Biologie IX EN

Capitolul 2 · Moleculele viețiiLecția 2.5CS

Diversitatea rolurilor glucidelor, lipidelor și vitaminelor: chitina, membranele, hormonii

Ce au în comun carapacea unui rac, grupa ta de sânge și un hormon care trece direct prin membrana celulei?

Mărime
de la 0,1 nm la 10 nm
Nivel
atomi și molecule
Timp
o clipă

Mâine am testzece întrebări din capitolul 2

Înainte să citești: tu ce crezi?

Ce deosebește chimic globulele roșii din grupa A de cele din grupa B?

Vezi răspunsul

Glucidele de pe suprafață. Antigenele A și B sunt glicolipide și glicoproteine, adică lipide și proteine cu lanțuri de glucide atașate. Globulele din grupa O nu au nici antigenul A, nici antigenul B.

Carapacea unui rac, peretele unei ciuperci și o aripă de cărăbuș sunt făcute din aceeași polizaharidă, chitina. Alte lanțuri de glucide, mult mai scurte, stau pe suprafața globulelor tale roșii și stabilesc grupa de sânge. Aceeași familie de molecule are roluri foarte diferite, după cum sunt legate și unde se află.

Glucide care construiesc: chitina

Chitina este o polizaharidă care conține azot. Din ea este făcut, în principal, exoscheletul artropodelor (insecte, păianjeni, raci) și o parte importantă din peretele celular al ciupercilor. Exoscheletul de chitină este rezistent, iar articulațiile lui lasă corpul să se miște. La mulți crustacei acvatici, exoscheletul este impregnat cu carbonat de calciu, care îl face mai tare, dar mai puțin flexibil.

Un exoschelet rigid nu crește odată cu animalul. Ca să crească, artropodul își leapădă periodic exoscheletul, proces numit năpârlire, și formează unul nou, mai mare.

Un rac bihorean fotografiat sub apă, pe un fund cu pietre: carapace brună, clești mari cu suprafața granulată, picioare și antene articulate.
Figura 1Racul bihorean (Austropotamobius bihariensis), specie descrisă în 2019, care trăiește numai în vestul Munților Apuseni. Carapacea, cleștii și picioarele sunt exoscheletul de chitină întărit cu carbonat de calciu; articulațiile dintre plăci îi lasă corpul să se miște.

Foto: Mihaela C. Ion, CC BY-SA 4.0, sursa. Micșorată.

Glucide care transmit semnale: matricea extracelulară și grupele de sânge

Între celulele țesuturilor animale se află matricea extracelulară, un material format mai ales din proteine, dintre care cea mai abundentă este colagenul, împletite cu proteoglicani, molecule de proteine bogate în glucide. Matricea ține celulele legate în țesuturi. Moleculele ei se leagă și de receptori de pe suprafața celulelor, iar această legare trimite semnale chimice până la nucleu, unde pornește sau oprește anumite gene.

Pe fața externă a membranei, multe proteine și lipide poartă lanțuri de glucide: ele sunt glicoproteine și glicolipide. Modelul acestor glucide este diferit de la un tip de celulă la altul și de la o persoană la alta, așa că servește la recunoaștere: sistemul imunitar deosebește după el celulele proprii de cele străine.

Grupele de sânge din sistemul ABO sunt un exemplu. Globulele roșii din grupa A au pe suprafață antigenul A, cele din grupa B antigenul B, cele din grupa AB pe amândouă, iar cele din grupa O pe niciunul. Plasma conține anticorpi împotriva antigenului pe care persoana nu îl are, de aceea sângele incompatibil se aglutinează.

grupa Aanti-Bgrupa Banti-Agrupa ABniciunulgrupa Oanti-Aanti-Bmembrana globulelor roșii, cu antigenele eianticorpi în plasmăzahăr final Azahăr final Blanț comun
Figura 2Schemă, nu la scară. Antigenele A și B diferă prin zahărul de la capătul lanțului de glucide; plasma are anticorpi împotriva antigenului pe care globulele nu îl au.

Lipide în membrane și lipide care sunt semnale

Rolul structural al lipidelor se vede în membrana celulară: un bistrat de fosfolipide gros de 5–10 nm, adică de 100.000–200.000 de ori mai subțire decât un milimetru. Printre fosfolipide se află colesterolul, care menține membrana fluidă la frig și o împiedică să devină prea fluidă la cald.

