Biologie IX EN

Capitolul 8 · AnimaleleLecția 8.7CS

Diversitatea nevertebratelor: polenizatori, filtratori, dăunători și specii invazive

Cum poate un animal mic, fără schelet, să schimbe o mare întreagă sau recolta unei țări?

Mărime
de la 1 mm la 30 m
Nivel
organism
Timp
sute de milioane de ani

Mâine am testzece întrebări din capitolul 8

Înainte să citești: tu ce crezi?

În 1982 a fost observată pentru prima dată în Marea Neagră o ctenoforă venită din Atlantic, Mnemiopsis leidyi. Câtă biomasă a ajuns să aibă în toată marea în 1988?

Vezi răspunsul

În jur de un miliard de tone, după estimările publicate, mai mult decât capturile anuale de pește ale întregii lumi. Ctenofora mânca zooplanctonul și icrele de pește și, alături de pescuitul intens, a contribuit la scăderea capturilor de hamsii din Marea Neagră la o treime.

Dintre cele peste 2,1 milioane de specii descrise de oameni de știință, aproape 1,5 milioane sunt animale fără coloană vertebrală. Insectele singure depășesc un milion de specii. Când vorbești despre animale, vorbești în primul rând despre nevertebrate.

Ce fac nevertebratele într-un ecosistem

Polenizarea este transportul polenului de la anteră la stigmat, în aceeași floare sau la o altă floare din aceeași specie. Producția sau calitatea a peste trei sferturi dintre principalele tipuri de culturi alimentare ale lumii depinde într-o măsură de polenizarea făcută de animale, mai ales de insecte. Pe lângă albina meliferă, polenizează peste 20.000 de specii de albine sălbatice, precum și muște, fluturi și gândaci.

Râmele, larvele de insecte și miriapodele fragmentează frunzele moarte și cadavrele, iar bacteriile și ciupercile termină descompunerea. Midiile și scoicile filtrează particule din apă și o limpezesc; o parte din poluanți se adună însă în corpul lor. În mările calde, polipii de corali construiesc recife, iar algele care trăiesc în țesutul lor le dau hrană și culoare.

Prieteni, dăunători și paraziți ai omului

Importanța economică se vede în bucătărie și în magazin: mierea și ceara vin de la albina meliferă (apicultură), mătasea de la viermele de mătase, Bombyx mori (sericicultură), iar midiile și stridiile se cresc în ferme marine (acvacultură). Gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) distruge frunzele cartofului, iar lăcustele pot mânca recolte întregi. Eticheta „dăunător” descrie un efect asupra omului într-un loc, nu o grupă de animale.

Între specii există trei feluri de relații des întâlnite. În parazitism, unul trăiește pe seama celuilalt și îl slăbește: căpușa suge sânge. În mutualism, ambii câștigă: albina ia nectar, iar floarea este polenizată. În prădătorism, unul îl mănâncă pe celălalt: buburuza și larvele ei mănâncă afide (păduchii plantelor).

Adaptări: a nu fi văzut, a părea periculos, a trăi în colonie

Homocromia este potrivirea culorii corpului cu mediul: lăcusta verde stă nevăzută în iarbă, iar fluturii de noapte cenușii dispar pe scoarța copacilor. Prin mimetism, o specie seamănă cu alta: unele muște au dungi galbene și negre ca viespile, deși nu au ac, iar păsările care au fost înțepate de viespi le ocolesc.

Termitele, furnicile, albinele și unele viespi sunt insecte sociale: trăiesc în colonii mari în care indivizii au roluri diferite, ca regina, trântorii și lucrătoarele la albine. Colonia caută hrană, apără cuibul și crește puii ca un tot.

Specii invazive și declinul insectelor: ce arată datele

O specie invazivă este o specie adusă de om într-un loc nou, unde se înmulțește repede și dăunează speciilor locale. Ctenofora Mnemiopsis leidyi, din vestul Oceanului Atlantic, a ajuns în Marea Neagră probabil în apa de balast a navelor și a fost observată prima dată în 1982. În 1988 devenise organismul dominant al planctonului. Mânca zooplanctonul, hrana hamsiilor, și icrele lor, iar împreună cu pescuitul intens din anii 1980 a dus la scăderea capturilor de hamsii la o treime din nivelul anterior. Melcul răpitor rapana (Rapana venosa), din apele Japoniei și ale Chinei, a fost găsit în Marea Neagră în 1947, în golful Novorossiisk, și în mai puțin de zece ani se răspândise larg în mare și ajunsese în Marea Azov.

