Capitolul 2 · Moleculele viețiiLecția 2.1
Apa, sărurile minerale și vitaminele: rolul lor în organism
Apa nu are calorii, fierul nu este un aliment, iar o vitamină se măsoară în miligrame. De ce nu poate trăi corpul fără niciuna dintre ele?
- Mărime
- de la 0,1 nm la 10 nm
- Nivel
- atomi și molecule
- Timp
- o clipă
Înainte să citești: tu ce crezi?
Patru elemente chimice alcătuiesc aproape toată masa corpului tău. Cât la sută din masă reprezintă oxigenul, carbonul, hidrogenul și azotul împreună?
Vezi răspunsul
În jur de 96%: oxigen 65%, carbon 18%, hidrogen 10%, azot 3%. Restul de 4% cuprinde calciul, fosforul, potasiul, sulful, sodiul și elemente aflate în urme, cum sunt fierul și iodul, fără de care corpul nu funcționează.
Dacă ai cântări separat elementele chimice din corpul tău, oxigenul ar ieși pe primul loc, cu aproape două treimi din masă. Mult din el se află în apă, care face peste jumătate din masa ta. La celălalt capăt stă iodul: un adolescent are nevoie de 150 de micrograme pe zi, adică 0,15 miligrame, iar fără ele glanda tiroidă nu își poate produce hormonii.
Din ce elemente este făcut un organism
Elementele chimice care intră în alcătuirea organismelor se numesc bioelemente. Patru dintre ele, oxigenul (O), carbonul (C), hidrogenul (H) și azotul (N), formează împreună aproximativ 96% din masa corpului omenesc. Alături de fosfor (P), sulf (S), calciu, potasiu, sodiu și magneziu, ele sunt macroelemente: se găsesc în cantități mari. Fierul (Fe), iodul (I), zincul (Zn) și cuprul sunt microelemente: corpul are nevoie de ele în cantități foarte mici, dar lipsa lor produce boli.
Bioelementele se leagă în două mari grupe de substanțe. Substanțele anorganice sunt apa și sărurile minerale. Substanțele organice sunt construite în jurul atomilor de carbon: glucidele, lipidele, proteinele, acizii nucleici, vitaminele și ATP. Fiecare grupă are un rol principal, iar apa, sărurile minerale și vitaminele sunt cele de care corpul are nevoie fără să obțină energie din ele.
Apa: solvent, transport și temperatură stabilă
Apa reprezintă aproximativ 60–70% din corpul omului. Molecula ei este polară: capătul cu oxigen are o sarcină electrică parțial negativă, iar capetele cu hidrogen au sarcini parțial pozitive. De aceea moleculele de apă se atrag între ele și atrag ionii și alte molecule polare.
Din această proprietate decurg rolurile apei. Este solvent pentru sare, zahăr și multe alte substanțe, iar reacțiile din celulă au loc în soluție apoasă. Substanțele care se amestecă ușor cu apa se numesc hidrofile; cele nepolare, ca uleiul, se numesc hidrofobe și nu se dizolvă în apă. Apa transportă substanțele dizolvate: nutrienții și deșeurile circulă prin sânge, iar sărurile minerale urcă prin vasele plantelor.
Apa are cea mai mare căldură specifică dintre lichidele obișnuite: se încălzește și se răcește greu, așa că temperatura corpului se schimbă lent. Când transpirația se evaporă de pe piele, ia cu ea o cantitate mare de căldură. Acesta este rolul apei în termoreglare.
Sărurile minerale: ioni cu roluri precise
Dizolvate în apă, sărurile minerale se desfac în ioni, particule cu sarcină electrică: Na⁺, K⁺, Ca²⁺, Cl⁻ și alții. Corpul nu poate produce minerale, așa că le primește numai din hrană și din apă.
