Capitolul 2 · Moleculele viețiiLecția 2.6CS
Diversitatea rolurilor proteinelor și biotehnologiile: enzime, hormoni, anticorpi, hemoglobină
Cum leagă hemoglobina oxigenul în plămâni și îl eliberează în țesuturi, și cum a ajuns o bacterie să producă insulină umană?
- Mărime
- de la 0,1 nm la 10 nm
- Nivel
- atomi și molecule
- Timp
- o clipă
Înainte să citești: tu ce crezi?
O globulă roșie are în jur de 250 de milioane de molecule de hemoglobină. Câte molecule de oxigen poate transporta o singură globulă roșie?
Vezi răspunsul
În jur de un miliard. Fiecare moleculă de hemoglobină leagă patru molecule de O₂, câte una la fiecare atom de fier: 250 de milioane × 4 = un miliard.
Hemoglobina a fost măsurată atom cu atom în două stări: fără oxigen (structura 2HHB, publicată în 1984) și cu oxigen (structura 1HHO, publicată în 1983). Cele două structuri nu sunt identice: când oxigenul se leagă, lanțurile moleculei se rotesc unele față de altele. Datorită acestei schimbări, hemoglobina se încarcă cu oxigen în plămâni și îl eliberează în țesuturi.
Enzimele: catalizatori specifici
Enzimele sunt catalizatori biologici: accelerează reacțiile chimice scăzând energia necesară pornirii lor. Aproape toate enzimele sunt proteine. Molecula asupra căreia acționează o enzimă se numește substrat. Substratul se leagă într-o zonă precisă a enzimei, situsul activ, a cărei formă și ai cărei aminoacizi se potrivesc numai cu anumite substraturi: de aici vine specificitatea enzimelor.
Modelul vechi „cheie și broască” descria o potrivire rigidă. Datele de azi susțin modelul potrivirii induse: la legarea substratului, enzima își schimbă puțin forma și se strânge în jurul lui. După reacție, enzima revine la forma inițială și poate fi folosită din nou; nu se consumă.
Viteza reacției crește cu temperatura până la un punct; căldura prea mare strică legăturile care țin forma situsului activ și enzima se denaturează. Fiecare enzimă lucrează cel mai bine într-un anumit interval de pH: pepsina din stomac lucrează în mediu acid, iar amilaza din salivă se oprește când ajunge în acidul din stomac.
Hormoni și anticorpi: semnal și apărare
Insulina este un hormon proteic produs de pancreas, cu două lanțuri, de 21 și de 30 de aminoacizi. Este eliberată în sânge după masă și transmite celulelor informația despre cantitatea de glucoză din sânge. Fiind o proteină, nu trece prin membrană: se leagă de receptori de pe suprafața celulelor-țintă, iar legarea declanșează reacțiile din interior.
Anticorpii sunt proteine în formă de Y, produse de plasmocite, celule care provin din limfocitele B. Un anticorp are patru lanțuri, două grele și două ușoare. La vârfurile brațelor Y se află zonele variabile care recunosc o anumită parte a unui antigen, de exemplu o moleculă de pe suprafața unei bacterii. Există cinci clase de anticorpi; cea mai frecventă în sânge, cu aproximativ 80%, este IgG.
Hemoglobina în două stări măsurate
Hemoglobina are patru lanțuri: două lanțuri alfa, de câte 141 de aminoacizi, și două lanțuri beta, de câte 146. Fiecare lanț ține un hem cu un atom de fier, iar fiecare fier poate lega o moleculă de O₂. Structurile 2HHB și 1HHO au fost obținute prin difracție de raze X pe cristale de hemoglobină umană. Imaginile colorate făcute din ele sunt desene după coordonatele măsurate ale atomilor; culorile sunt alese de cel care desenează.
În hemoglobina fără oxigen, un aminoacid histidină se leagă de fier de dedesubt. Când oxigenul se leagă de fier, acesta trage histidina, care trage lanțul din care face parte. Schimbarea se transmite prin toată molecula, iar subunitățile se rotesc unele față de altele. Rotirea face ca celelalte trei hemuri să lege oxigenul mai ușor: prima moleculă de O₂ se leagă greu, a doua, a treia și a patra din ce în ce mai ușor. Această legare cooperativă permite hemoglobinei să se încarce aproape complet în plămâni, unde este mult oxigen, și să elibereze mult oxigen în țesuturi.
Monoxidul de carbon este toxic pentru că ia locul oxigenului pe hem și se desprinde foarte greu.



