Capitolul 4 · Membrana, osmoza, diviziuneaLecția 4.1
Difuzia: cum se răspândește o substanță fără să o amesteci
De ce se îndulcește tot ceaiul dacă lași zahărul pe fundul cănii și aștepți destul, fără să amesteci?
- Mărime
- de la 10 nm la 100 µm
- Nivel
- membrană și celulă
- Timp
- minute și ore
Înainte să citești: tu ce crezi?
Oxigenul trece din alveolele plămânilor în sânge, prin difuzie, într-o fracțiune de secundă. Cât i-ar lua aceluiași oxigen să străbată, tot prin difuzie, un singur centimetru de apă nemișcată?
Vezi răspunsul
Câteva ore, aproximativ șapte. Timpul de difuzie crește cu pătratul distanței: pentru o distanță de 10 ori mai mare, durata este de aproximativ 100 de ori mai mare. Difuzia este rapidă pe distanța unei celule și foarte lentă pe distanța unui organ.
Lasă o picătură de colorant alimentar să cadă într-un pahar cu apă și nu atinge paharul. După o oră, culoarea s-a întins în tot paharul, deși nimeni nu a amestecat. Moleculele de colorant se mișcă singure, pentru că toate particulele unui lichid sunt în mișcare continuă, iar curenții slabi din apă le duc mai departe, mai repede decât difuzia.
Particulele se mișcă tot timpul, în toate direcțiile
Moleculele unui gaz sau ale unui lichid nu stau niciodată pe loc. Se mișcă la întâmplare, se ciocnesc între ele și își schimbă mereu direcția. Mișcarea aceasta se numește mișcare termică, pentru că este cu atât mai rapidă cu cât temperatura este mai mare.
Concentrația unei substanțe este cantitatea ei dintr-un anumit volum. Diferența de concentrație dintre două locuri se numește gradient de concentrație. Acolo unde particulele sunt multe, mai multe pleacă decât sosesc; acolo unde sunt puține, mai multe sosesc decât pleacă. Rezultatul este o deplasare netă dinspre locul aglomerat spre locul liber.
Difuzia este deplasarea netă a particulelor unei substanțe din locul cu concentrație mai mare spre locul cu concentrație mai mică, datorită mișcării lor continue. Nicio moleculă nu se îndreaptă spre locul liber cu un scop; fiecare se mișcă la întâmplare, iar sensul apare doar la scara a milioane de molecule.
Când apa sau aerul curg ori sunt amestecate, substanța este purtată de curent, iar aceasta nu mai este difuzie. De aceea mirosul dintr-o bucătărie ajunge repede în altă cameră: îl duc în primul rând curenții de aer.
Echilibrul nu înseamnă că particulele s-au oprit
Când concentrația a devenit aceeași peste tot, difuzia netă încetează. Moleculele se mișcă în continuare, dar în medie trec tot atâtea într-un sens cât în celălalt. Această stare se numește echilibru dinamic. La echilibru se egalează concentrațiile, iar cantitățile depind de volume. Exemplu de calcul: dacă 8 unități dintr-o substanță pornesc dintr-un compartiment cu volumul 1, legat de unul cu volumul 3, la echilibru concentrația este 2 în amândouă, iar cantitățile sunt 2 și 6.
Fiecare substanță difuzează după propriul gradient, independent de celelalte. Într-o celulă, oxigenul poate intra în același timp în care dioxidul de carbon iese.
Difuzia este un transport pasiv: celula nu consumă energie pentru ea. Energia vine din mișcarea termică a particulelor. Moleculele mici și nepolare, cum sunt oxigenul și dioxidul de carbon, trec direct prin stratul de lipide al membranei celulare.