Fiecare mineral are rolurile lui. Calciul intră în oase și dinți și participă la contracția mușchilor și la transmiterea impulsurilor nervoase. Sodiul și potasiul mențin echilibrul apei și funcționarea nervilor și a inimii. Fierul face parte din hemoglobina care transportă oxigenul în sânge; lipsa lui duce la anemie. Iodul este necesar pentru hormonii glandei tiroide; lipsa lui produce gușa, adică mărirea tiroidei. Zincul ajută mai multe enzime să funcționeze.

Foto: Berkshire Community College Bioscience Image Library, CC0 1.0, sursa. Micșorată.
Vitaminele: puțin, dar indispensabil
Vitaminele sunt substanțe organice de care corpul are nevoie în cantități mici și pe care nu le poate produce suficient. Vitaminele nu furnizează energie. Multe dintre ele ajută enzimele să lucreze, iar lipsa unei vitamine produce o boală de carență.
Vitaminele hidrosolubile se dizolvă în apă: vitaminele din grupul B și vitamina C. Corpul nu le depozitează, iar surplusul se elimină prin urină, așa că trebuie primite des din hrană. Excepția cea mai cunoscută este vitamina B12, pe care ficatul o poate păstra câțiva ani. Vitamina C este necesară pentru formarea colagenului; lipsa ei duce la scorbut, cu gingii care sângerează și răni care se vindecă greu. Lipsa vitaminei B1 produce boala beriberi, iar lipsa vitaminei B3 produce pelagra.
Vitaminele liposolubile se dizolvă în grăsimi: A, D, E și K. Se absorb împreună cu grăsimile din hrană și se pot acumula în rezervele de grăsime ale corpului. Lipsa vitaminei A produce orbirea de noapte, lipsa vitaminei D produce rahitismul la copii, iar lipsa vitaminei K duce la sângerări, pentru că vitamina K este necesară coagulării sângelui.
Exemplu rezolvat
Cât iod aduce sarea iodată
În România, sarea pentru consum trebuie să conțină între 25 și 40 mg de iod la un kilogram de sare. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca un adult să consume sub 5 g de sare pe zi.
Pasul 1: transformă unitățile. Un kilogram are 1.000 g, deci un gram de sare conține între 25 : 1.000 = 0,025 mg și 40 : 1.000 = 0,040 mg de iod, adică între 25 și 40 de micrograme (1 mg = 1.000 µg).
Pasul 2: înmulțește cu masa de sare. În 5 g de sare iodată se află între 5 × 25 = 125 µg și 5 × 40 = 200 µg de iod.
Pasul 3: compară. Aportul zilnic de iod considerat necesar pentru adolescenți și adulți este de 150 µg, deci o cantitate mică de sare iodată acoperă o mare parte din el. Iodul vine și din pește, lapte și ouă; acesta este un exemplu de calcul, nu măsurarea aportului unei persoane.
În România
Gușa și sarea iodată
În multe zone ale lumii, mai ales în munți și în câmpiile aflate departe de mare, solul și apa conțin puțin iod, iar oamenii care mănâncă numai alimente locale primesc prea puțin. Și în România carența de iod a fost recunoscută ca problemă de sănătate publică încă din anii 1950. În anii 1950–1960, distribuirea sării iodate a devenit obligatorie în 30 de județe declarate gușogene.
Din 2002, prin Hotărârea de Guvern nr. 568/2002, toată sarea destinată consumului uman în România trebuie iodată, cu 25–40 mg de iod la kilogram. Un studiu făcut în 2002–2004 la copii de 7–8 ani a găsit că doar 26% aveau un aport adecvat de iod. În 2022, registrul național al Institutului Național de Sănătate Publică a înregistrat 171 de cazuri noi de boli tiroidiene legate de lipsa iodului, din 20 de județe. Carența nu a dispărut complet, dar a scăzut mult față de anii dinaintea iodării universale.