| Ce se măsoară sau se calculează din coordonate | Fără oxigen (2HHB) | Cu oxigen (1HHO) |
|---|---|---|
| Aminoacizi: lanț alfa, lanț beta, în total | 141, 146, 574 | 141, 146, 574 |
| Atomi de proteină, de hem, de O₂ | 4.384, 172, 0 | 4.384, 172, 8 |
| Fierul față de planul celor patru atomi de azot: hem alfa, hem beta (Å) | 0,40, 0,36 | 0,12, −0,11 |
| Distanța dintre fierele celor două lanțuri beta (Å) | 39,5 | 34,6 |
| Distanța dintre fierele celor două lanțuri alfa (Å) | 34,2 | 34,7 |
| Cea mai mare întindere a moleculei, între centrele atomilor (nm) | 6,6 | 6,5 |
| Rotirea perechii α2β2 între cele două structuri, cu α1β1 suprapuse | 13,0° | aceeași rotire |
Măsurători și calcul. Măsurătoare: pozițiile atomilor, din structurile 2HHB (fără oxigen, 1,74 Å) și 1HHO (cu oxigen, 2,1 Å), obținute prin difracție de raze X pe cristale de hemoglobină umană (RCSB Protein Data Bank, domeniu public). Cele două imagini sunt două structuri, nu înregistrarea unei mișcări. În 1HHO fișierul conține un singur lanț alfa și unul beta; a doua pereche este copia lor prin simetria cristalului, așa cum o dă ansamblul biologic. Calcul: suprapunerea celor două structuri pe perechea α1β1, distanțele și unghiurile. Desen: tuburile, sferele și culorile, alese de cel care desenează; sferele au razele atomilor, iar fierul și O₂ sunt mărite pentru a se vedea.
Surse și credite. Coordonate: RCSB Protein Data Bank, intrările 1HHO (B. Shaanan, 1983) și 2HHB (G. Fermi, M. F. Perutz, B. Shaanan, R. Fourme, 1984), CC0.
Proteine folosite în biotehnologii
Biotehnologiile folosesc organisme vii sau molecule produse de ele pentru a obține produse utile. În industria alimentară, la brânză se folosește chimozina, enzima din cheag: ea taie o proteină din lapte, cazeina kappa, iar celelalte cazeine se adună într-un coagul. Cheagul tradițional se obținea din stomacul vițeilor. În 1990, Administrația pentru Alimente și Medicamente a SUA (FDA) a aprobat chimozina produsă de microorganisme modificate genetic, primul produs al ingineriei genetice din alimentație. Tot o enzimă, lactaza, desface lactoza din lapte în glucoză și galactoză; adăugată în lapte, dă laptele fără lactoză.
În industria farmaceutică, insulina pentru diabet s-a obținut zeci de ani din pancreasuri de vită și de porc. În 1978, cercetători de la centrul City of Hope și de la firma Genentech au introdus într-o bacterie genele pentru lanțurile insulinei umane, iar bacteria a început să producă insulină. FDA a aprobat produsul la 28 octombrie 1982: a fost primul produs de insulină umană obținut prin biotehnologie.
Exemplu rezolvat
Câte animale cerea insulina înainte de 1982
În 1981, pentru 1 livră (aproximativ 0,45 kg) de insulină erau necesare glande de la 23.500 de animale, iar această cantitate ajungea pentru 750 de pacienți timp de un an. Câte animale reveneau, în medie, unui pacient pe an?
Pasul 1: împarte numărul de animale la numărul de pacienți: 23.500 : 750 ≈ 31,3.
Pasul 2: interpretează. Fiecare pacient avea nevoie, în medie, de pancreasurile a aproximativ 31 de animale pe an, iar numărul pacienților creștea.
Pasul 3: compară cu varianta biotehnologică. Insulina produsă de bacterii care poartă genele insulinei umane este identică cu cea umană și nu mai cere pancreasuri de animale. Numerele din 1981 sunt citate de FDA; împărțirea este un calcul de medie.
În România
Telemeaua și enzima din cheag
Telemeaua, brânza în saramură obișnuită în România, se face prin închegarea laptelui cu cheag. Tradițional se folosea lapte de oaie, iar azi mai ales lapte de vacă și de oaie. După ce se adaugă cheagul, laptele se închegă; coagulul este pus în pânză, presat peste noapte, tăiat în bucăți și lăsat să se matureze în saramură.
Închegarea este o reacție catalizată de o enzimă. Chimozina din cheag taie cazeina kappa, proteina care ține celelalte cazeine împrăștiate în lapte, iar acestea se leagă între ele și formează coagulul. Fără enzimă, laptele nu se închegă în acest fel.
În 2016, Uniunea Europeană a înregistrat „Telemea de Ibănești” ca denumire de origine protejată, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/365. Numele poate fi folosit numai pentru telemeaua produsă după caietul de sarcini, în zona de origine.