| Latura a | Suprafața S | Volumul V | S/V | Tăiat în cuburi de 1 µm: suprafața totală |
|---|---|---|---|---|
| 1 µm | 6 µm² | 1 µm³ | 6 µm⁻¹ | 6 µm² (la fel) |
| 2 µm | 24 µm² | 8 µm³ | 3 µm⁻¹ | 48 µm² (de 2 ori mai mult) |
| 3 µm | 54 µm² | 27 µm³ | 2 µm⁻¹ | 162 µm² (de 3 ori mai mult) |
| 4 µm | 96 µm² | 64 µm³ | 1,5 µm⁻¹ | 384 µm² (de 4 ori mai mult) |
| 6 µm | 216 µm² | 216 µm³ | 1 µm⁻¹ | 1.296 µm² (de 6 ori mai mult) |
| 8 µm | 384 µm² | 512 µm³ | 0,75 µm⁻¹ | 3.072 µm² (de 8 ori mai mult) |
| Timp de model τ | Cantitate stânga | Cantitate dreapta | Concentrație stânga | Concentrație dreapta |
|---|---|---|---|---|
| 0 | 8 | 0 | 8 | 0 |
| 0,5 | 5,08 | 2,92 | 5,08 | 0,97 |
| 1 | 3,58 | 4,42 | 3,58 | 1,47 |
| 2 | 2,42 | 5,58 | 2,42 | 1,86 |
| 3 | 2,11 | 5,89 | 2,11 | 1,96 |
| 5 | 2,01 | 5,99 | 2,01 | 2 |
| echilibru | 2 | 6 | 2 | 2 |
Compartimentele au volumele 1 și 3; la început cantitatea 8 este toată în stânga. Totalul rămâne 8. La echilibru concentrațiile sunt egale, 2, iar cantitățile diferă, 2 și 6, pentru că volumele diferă. Distanța, ca estimare: cu D = 2, o deplasare pătratică medie de 2 pe o direcție cere timpul 1, iar una de 4 cere 4: distanța dublă, timp de patru ori mai mare.
Calcul. Desene la scară ale unor forme ideale: cuburi fără pliuri și două compartimente amestecate perfect, cu volume fixe. S = 6a², V = a³ și S/V = 6/a; raportul are unitatea 1/lungime. În partea B volumele, cantitățile și timpul sunt în unități de model, iar timpul τ nu are secunde; cazul inițial (volume 1 și 3, cantitate 8 în stânga) este un exemplu de calcul. Particulele sunt doar un desen.
Ce grăbește și ce încetinește difuzia
Difuzia este mai rapidă când diferența de concentrație este mare, când temperatura este ridicată, când moleculele sunt mici și ușoare și când suprafața prin care trec este mare. Este mai lentă printr-o membrană groasă, într-un mediu dens și pe o distanță lungă.
Distanța contează cel mai mult. Timpul de difuzie crește cu pătratul distanței: dacă distanța se dublează, timpul devine de patru ori mai mare. De aceea difuzia ajunge singură pentru organismele mai mici de aproximativ 1 mm și pentru o celulă, dar nu pentru un corp mare, care are nevoie de sânge care curge. Viermii plați au corpul turtit, așa că fiecare celulă stă aproape de suprafață.
Încearcă acasă: pune câte o picătură de colorant alimentar într-un pahar cu apă rece și într-unul cu apă caldă, fără să le miști. În apa caldă culoarea se întinde mai repede. O parte din diferență vine și din curenții care apar în apa caldă, așa că experimentul arată efectul temperaturii, fără să izoleze perfect difuzia.
Oxigen și dioxid de carbon: difuzia în plămâni și în celule
Fiecare plămân are în jur de 300 de milioane de alveole, săculeți cu peretele gros de un singur strat de celule. Suprafața lor totală este de aproximativ 75 m², cât un pătrat cu latura de aproape 9 m. Lângă fiecare alveolă trec capilare, și ele cu peretele dintr-un singur strat de celule.
Aerul din alveolă are mai mult oxigen decât sângele care sosește în capilare, așa că oxigenul difuzează din alveolă în sânge. Sângele care sosește are mai mult dioxid de carbon decât aerul din alveolă, așa că dioxidul de carbon difuzează în sens invers. Pentru gaze, concentrația se exprimă ca presiune parțială: pentru oxigen, aproximativ 104 mm Hg în alveolă față de 40 mm Hg în sângele care vine spre plămâni.
Între plămâni și mușchi, oxigenul nu mai călătorește prin difuzie: îl duce sângele care curge. În țesuturi are loc din nou difuzie, în sens opus: celulele consumă oxigen și produc dioxid de carbon, așa că oxigenul trece din sânge în celule, iar dioxidul de carbon trece din celule în sânge. Pentru că celulele consumă oxigenul continuu, diferența de concentrație nu dispare și difuzia continuă.

Foto: Yale Rosen, CC BY-SA 2.0, sursa. Fără modificări.
Exemplu rezolvat
Cât durează difuzia oxigenului prin apă
Ordinul de mărime al timpului de difuzie pe o distanță x se estimează cu formula t ≈ x² : (2D). D este coeficientul de difuzie: pentru oxigenul dizolvat în apă, la 25 °C, D ≈ 2,1 × 10⁻⁹ m²/s.
Pentru 10 µm, cam grosimea unei celule: x² = 10⁻¹⁰ m², iar t ≈ 10⁻¹⁰ : (4,2 × 10⁻⁹) ≈ 0,024 s. Pentru 1 mm: t ≈ 10⁻⁶ : (4,2 × 10⁻⁹) ≈ 240 s, adică aproximativ 4 minute. Pentru 1 cm: t ≈ 10⁻⁴ : (4,2 × 10⁻⁹) ≈ 24.000 s, adică aproape 7 ore. Pentru 1 m, rezultatul trece de 7 ani.
