Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.7CS
Diversitatea nevertebratelor: polenizatori, filtratori, dăunători și specii invazive
Cum poate un animal mic, fără schelet, să schimbe o mare întreagă sau recolta unei țări?
- Mărime
- de la 1 mm la 30 m
- Nivel
- organism
- Timp
- sute de milioane de ani
Înainte să citești: tu ce crezi?
În 1982 a fost observată pentru prima dată în Marea Neagră o ctenoforă venită din Atlantic, Mnemiopsis leidyi. Câtă biomasă a ajuns să aibă în toată marea în 1988?
Vezi răspunsul
În jur de un miliard de tone, după estimările publicate, mai mult decât capturile anuale de pește ale întregii lumi. Ctenofora mânca zooplanctonul și icrele de pește și, alături de pescuitul intens, a contribuit la scăderea capturilor de hamsii din Marea Neagră la o treime.
Dintre cele peste 2,1 milioane de specii descrise de oameni de știință, aproape 1,5 milioane sunt animale fără coloană vertebrală. Insectele singure depășesc un milion de specii. Când vorbești despre animale, vorbești în primul rând despre nevertebrate.
Ce fac nevertebratele într-un ecosistem
Polenizarea este transportul polenului de la anteră la stigmat, în aceeași floare sau la o altă floare din aceeași specie. Producția sau calitatea a peste trei sferturi dintre principalele tipuri de culturi alimentare ale lumii depinde într-o măsură de polenizarea făcută de animale, mai ales de insecte. Pe lângă albina meliferă, polenizează peste 20.000 de specii de albine sălbatice, precum și muște, fluturi și gândaci.
Râmele, larvele de insecte și miriapodele fragmentează frunzele moarte și cadavrele, iar bacteriile și ciupercile termină descompunerea. Midiile și scoicile filtrează particule din apă și o limpezesc; o parte din poluanți se adună însă în corpul lor. În mările calde, polipii de corali construiesc recife, iar algele care trăiesc în țesutul lor le dau hrană și culoare.
Prieteni, dăunători și paraziți ai omului
Importanța economică se vede în bucătărie și în magazin: mierea și ceara vin de la albina meliferă (apicultură), mătasea de la viermele de mătase, Bombyx mori (sericicultură), iar midiile și stridiile se cresc în ferme marine (acvacultură). Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) distruge frunzele cartofului, iar lăcustele pot mânca recolte întregi. Eticheta „dăunător” descrie un efect asupra omului într-un loc, nu o grupă de animale.
Între specii există trei feluri de relații des întâlnite. În parazitism, unul trăiește pe seama celuilalt și îl slăbește: căpușa suge sânge. În mutualism, ambii câștigă: albina ia nectar, iar floarea este polenizată. În prădătorism, unul îl mănâncă pe celălalt: buburuza și larvele ei mănâncă afide (păduchii plantelor).
Adaptări: a nu fi văzut, a părea periculos, a trăi în colonie
Homocromia este potrivirea culorii corpului cu mediul: lăcusta verde stă nevăzută în iarbă, iar fluturii de noapte cenușii dispar pe scoarța copacilor. Prin mimetism, o specie seamănă cu alta: unele muște au dungi galbene și negre ca viespile, deși nu au ac, iar păsările care au fost înțepate de viespi le ocolesc.
Termitele, furnicile, albinele și unele viespi sunt insecte sociale: trăiesc în colonii mari în care indivizii au roluri diferite, ca regina, trântorii și lucrătoarele la albine. Colonia caută hrană, apără cuibul și crește puii ca un tot.
Specii invazive și declinul insectelor: ce arată datele
O specie invazivă este o specie adusă de om într-un loc nou, unde se înmulțește repede și dăunează speciilor locale. Ctenofora Mnemiopsis leidyi, din vestul Oceanului Atlantic, a ajuns în Marea Neagră probabil în apa de balast a navelor și a fost observată prima dată în 1982. În 1988 devenise organismul dominant al planctonului. Mânca zooplanctonul, hrana hamsiilor, și icrele lor, iar împreună cu pescuitul intens din anii 1980 a dus la scăderea capturilor de hamsii la o treime din nivelul anterior. Melcul răpitor rapana (Rapana venosa), din apele Japoniei și ale Chinei, a fost găsit în Marea Neagră în 1947, în golful Novorossiisk, și în mai puțin de zece ani se răspândise larg în mare și ajunsese în Marea Azov.