Pe scurt
- Enzimele sunt catalizatori, aproape toate proteine; substratul se leagă în situsul activ, iar forma acestuia explică specificitatea; după reacție, enzima se poate folosi din nou.
- Temperatura prea mare și pH-ul nepotrivit denaturează enzimele; modelul actual de legare a substratului este potrivirea indusă.
- Insulina este un hormon proteic din pancreas, cu două lanțuri (21 și 30 de aminoacizi), care se leagă de receptori de pe suprafața celulelor; anticorpii sunt proteine în formă de Y, cu două lanțuri grele și două ușoare, care recunosc antigene.
- Hemoglobina are două lanțuri alfa și două beta, patru hemuri și patru atomi de fier și leagă patru molecule de O₂; legarea oxigenului schimbă forma moleculei și ușurează legarea următoarelor molecule (legare cooperativă).
- Biotehnologii: chimozina recombinantă (aprobată în SUA în 1990) și lactaza în industria alimentară; insulina umană produsă de bacterii (aprobată în SUA în 1982) în industria farmaceutică.
Greșeli frecvente
GreșitOrice proteină este o enzimă.
CorectEnzimele sunt doar una dintre categoriile de proteine. Hemoglobina transportă oxigen, insulina transmite un semnal, anticorpii apără, iar keratina construiește.
GreșitEnzima se consumă în reacție, ca un reactant.
CorectEnzima revine la forma inițială după reacție și poate cataliza din nou aceeași reacție.
GreșitImaginea colorată a hemoglobinei este o fotografie a moleculei.
CorectEste un desen făcut după coordonatele atomilor, obținute prin difracție de raze X; culorile sunt convenții.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Cum se numește zona enzimei în care se leagă substratul?
Răspuns
a) Situs activ. Situsul activ are forma și aminoacizii potriviți pentru un anumit substrat, de aici specificitatea enzimei.
De ce nu mai funcționează o enzimă încălzită foarte tare?
Răspuns
b) Pentru că se denaturează și situsul activ își pierde forma. Căldura mare strică legăturile care țin forma proteinei; fără forma potrivită, substratul nu se mai poate lega.
Ce se întâmplă în molecula de hemoglobină după ce prima moleculă de oxigen se leagă de un hem?
Răspuns
d) Celelalte hemuri leagă oxigenul mai ușor. Legarea oxigenului trage fierul și histidina, iar schimbarea de formă se transmite celorlalte subunități: aceasta este legarea cooperativă.
Ce face chimozina din cheag în laptele pentru telemea?
Răspuns
c) Taie cazeina kappa, iar celelalte cazeine formează coagulul. Chimozina este o enzimă care taie o proteină din lapte. Lactaza este enzima care desface lactoza.
Câți aminoacizi are în total o moleculă de hemoglobină (două lanțuri alfa și două lanțuri beta)?
aminoaciziRăspuns
574 de aminoacizi. 2 × 141 + 2 × 146 = 282 + 292 = 574 de aminoacizi.
Alege rolul fiecărei proteine.
Răspuns
Catalizator: Lactaza; Chimozina.
Semnal: Insulina.
Apărare: IgG; Anticorpii care leagă o bacterie.
Lactaza și chimozina sunt enzime, insulina este hormon, IgG și ceilalți anticorpi recunosc antigene.
Explică de ce insulina umană produsă de bacterii este un exemplu de biotehnologie farmaceutică, iar chimozina recombinantă folosită la brânză este un exemplu de biotehnologie alimentară. Ce rol are fiecare proteină în organismul din care provine?
Un răspuns bun
Ambele sunt proteine produse de microorganisme modificate genetic, deci sunt produse ale biotehnologiei. Insulina este un hormon: în corpul omului transmite semnalul despre glucoza din sânge, iar ca medicament este folosită în tratamentul diabetului, de aceea ține de biotehnologia farmaceutică. Chimozina este o enzimă din stomacul vițeilor care taie cazeina kappa din lapte; în industrie închegă laptele pentru brânză, de aceea ține de biotehnologia alimentară.
Un răspuns complet numește rolul de semnal al insulinei și rolul catalitic al chimozinei, spune că amândouă sunt produse de microorganisme modificate genetic și leagă fiecare de domeniul de folosire.
Lucrări practice pentru lecția aceasta
- O enzimă, condiții diferite – Studiu de caz cu rezultate inventate, 35–45 de minute (CS)
Termeni
- enzimă
- Catalizator biologic, aproape întotdeauna o proteină, care accelerează o reacție fără să se consume.