Pe scurt
- Oxigenul, carbonul, hidrogenul și azotul formează aproximativ 96% din masa corpului; macroelementele se găsesc în cantități mari, microelementele (Fe, I, Zn) în cantități foarte mici.
- Substanțele anorganice sunt apa și sărurile minerale; substanțele organice sunt glucidele, lipidele, proteinele, acizii nucleici, vitaminele și ATP.
- Apa, polară, este solventul și mediul reacțiilor din celulă, transportă substanțe și ajută la termoreglare prin căldura specifică mare și prin evaporarea transpirației.
- Sărurile minerale dau ioni și intră în structuri: calciul în oase, fierul în hemoglobină, iodul în hormonii tiroidieni; lipsa fierului produce anemie, lipsa iodului produce gușă.
- Vitaminele sunt substanțe organice necesare în cantități mici, fără rol energetic; hidrosolubile: B și C; liposolubile: A, D, E și K.
- Carențe clasice: scorbut (C), beriberi (B1), pelagră (B3), orbire de noapte (A), rahitism (D), sângerări (K).
Greșeli frecvente
GreșitVitaminele dau energie, de aceea te simți mai în putere după ce le iei.
CorectVitaminele nu furnizează energie. Energia din hrană vine din glucide, lipide și proteine; multe vitamine ajută enzimele care eliberează această energie.
GreșitApa dizolvă orice substanță, de aceea i se spune solvent universal.
CorectApa dizolvă ionii și substanțele polare. Substanțele nepolare, ca uleiul și grăsimile, nu se dizolvă în apă.
GreșitCalciul este o vitamină, ca vitamina D.
CorectCalciul este un element mineral, adică o substanță anorganică. Vitamina D este o substanță organică ce ajută la absorbția calciului din intestin.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Care dintre următoarele este un microelement?
Răspuns
c) Fierul. Fierul este necesar în cantități foarte mici, dar este indispensabil pentru hemoglobină. Carbonul, azotul și oxigenul sunt macroelemente.
De ce nu se dizolvă uleiul în apă?
Răspuns
b) Pentru că uleiul este nepolar, iar apa dizolvă substanțele polare și ionii. Moleculele polare de apă atrag ionii și alte molecule polare. Uleiul este nepolar, adică hidrofob.
Care grupă conține numai vitamine liposolubile?
Răspuns
b) A, D, E, K. Vitaminele A, D, E și K se dizolvă în grăsimi. Vitaminele din grupul B și vitamina C sunt hidrosolubile.
O persoană are gingii care sângerează și răni care se vindecă greu. Lipsa cărei vitamine produce aceste semne în scorbut?
Răspuns
c) Vitamina C. Vitamina C este necesară formării colagenului din țesutul conjunctiv. Diagnosticul unei persoane reale îl pune numai medicul.
Câte micrograme de iod conțin 2 g de sare iodată cu 25 mg de iod la kilogram?
µgRăspuns
50 µg. 25 mg/kg înseamnă 25 µg la un gram. Pentru 2 g: 2 × 25 = 50 µg.
Așază fiecare substanță în grupa ei.
Răspuns
Substanță anorganică: Apa; Clorura de sodiu; Ionii de calciu.
Substanță organică: Vitamina C; Glucoza; Vitamina D.
Apa și sărurile minerale, cu ionii lor, sunt anorganice. Glucidele și vitaminele sunt organice, construite în jurul atomilor de carbon.
Într-o zi caniculară, un elev aleargă la ora de sport și transpiră mult. Explică două roluri ale apei pe care le arată această situație și ce mai pierde corpul odată cu transpirația.
Un răspuns bun
Evaporarea transpirației de pe piele ia cu ea multă căldură și ajută la menținerea temperaturii corpului, ceea ce arată rolul apei în termoreglare. Apa din sânge transportă căldura de la mușchi spre piele și transportă substanțele dizolvate. Odată cu transpirația se pierd și săruri minerale, adică ioni ca Na⁺ și Cl⁻, care trebuie refăcuți din hrană și apă.