Declinul insectelor se măsoară greu. În 63 de arii protejate din Germania, capcane identice, folosite cu același protocol în ani diferiți dintr-un interval de 27 de ani, au arătat o scădere cu 76% a biomasei de insecte zburătoare. Cele mai multe locuri au fost cercetate doar unul sau doi ani, așa că tendința este calculată din multe locuri diferite, într-o singură țară. Pentru alte regiuni, seriile lungi de date sunt puține și tendințele diferă de la un loc la altul, așa că imaginea mondială este încă discutată de cercetători.

Exemplu rezolvat
Care floare primește mai multe vizite?
Exemplu de calcul, cu numere alese pentru exercițiu. Un elev numără insectele care se așază pe florile a două tufe. La tufa de levănțică vede 12 vizite în 10 minute. La tufa de trandafir vede 18 vizite în 20 de minute.
Totalul este mai mare la trandafir, dar timpul de observare diferă, așa că totalurile nu se pot compara. Se calculează rata: 12 : 10 = 1,2 vizite pe minut la levănțică și 18 : 20 = 0,9 vizite pe minut la trandafir. Levănțica primește mai multe vizite pe minut.
Pentru o concluzie de încredere trebuie ținut cont și de numărul de flori de pe fiecare tufă, de oră și de vreme. O vizită nu înseamnă automat o floare polenizată, iar aceeași albină poate reveni de mai multe ori.
Activitate: într-o zi cu soare, observă timp de 10 minute o tufă înflorită din curtea școlii, de la un metru distanță, și notează câte vizite fac albinele, muștele și fluturii.
În România
Emil Racoviță și fauna peșterilor
Emil Racoviță a participat între 1897 și 1899 la expediția navei «Belgica» în Antarctica. În 1907 a publicat la Paris «Essai sur les problèmes biospéologiques», lucrarea care a întemeiat biospeologia, știința vieții din peșteri și din apele subterane. În 1920 a înființat la Cluj Institutul de Speologie, primul institut de acest fel din lume.
În 1986, la Mangalia, a fost descoperită Peștera Movile. În ea, lumina nu ajunge deloc. Hrana tuturor animalelor vine de la bacterii care își fac substanța organică folosind energia din hidrogenul sulfurat din apă, fără Soare. Până în 2021 au fost găsite aici 52 de specii de nevertebrate, iar 37 dintre ele trăiesc numai în peșteră și în apele subterane din jurul ei.
Pe scurt
- Nevertebratele sunt aproape 1,5 milioane din cele peste 2,1 milioane de specii descrise; insectele depășesc un milion de specii.
- Nevertebratele polenizează plantele, descompun resturile, filtrează apa și construiesc recife; ele dau miere, mătase și hrană, dar pot fi și dăunători sau paraziți.
- Parazitismul dăunează unei specii, mutualismul le avantajează pe amândouă, iar prădătorismul înseamnă că o specie o mănâncă pe alta.
- Homocromia ascunde animalul în mediu, mimetismul îl face să semene cu o specie periculoasă, iar insectele sociale trăiesc în colonii cu roluri fixe.
- O specie invazivă, adusă de om într-un loc nou, se înmulțește repede și dăunează speciilor locale, ca ctenofora Mnemiopsis și rapana în Marea Neagră.
- Declinul insectelor este bine documentat în unele regiuni, cum este Germania (−76% din biomasa de insecte zburătoare într-un interval de 27 de ani), dar tendințele diferă de la loc la loc.
Greșeli frecvente
GreșitAnimalele mici nu contează în natură; contează mamiferele și păsările.
