice (nu la toate păsările), saci aerieni, creasta sternului, cioc de cheratină fără dinți, struțul care nu zboară
- OpenStax – Biology 2e, 29.6 Mammals – păr din cheratină, glande mamare, diafragm absent la păsări, dentiție heterodontă, monotreme (ornitorinc și patru specii de echidne) care depun ouă, marsupiale cu marsupiu, placentare; inima cu patru camere a apărut independent la păsări și mamifere
- Mackelprang, Goller (2013), Journal of Experimental Biology 216: 3611–3619 – Ventilation patterns of the songbird lung/air sac system – la inspirație aerul intră mai ales în sacii posteriori, iar aerul din plămân trece în sacii anteriori; la expirație aerul din sacii posteriori trece prin plămân, iar cel din sacii anteriori iese prin trahee
- OpenStax – Biology 2e, 39.3 Breathing – sacii aerieni ai păsărilor și curgerea aerului într-un singur sens prin plămâni; diafragmul la mamifere
- OpenStax – Biology 2e, 40.1 Overview of the Circulatory System – inima cu patru camere la păsări și mamifere, separarea completă a sângelui oxigenat de cel neoxigenat
- OpenStax – Biology 2e, 29.4 Reptiles – reptilele se descurcă cu aproximativ 10% din hrana necesară unui animal endoterm de aceeași mărime
- OpenStax – Biology 2e, 34.1 Digestive Systems – gușa și pipota păsărilor
- Marinov et al. (2017), Scientific Annals of the Danube Delta Institute – Monitoring the Great White Pelican breeding population using drones in the Danube Delta (rezumat în DOAJ) – colonia de pelican comun din Delta Dunării: 17.000 de perechi în 2016 (15.000–19.000), de patru ori peste estimarea anterioară pentru România (4.100–4.500), lacurile Hrecișca și Buhaiova, rolul izolării și al locurilor de cuibărit
- Asociația pentru Protecția Liliecilor din România (CBRC) – Bats of Romania – 32 de specii de lilieci în România, 17 în Marea Britanie, 10 în Norvegia; peșteri cu peste 20 de specii
- IPBES (2016) – Summary for policymakers, Pollinators, pollination and food production – printre polenizatori sunt și păsări și lilieci
Din programă: „Vertebrate: pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere - caractere generale – prezentare comparativă (morfologie, nutriție, relație, reproducere), exemple de specii reprezentative, medii de viață, importanță în ecosisteme” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.2.