Declinul insectelor se măsoară greu. În 63 de arii protejate din Germania, capcane identice, folosite cu același protocol în ani diferiți dintr-un interval de 27 de ani, au arătat o scădere cu 76% a biomasei de insecte zburătoare. Cele mai multe locuri au fost cercetate doar unul sau doi ani, așa că tendința este calculată din multe locuri diferite, într-o singură țară. Pentru alte regiuni, seriile lungi de date sunt puține și tendințele diferă de la un loc la altul, așa că imaginea mondială este încă discutată de cercetători.

Ctenofora Mnemiopsis în Marea Neagră: cronologie și lanț trofic 1980 1985 1990 prima observare în Marea Neagră organismul dominant al planctonului 1982 1988 Cine pe cine mănâncă zooplancton icre de pește hamsie ctenofora Mnemiopsis săgeata merge de la hrană la animalul care o mănâncă capturi de hamsii nivelul anterior o treime
Figura 1În șase ani, ctenofora venită din Atlantic a ajuns organismul dominant al planctonului. Mănâncă zooplanctonul, hrana hamsiei, și icrele de pește; împreună cu pescuitul intens, a dus la scăderea capturilor de hamsii la o treime. Barele sunt la scară.
O ctenoforă transparentă, ovală, pe fond negru; pe corpul ei se văd șiruri lungi de plăcuțe mici, ca niște piepteni, care reflectă lumina.
Figura 2Ctenofora Mnemiopsis leidyi, specia invazivă care a schimbat planctonul Mării Negre. Corpul este aproape numai apă și gelatină; șirurile de plăcuțe care sclipesc o împing prin apă.

Foto: Holger Krisp, CC BY 3.0, sursa. Micșorată.

Exemplu rezolvat

Care floare primește mai multe vizite?

Exemplu de calcul, cu numere alese pentru exercițiu. Un elev numără insectele care se așază pe florile a două tufe. La tufa de levănțică vede 12 vizite în 10 minute. La tufa de trandafir vede 18 vizite în 20 de minute.

Totalul este mai mare la trandafir, dar timpul de observare diferă, așa că totalurile nu se pot compara. Se calculează rata: 12 : 10 = 1,2 vizite pe minut la levănțică și 18 : 20 = 0,9 vizite pe minut la trandafir. Levănțica primește mai multe vizite pe minut.

Pentru o concluzie de încredere trebuie ținut cont și de numărul de flori de pe fiecare tufă, de oră și de vreme. O vizită nu înseamnă automat o floare polenizată, iar aceeași albină poate reveni de mai multe ori.

Activitate: într-o zi cu soare, observă timp de 10 minute o tufă înflorită din curtea școlii, de la un metru distanță, și notează câte vizite fac albinele, muștele și fluturii.

În România

Emil Racoviță și fauna peșterilor

Emil Racoviță a participat între 1897 și 1899 la expediția navei «Belgica» în Antarctica. În 1907 a publicat la Paris «Essai sur les problèmes biospéologiques», lucrarea care a întemeiat biospeologia, știința vieții din peșteri și din apele subterane. În 1920 a înființat la Cluj Institutul de Speologie, primul institut de acest fel din lume.

În 1986, la Mangalia, a fost descoperită Peștera Movile. În ea, lumina nu ajunge deloc. Hrana tuturor animalelor vine de la bacterii care își fac substanța organică folosind energia din hidrogenul sulfurat din apă, fără Soare. Până în 2021 au fost găsite aici 52 de specii de nevertebrate, iar 37 dintre ele trăiesc numai în peșteră și în apele subterane din jurul ei.

Pe scurt

  1. Nevertebratele sunt aproape 1,5 milioane din cele peste 2,1 milioane de specii descrise; insectele depășesc un milion de specii.
  2. Nevertebratele polenizează plantele, descompun resturile, filtrează apa și construiesc recife; ele dau miere, mătase și hrană, dar pot fi și dăunători sau paraziți.
  3. Parazitismul dăunează unei specii, mutualismul le avantajează pe amândouă, iar prădătorismul înseamnă că o specie o mănâncă pe alta.
  4. Homocromia ascunde animalul în mediu, mimetismul îl face să semene cu o specie periculoasă, iar insectele sociale trăiesc în colonii cu roluri fixe.
  5. O specie invazivă, adusă de om într-un loc nou, se înmulțește repede și dăunează speciilor locale, ca ctenofora Mnemiopsis și rapana în Marea Neagră.
  6. Declinul insectelor este bine documentat în unele regiuni, cum este Germania (−76% din biomasa de insecte zburătoare într-un interval de 27 de ani), dar tendințele diferă de la loc la loc.
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitAnimalele mici nu contează în natură; contează mamiferele și păsările.