CorectPeste două treimi din speciile descrise sunt nevertebrate, iar fără animale polenizatoare producția sau calitatea a peste trei sferturi dintre principalele tipuri de culturi ar avea de suferit.
GreșitDăunătorii sunt o grupă de animale, ca insectele sau moluștele.
Corect„Dăunător” este un efect asupra intereselor omului, într-un loc și într-un moment. Aceeași specie poate fi dăunător pe un câmp și hrană pentru păsări în pădurea de alături.
GreșitDacă midiile filtrează apa, poluarea dispare.
CorectMidiile rețin particule, dar o parte din poluanți se adună în corpul lor sau rămân în apă. Materia nu dispare, se mută.
Verifică-te
7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.
Ce fel de relație este între albină și floarea pe care o polenizează?
Răspuns
c) Mutualism. Albina primește nectar, iar planta își transportă polenul: ambele câștigă.
O muscă cu dungi galbene și negre, fără ac, este ocolită de păsări. Ce adaptare are?
Răspuns
b) Mimetism. Musca seamănă cu o specie periculoasă, viespea, iar prădătorii care au învățat să evite viespile o evită și pe ea.
Care afirmație despre ctenofora Mnemiopsis leidyi din Marea Neagră este corectă?
Răspuns
b) A fost adusă probabil în apa de balast a navelor și a contribuit, alături de pescuitul intens, la scăderea capturilor de hamsii. Ctenofora vine din vestul Atlanticului și a fost observată prima dată în 1982; a mâncat zooplanctonul cu care se hrănesc hamsiile și icrele lor.
Lista Roșie IUCN (2025) dă 2.139.242 de specii descrise, dintre care 1.474.567 sunt nevertebrate. Ce procent din speciile descrise sunt nevertebrate? Rotunjește la un număr întreg.
%Răspuns
69 %. 1.474.567 : 2.139.242 × 100 ≈ 68,9%, adică aproximativ 69%, peste două treimi.
Pune fiecare exemplu la tipul de relație potrivit.
Răspuns
Parazitism: Căpușa care suge sângele unui câine.
Mutualism: Algele care trăiesc în polipii de corali și îi hrănesc; Fluturele care bea nectar și duce polen.
Prădătorism: Buburuza care mănâncă afide; Păianjenul care prinde muște în pânză.
Parazitul trăiește pe seama gazdei fără să o omoare imediat, în mutualism câștigă ambele specii, iar prădătorul își omoară și își mănâncă prada.
Ce arată studiul care a acoperit 27 de ani în ariile protejate din Germania?
Răspuns
b) O scădere cu 76% a biomasei de insecte zburătoare, măsurată cu același protocol. Studiul a măsurat biomasa de insecte zburătoare cu capcane identice, în 63 de arii din Germania, în ani diferiți; nu spune singur ce se întâmplă în toată lumea.
Cum pot trăi animalele din Peștera Movile fără nicio rază de soare, când aproape toate lanțurile trofice de pe Pământ pornesc de la plante?
Un răspuns bun
La baza lanțului trofic din Peștera Movile sunt bacterii care își fac substanța organică folosind energia din hidrogenul sulfurat din apă, nu lumina. Nevertebratele mănâncă aceste bacterii, iar prădătorii mănâncă la rândul lor nevertebratele. Așa se formează un ecosistem complet fără Soare.
Un răspuns complet spune de unde vine energia (hidrogenul sulfurat), cine produce substanța organică (bacteriile) și cum ajunge ea la animale (lanțul trofic).
Termeni
- polenizare
- Transportul polenului de la anteră la stigmat, în aceeași floare sau la altă floare din aceeași specie, de multe ori făcut de insecte.
- parazitism
- Relație în care un organism trăiește pe seama altuia, gazda, și o slăbește.
- mutualism
- Relație între două specii din care ambele câștigă.
- homocromie
- Potrivirea culorii corpului unui animal cu culoarea mediului în care trăiește.
- mimetism
- Asemănarea unei specii cu alta, de obicei periculoasă sau neplăcută pentru prădători.
- specie invazivă
- Specie adusă de om într-un loc nou, unde se înmulțește repede și dăunează speciilor locale.