- situs activ
- Zona enzimei în care se leagă substratul și are loc reacția.
- potrivire indusă
- Modelul în care enzima își schimbă puțin forma la legarea substratului și se strânge în jurul lui.
- anticorp
- Proteină în formă de Y, produsă de plasmocite, care recunoaște și leagă un anumit antigen.
- legare cooperativă
- Legarea unei molecule de oxigen de hemoglobină ușurează legarea următoarelor, prin schimbarea formei moleculei.
- chimozină
- Enzima din cheag care taie cazeina kappa și produce închegarea laptelui.
- biotehnologie
- Folosirea organismelor vii sau a moleculelor produse de ele pentru a obține produse utile, ca brânza sau insulina.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 6.5 Enzymes – enzimele sunt catalizatori, aproape toate proteine; scad energia de activare; substrat, situs activ, specificitate; potrivire indusă față de cheie și broască; nu se consumă; temperatură, pH și denaturare
- OpenStax – Biology 2e, 34.3 Digestive System Processes – pepsina acționează în stomac; mediul acid al stomacului oprește amilaza salivară
- OpenStax – Biology 2e, 3.4 Proteins – insulina are două lanțuri, de 21 și 30 de aminoacizi; rolurile proteinelor
- RCSB PDB-101 – Molecule of the Month: Insulin – insulina este produsă în pancreas, eliberată după masă, transmite informația despre zahărul din sânge; insulina umană produsă de bacterii sau drojdii modificate
- OpenStax – Biology 2e, 37.2 How Hormones Work – hormonii polipeptidici nu intră în celulă și se leagă de receptori de suprafață
- OpenStax – Biology 2e, 42.3 Antibodies – anticorp în formă de Y, două lanțuri grele și două ușoare; domenii variabile care recunosc antigenul; plasmocite din limfocite B; cinci clase; IgG aproximativ 80% în ser
- RCSB PDB-101 – Molecule of the Month: Hemoglobin – două lanțuri alfa și două beta, fiecare cu un hem cu un atom de fier; 2HHB fără oxigen și 1HHO cu oxigen; histidina, tragerea fierului și rotirea subunităților; legarea din ce în ce mai ușoară a moleculelor de O₂; monoxidul de carbon
- RCSB PDB – 1HHO, human oxyhaemoglobin at 2.1 Å – structura hemoglobinei cu oxigen, difracție de raze X, 2,10 Å, B. Shaanan, publicată în 1983; lanț alfa 141, lanț beta 146 de aminoacizi; ansamblu biologic de patru lanțuri
- RCSB PDB – 2HHB, human deoxyhaemoglobin at 1.74 Å – structura hemoglobinei fără oxigen, difracție de raze X, 1,74 Å, G. Fermi și M. F. Perutz, publicată în 1984; patru lanțuri, patru hemuri
- OpenStax – Biology 2e, 40.2 Components of the Blood – aproximativ 250 de milioane de molecule de hemoglobină într-o globulă roșie, fiecare cu patru molecule de oxigen, în jur de un miliard pe globulă
- McGill University, Office for Science and Society – Say Cheese – cheagul din stomacul vițeilor; chimozina taie cazeina kappa; chimozina recombinantă aprobată de FDA în 1990, primul produs al ingineriei genetice din alimentație; produsă de bacterii, drojdii sau fungi
- RCSB PDB-101 – Molecule of the Month: Beta-galactosidase – enzima desface lactoza în glucoză și galactoză
- Aarhus University (CiFOOD) – Enzymes to improve long-life lactose-free milk – laptele fără lactoză se obține prin adăugarea de lactază, care desface lactoza
- FDA – 100 Years of Insulin – insulina din pancreasuri de vită și porc; metoda ADN recombinant din 1978 (City of Hope, Genentech); aprobarea Humulin la 28 octombrie 1982, primul produs de insulină umană biosintetică; în 1981: 23.500 de animale pentru o livră de insulină, suficientă pentru 750 de pacienți un an
- Wikipedia – Telemea – telemeaua: lapte de oaie sau de vacă închegat cu cheag, coagul presat peste noapte în pânză, tăiat și maturat în saramură
- Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/365 – Telemea de Ibănești (DOP) (text pe legislation.gov.uk) – înregistrarea denumirii „Telemea de Ibănești” ca DOP la 11 martie 2016, clasa 1.3 Brânzeturi
Din programă: „Diversitatea rolurilor proteinelor: catalizator - enzime, semnal - hormoni, apărare - anticorpi, transport - hemoglobina”; „Utilizări ale moleculelor în biotehnologii alimentare - enzime și în biotehnologii farmaceutice - hormoni” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 2.2, 3.2, 4.2.