    CorectPeste două treimi din speciile descrise sunt nevertebrate, iar fără animale polenizatoare producția sau calitatea a peste trei sferturi dintre principalele tipuri de culturi ar avea de suferit.

  • GreșitDăunătorii sunt o grupă de animale, ca insectele sau moluștele.

    Corect„Dăunător” este un efect asupra intereselor omului, într-un loc și într-un moment. Aceeași specie poate fi dăunător pe un câmp și hrană pentru păsări în pădurea de alături.

  • GreșitDacă midiile filtrează apa, poluarea dispare.

    CorectMidiile rețin particule, dar o parte din poluanți se adună în corpul lor sau rămân în apă. Materia nu dispare, se mută.

Verifică-te

7 întrebări. La primele 6 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Ce fel de relație este între albină și floarea pe care o polenizează?

    Răspuns

    c) Mutualism. Albina primește nectar, iar planta își transportă polenul: ambele câștigă.

  2. O muscă cu dungi galbene și negre, fără ac, este ocolită de păsări. Ce adaptare are?

    Răspuns

    b) Mimetism. Musca seamănă cu o specie periculoasă, viespea, iar prădătorii care au învățat să evite viespile o evită și pe ea.

  3. Care afirmație despre ctenofora Mnemiopsis leidyi din Marea Neagră este corectă?

    Răspuns

    b) A fost adusă probabil în apa de balast a navelor și a contribuit, alături de pescuitul intens, la scăderea capturilor de hamsii. Ctenofora vine din vestul Atlanticului și a fost observată prima dată în 1982; a mâncat zooplanctonul cu care se hrănesc hamsiile și icrele lor.

  4. Lista Roșie IUCN (2025) dă 2.139.242 de specii descrise, dintre care 1.474.567 sunt nevertebrate. Ce procent din speciile descrise sunt nevertebrate? Rotunjește la un număr întreg.

    %
    Răspuns

    69 %. 1.474.567 : 2.139.242 × 100 ≈ 68,9%, adică aproximativ 69%, peste două treimi.

  5. Pune fiecare exemplu la tipul de relație potrivit.

    Răspuns

    Parazitism: Căpușa care suge sângele unui câine.

    Mutualism: Algele care trăiesc în polipii de corali și îi hrănesc; Fluturele care bea nectar și duce polen.

    Prădătorism: Buburuza care mănâncă afide; Păianjenul care prinde muște în pânză.

    Parazitul trăiește pe seama gazdei fără să o omoare imediat, în mutualism câștigă ambele specii, iar prădătorul își omoară și își mănâncă prada.

  6. Ce arată studiul care a acoperit 27 de ani în ariile protejate din Germania?

    Răspuns

    b) O scădere cu 76% a biomasei de insecte zburătoare, măsurată cu același protocol. Studiul a măsurat biomasa de insecte zburătoare cu capcane identice, în 63 de arii din Germania, în ani diferiți; nu spune singur ce se întâmplă în toată lumea.

  7. Cum pot trăi animalele din Peștera Movile fără nicio rază de soare, când aproape toate lanțurile trofice de pe Pământ pornesc de la plante?

    Un răspuns bun

    La baza lanțului trofic din Peștera Movile sunt bacterii care își fac substanța organică folosind energia din hidrogenul sulfurat din apă, nu lumina. Nevertebratele mănâncă aceste bacterii, iar prădătorii mănâncă la rândul lor nevertebratele. Așa se formează un ecosistem complet fără Soare.

    Un răspuns complet spune de unde vine energia (hidrogenul sulfurat), cine produce substanța organică (bacteriile) și cum ajunge ea la animale (lanțul trofic).

Termeni

polenizare
Transportul polenului de la anteră la stigmat, în aceeași floare sau la altă floare din aceeași specie, de multe ori făcut de insecte.
parazitism
Relație în care un organism trăiește pe seama altuia, gazda, și o slăbește.
mutualism
Relație între două specii din care ambele câștigă.
homocromie
Potrivirea culorii corpului unui animal cu culoarea mediului în care trăiește.
mimetism
Asemănarea unei specii cu alta, de obicei periculoasă sau neplăcută pentru prădători.
specie invazivă
Specie adusă de om într-un loc nou, unde se înmulțește repede și dăunează speciilor locale.
biospeologie
Știința care studiază viața din peșteri și din apele subterane.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Animale. Diversitatea nevertebratelor: exemple de specii reprezentative cu importanță ecologică și economică, interacțiuni și adaptări” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 1.1, 1.2, 2.1, 4.2, 5.1.