- biospeologie
- Știința care studiază viața din peșteri și din apele subterane.
Surse și legătura cu programa
- IUCN Red List versiunea 2025-1 – Table 1a (actualizat la 27 martie 2025) – 2.139.242 de specii descrise în total; 1.474.567 de nevertebrate; 1.003.612 insecte; 76.289 de vertebrate; 5.665 de specii de corali
- IPBES (2016) – Summary for policymakers, Pollinators, pollination and food production – peste trei sferturi dintre principalele tipuri de culturi alimentare beneficiază de polenizarea făcută de animale; peste 20.000 de specii de albine; muște, fluturi, gândaci printre polenizatori
- OpenStax – Biology 2e, 28.2 Phylum Cnidaria – relația mutualistă dintre corali și algele zooxantele, care dau culoarea recifelor și hrană ambelor organisme
- OpenStax – Biology 2e, 28.6 Superphylum Ecdysozoa: Arthropods – termite, furnici, albine și viespi eusociale, cu caste (regină, trântor, lucrătoare); insectele ca polenizatori
- Oguz (2005), Oceanography 18(2) – Long-term impacts of anthropogenic forcing on the Black Sea ecosystem – declinul pescuitului de hamsii explicat prin prădarea icrelor și concurența pentru zooplancton cu Mnemiopsis și prin pescuitul intens din anii 1980
- OpenStax – Biology 2e, 32.2 Pollination and Fertilization – polenizarea este transferul polenului de la anteră la stigmat; autopolenizare în aceeași floare sau pe aceeași plantă, polenizare încrucișată între indivizi ai aceleiași specii
- Ivanov et al. (2000), Biological Invasions 2: 255–258 – Invasion of the Caspian Sea by the comb jellyfish Mnemiopsis leidyi – Mnemiopsis observată prima dată în Marea Neagră în 1982; dominantă în plancton în 1988, cu o biomasă estimată la un miliard de tone, mai mult decât capturile anuale mondiale de pește; capturile de hamsii au scăzut la o treime; transport în apa de balast
- Smithsonian NEMESIS – Rapana venosa – rapana, originară din Marea Japoniei, Marea Galbenă și Marea Chinei de Est; prima colectare în Marea Neagră în golful Novorossiisk (1947 într-un paragraf, 1946 în altul); în mai puțin de un deceniu, răspândire largă în Marea Neagră și intrare în Marea Azov
- Hallmann et al. (2017), PLOS ONE – More than 75 percent decline over 27 years in total flying insect biomass in protected areas – scădere de 76% a biomasei de insecte zburătoare într-un interval de 27 de ani, 63 de arii protejate din Germania, 96 de combinații loc–an, capcane Malaise cu protocol standard
- Tabacaru și Danielopol (2020), Vie et Milieu 70(2) – The remarkable history of the „Emil Racoviță” Institute of Speleology (1920–2020) – Racoviță în expediția «Belgica» (1897–1899); «Essai sur les problèmes biospéologiques», 1907; institutul de speologie de la Cluj, 1920, primul din lume
- Brad, Iepure, Sarbu (2021), Diversity 13(3):128 – The Chemoautotrophically Based Movile Cave Groundwater Ecosystem – 52 de specii de nevertebrate (21 acvatice, 31 terestre), dintre care 37 endemice ecosistemului peșterii și al apelor subterane asociate
- GESS Lab Mangalia – Projects: Movile Cave – Peștera Movile, Mangalia, descoperită în 1986; ecosistem subteran bazat pe chemoautotrofie; peste 50 de specii de nevertebrate, dintre care 35 endemice
- Sarbu, Kane și Kinkle (1996), Science 272: 1953–1955 – A chemoautotrophically based cave ecosystem (PubMed) – bacterii chemoautotrofe care folosesc hidrogenul sulfurat ca sursă de energie sunt baza hranei pentru nevertebratele din peșteră
Din programă: „Animale. Diversitatea nevertebratelor: exemple de specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1, 4.2, 5.1.