Un răspuns complet numește termoreglarea prin evaporare, rolul de transport sau de solvent și pierderea de ioni ai sărurilor minerale.
Termeni
- bioelemente
- Elementele chimice care intră în alcătuirea organismelor; se împart în macroelemente și microelemente.
- microelemente
- Bioelemente necesare în cantități foarte mici, cum sunt fierul, iodul și zincul.
- moleculă polară
- Moleculă cu o distribuție inegală a sarcinilor electrice, cum este apa, care atrage ionii și alte molecule polare.
- solvent
- Substanța în care se dizolvă alte substanțe; în organisme, solventul este apa.
- ion
- Atom sau grup de atomi cu sarcină electrică, de exemplu Na⁺ sau Cl⁻.
- vitamine hidrosolubile
- Vitamine care se dizolvă în apă și, în afară de câteva, ca vitamina B12, nu se depozitează în corp: vitaminele din grupul B și vitamina C.
- vitamine liposolubile
- Vitamine care se dizolvă în grăsimi și se absorb împreună cu ele: A, D, E și K.
- gușă
- Mărirea glandei tiroide, produsă cel mai des de lipsa iodului din alimentație.
Surse și legătura cu programa
- OpenStax – Biology 2e, 2.1 Atoms, Isotopes, Ions, and Molecules – procentele elementelor în corpul omului: O 65%, C 18%, H 10%, N 3% (împreună 96%)
- OpenStax – Biology 2e, 2.2 Water – apa reprezintă 60–70% din corpul omului; polaritate; hidrofil și hidrofob; cea mai mare căldură specifică dintre lichidele obișnuite; răcirea prin evaporarea transpirației
- OpenStax – Biology 2e, 34.2 Nutrition and Energy Production – rolurile și carențele mineralelor (Ca, Fe – anemie, I – gușă, Na, K, Zn) și ale vitaminelor A, D, K, B1 (beriberi), B3 (pelagră)
- OpenStax – Anatomy and Physiology 2e, 24.7 Nutrition and Diet – vitaminele hidrosolubile nu se depozitează și se elimină prin urină; cele liposolubile se absorb cu lipidele și se pot acumula; vitamina C, colagenul și scorbutul; mineralele nu pot fi produse de corp
- INSP – Comunicat „Importanța consumului de sare iodată”, 24 mai 2024 (copie DSP Gorj) – iodare obligatorie din 2002, 25–40 mg iod/kg de sare; 150 µg/zi pentru adolescenți și adulți; zone sărace în iod (munți, câmpii departe de ocean); 171 de cazuri noi din 20 de județe în 2022
- Journal of Medicine Brașov (2017) – Evaluarea statusului de iod prin determinarea iodurilor la copilul școlar – deficitul de iod, problemă de sănătate publică din 1950; sare iodată obligatorie în 30 de județe gușogene în anii 1950–1960; HG 568/2002; studiul 2002–2004: 26% dintre copii cu aport adecvat
- WHO – Healthy diet (fact sheet, 2026) – sub 5 g de sare pe zi pentru adulți; recomandarea sării iodate
- MedlinePlus – Vitamins – vitaminele hidrosolubile nu se depozitează, surplusul pleacă prin urină; excepția este vitamina B12, păstrată în ficat
- MedlinePlus – Vitamin B12 – ficatul poate păstra vitamina B12 pentru câțiva ani
- Institute of Medicine (1998), Dietary Reference Intakes, capitolul 7 – Vitamin B6 (National Academies Press) – corpul are rezerve de vitamina B6, cele mai multe în mușchi (aproximativ 80%), deci B12 nu este singura vitamină hidrosolubilă depozitată
Din programă: „Apă, săruri minerale, proteine, glucide, lipide, vitamine, acizi nucleici, ATP – rol principal pentru fiecare tip de substanță” (trunchi comun). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2, 5.2.