Distanța a crescut de 100 de ori, de la 10 µm la 1 mm, iar timpul a crescut de 10.000 de ori. Este un exemplu de calcul, cu o formulă care dă ordinul de mărime: arată de ce celulele sunt mici și de ce un animal mare are nevoie de circulație.
În România
Marea Neagră, fără oxigen în adânc
Marea Neagră, la țărmul căreia se află Constanța, are o particularitate rară: sub adâncimea de aproximativ 150 m, care diferă de la un loc la altul, apa nu mai conține oxigen liber, iar acolo nu pot trăi pești sau alte animale care respiră oxigen.
Oxigenul intră în mare numai prin stratul de sus, din aer și de la algele care fac fotosinteză. Apele mării stau în straturi stabile: deasupra se află o apă mai puțin sărată, adusă în mare parte de râuri precum Dunărea, iar dedesubt o apă mai sărată și mai grea, venită din Mediterana pe sub Bosfor. Cele două straturi aproape nu se amestecă.
În stratul de sus, valurile și curenții duc oxigenul în adânc mult mai repede decât ar face-o difuzia. Mai jos, unde amestecul este foarte slab, oxigenul ajunge greu, iar difuzia singură, după exemplul de calcul, are nevoie de ani ca să străbată un singur metru. Puținul oxigen care coboară este consumat de bacteriile care descompun resturile de organisme căzute din stratul de sus.
Pe scurt
- Difuzia este deplasarea netă a particulelor unei substanțe din locul cu concentrație mai mare spre locul cu concentrație mai mică, datorită mișcării lor continue și întâmplătoare.
- Gradientul de concentrație este diferența de concentrație dintre două locuri; cu cât este mai mare, cu atât difuzia este mai rapidă.
- La echilibru dinamic, concentrația este aceeași peste tot, iar particulele se mișcă în continuare în ambele sensuri, în număr egal.
- Difuzia este transport pasiv: celula nu consumă energie; oxigenul și dioxidul de carbon trec direct prin membrană.
- Difuzia este mai rapidă la temperatură mai mare, pentru molecule mici, prin suprafețe mari și pe distanțe scurte; timpul crește cu pătratul distanței.
- În alveole și în țesuturi, oxigenul și dioxidul de carbon trec prin difuzie, fiecare dinspre locul unde este mai concentrat.
Greșeli frecvente
GreșitParticulele se duc acolo unde sunt mai puține pentru că vor să se egalizeze.
CorectParticulele se mișcă la întâmplare, în toate direcțiile. Din locul aglomerat pleacă pur și simplu mai multe decât sosesc, iar de aici rezultă deplasarea netă.
GreșitCând concentrația s-a egalizat, moleculele se opresc.
CorectMoleculele se mișcă în continuare. La echilibru dinamic trec tot atâtea într-un sens cât în celălalt, așa că nu mai există deplasare netă.
GreșitDifuzia este rapidă, deci poate duce oxigenul prin tot corpul.
CorectDifuzia este rapidă numai pe distanțe mici, de mărimea unei celule. Pe distanțe de centimetri durează ore, așa că prin corp oxigenul este dus de sângele care curge.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
În ce sens are loc deplasarea netă a unei substanțe prin difuzie?
Răspuns
b) Din locul cu concentrație mai mare spre locul cu concentrație mai mică. Din locul aglomerat pleacă mai multe particule decât sosesc, așa că deplasarea netă merge spre locul cu concentrație mai mică. Sensul nu ține de interiorul sau exteriorul celulei și nu cere energie.
Într-un pahar cu ceai, zahărul s-a distribuit uniform. Ce se întâmplă acum cu moleculele de zahăr?
Răspuns
c) Se mișcă în continuare, dar trec tot atâtea în fiecare sens. Este echilibru dinamic: mișcarea continuă, dar fără deplasare netă.
Care schimbare face difuzia mai rapidă?
Răspuns
d) Creșterea diferenței de concentrație. Un gradient mai mare înseamnă o diferență mai mare între particulele care pleacă și cele care sosesc. Distanța mare, membrana groasă și temperatura scăzută încetinesc difuzia.
Prin difuzie, oxigenul străbate 1 mm de apă în aproximativ 4 minute. În aproximativ câte minute străbate 3 mm?
minuteRăspuns
36 de minute. Timpul crește cu pătratul distanței: distanța este de 3 ori mai mare, deci timpul este de 3 × 3 = 9 ori mai mare. 4 × 9 = 36 de minute.
Pentru fiecare situație, alege cum se mișcă substanța.
Răspuns
Prin difuzie: Oxigenul trece din alveolă în capilar; Dioxidul de carbon iese dintr-o celulă în sânge; Zahărul se răspândește în ceaiul pe care nu îl amesteci.
Purtată de un curent: Sângele duce oxigenul de la plămâni la mușchi; Lingurița amestecă siropul în apă; Vântul împrăștie fumul unui foc.
Difuzia se datorează mișcării întâmplătoare a particulelor, pe distanțe mici. Când lichidul sau gazul curge ori este amestecat, substanța este purtată de curent.
De ce un animal mare are nevoie de sânge care circulă, în timp ce un organism mai mic de 1 mm se descurcă doar cu difuzia?
Răspuns
c) Pentru că difuzia pe distanțe mari durează prea mult. Pe distanța unei celule difuzia durează fracțiuni de secundă, pe câțiva centimetri durează ore. Difuzia nu consumă energia celulei.
Într-un acvariu fără pompă de aer, cu apa nemișcată, peștii stau tot mai des chiar sub suprafață. Explică de ce, folosind cuvintele concentrație și difuzie, și spune ce schimbă o pompă care face bule.
Un răspuns bun
Oxigenul intră în apă numai pe la suprafață, din aer, iar peștii îl consumă în tot acvariul. În apa nemișcată, oxigenul ajunge în adânc doar prin difuzie, care pe câțiva centimetri durează ore, așa că lângă suprafață concentrația oxigenului rămâne mai mare. Pompa amestecă apa și duce oxigenul în tot volumul mult mai repede decât difuzia.
Un răspuns complet spune unde intră oxigenul, compară concentrațiile de sus și de jos, leagă încetineala difuziei de distanță și explică faptul că pompa înlocuiește difuzia cu amestecul.
Termeni
- difuzie
- Deplasarea netă a particulelor unei substanțe din locul cu concentrație mai mare spre locul cu concentrație mai mică, datorită mișcării lor continue.
- concentrație
- Cantitatea unei substanțe dintr-un anumit volum.
- gradient de concentrație
- Diferența de concentrație a unei substanțe între două locuri.
- echilibru dinamic
- Starea în care concentrația este aceeași peste tot, iar particulele trec în număr egal în ambele sensuri.
- transport pasiv
- Trecerea unei substanțe prin membrană fără consum de energie din partea celulei, în sensul gradientului de concentrație.
- alveolă pulmonară
- Săculeț microscopic al plămânului, cu peretele dintr-un singur strat de celule, prin care gazele trec prin difuzie între aer și sânge.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 5.2 Passive Transport – difuzia din concentrație mare spre concentrație mică, fiecare substanță după propriul gradient, echilibrul dinamic, factorii (gradient, masă, temperatură, densitate, solubilitate, suprafață, grosimea membranei, distanța), lipsa consumului de energie
- OpenStax – Biology 2e, 39.1 Systems of Gas Exchange – aproximativ 300 de milioane de alveole pe plămân, suprafața de aproximativ 75 m², pereți de un singur strat de celule; difuzia ajunge pentru organisme sub 1 mm; corpul turtit al viermilor plați
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 22.4 Gas Exchange – schimbul de gaze prin difuzie simplă; presiuni parțiale: O₂ 104 mm Hg în alveolă și 40 mm Hg în sânge, CO₂ 40 și 45 mm Hg; respirația internă în sens invers
- Wikipedia – Mass diffusivity (tabel de valori) – coeficientul de difuzie al oxigenului dizolvat în apă la 25 °C: 2,10 × 10⁻⁵ cm²/s, adică 2,1 × 10⁻⁹ m²/s
- Alfred Wegener Institute (2021) – Sulfur promotes carbon storage in the Black Sea – sub 150 m Marea Neagră nu conține oxigen liber și nu permite viața formelor superioare; straturi stabile; apa de sus mai puțin sărată, venită din râuri precum Dunărea; apa de jos sărată, din Mediterana pe sub Bosfor
- Capet A. și colab. (2016) – Decline of the Black Sea oxygen inventory, Biogeosciences 13: 1287–1297 – adâncimea până la care pătrunde oxigenul variază mult de la un loc la altul (media bazinului: 140 m în 1955, 90 m în 2015); consumul de oxigen prin respirație subțiază stratul oxigenat
- Wikipedia – Black Sea (hydrology) – descompunerea bacteriană a materiei organice care se scufundă consumă oxigenul liber; straturile de densitate izolează apa de adânc
Din programă: „Schimbul de substanțe între celulă și mediu: difuzie, osmoză” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 1.1, 2.1, 2.2.