Rolul de semnalizare se vede la hormonii steroizi, produși din colesterol, de exemplu testosteronul și estradiolul. Fiind liposolubili, ei traversează direct bistratul lipidic al membranei și se leagă de receptori aflați în citoplasmă sau în nucleu. Complexul hormon-receptor se leagă de ADN și schimbă cât de mult este folosită o genă. Hormonii proteici, ca insulina, nu pot traversa membrana și se leagă de receptori de pe suprafața celulei.

membrană (bistrat lipidic)citoplasmănucleuADNhormon steroid(testosteron)traverseazămembranareceptorîn citoplasmăcomplexul se leagă de ADNși schimbă cât estefolosită o genăinsulină (proteină)receptorpe suprafațăsemnalîn celulănu trece prin membrană
Figura 3Schemă, nu la scară. Hormonul steroid, liposolubil, traversează membrana și acționează prin receptori din interiorul celulei; insulina rămâne în afara celulei și acționează prin receptori de pe suprafață.

Vitaminele: ajutoare ale enzimelor, antioxidanți, hormoni

Multe vitamine lucrează ca coenzime: molecule organice mici fără de care anumite enzime nu funcționează. Vitamina C este coenzima enzimelor care construiesc colagenul. Vitamina B3 (niacina) intră în alcătuirea moleculelor NAD⁺ și NADP⁺, care transportă electroni în reacțiile din care celula obține energie.

Vitamina E are rol antioxidant: limitează deteriorarea celulelor prin oxidare. Vitamina K este necesară coagulării sângelui.

Vitamina D se comportă ca un hormon. Pielea o produce sub acțiunea radiațiilor ultraviolete, apoi ficatul și rinichii o transformă în calcitriol, forma ei activă. Ca și hormonii steroizi, este liposolubilă, intră în celule și acționează prin receptori din interiorul lor. Calcitriolul crește absorbția calciului din intestin, de aceea lipsa vitaminei D duce la rahitism la copii, cu oase deformate.

Exemplu rezolvat

Cine poate primi sânge de la cine

Un pacient are grupa A. Ce globule roșii poate primi, dacă se ține cont numai de sistemul ABO?

Pasul 1: grupa A are pe globule antigenul A, deci în plasmă are anticorpi împotriva antigenului B.

Pasul 2: verifică fiecare donator. Globulele din grupa A au antigenul A: compatibile. Globulele din grupa O nu au nici A, nici B: compatibile. Globulele din grupa B au antigenul B: anticorpii pacientului le-ar aglutina. Globulele din grupa AB au și antigenul B: incompatibile.

Concluzie: pacientul cu grupa A poate primi globule roșii din grupele A și O. Grupa O este numită donator universal pentru globule roșii tocmai pentru că suprafața lor nu are antigenele A și B.

În spital, compatibilitatea se verifică și pentru alte sisteme de grupe, cum este Rh, și se face întotdeauna un test de laborator înainte de transfuzie.

În România

Racul bihorean și exoscheletul lui de chitină

În apele României trăiesc patru specii native de raci, între care racul de râu (Astacus astacus) și racul bihorean (Austropotamobius bihariensis). Racul bihorean a fost descris ca specie nouă în 2019 de biologul Lucian Pârvulescu, pe baza analizelor de ADN și a formei corpului. Este endemic: trăiește numai în vestul Munților Apuseni, în afluenții Crișului Negru și ai Crișului Repede, și rareori depășește 10 cm.

Ca orice rac, are un exoschelet de chitină întărit cu carbonat de calciu, iar ca să crească năpârlește. Speciile de raci se recunosc după detalii ale acestui exoschelet: racul bihorean se deosebește de racul de piatră (Austropotamobius torrentium), cu care seamănă mult, prin marginea fără dinți a unei mici plăci de la baza antenei.

În catalogul racilor din România, racul bihorean este trecut ca specie în pericol, iar racul de râu ca specie vulnerabilă. Tot acolo sunt trecute două specii invazive de raci ajunse în apele țării.

Pe scurt

  1. Chitina este o polizaharidă cu azot, cu rol structural în exoscheletul artropodelor și în peretele celular al ciupercilor; artropodele năpârlesc ca să crească.
  2. Matricea extracelulară (colagen și proteoglicani bogați în glucide) leagă celulele în țesuturi și transmite semnale prin receptori de pe suprafața celulelor.
  3. Glicoproteinele și glicolipidele de pe fața externă a membranei servesc la recunoașterea celulelor; antigenele A și B ale grupelor de sânge sunt astfel de molecule.
  4. Fosfolipidele formează bistratul membranei, iar colesterolul îi reglează fluiditatea; hormonii steroizi, produși din colesterol, traversează membrana și acționează prin receptori din interiorul celulei.
  5. Vitaminele pot fi coenzime (vitamina C pentru colagen, B3 în NAD⁺), antioxidanți (vitamina E) sau pot acționa ca hormoni (vitamina D, prin calcitriol, crește absorbția calciului).
Fișă de lucruCaietul meu

Greșeli frecvente

  • GreșitToți hormonii sunt proteine.

    CorectHormonii steroizi, ca testosteronul și estradiolul, sunt lipide produse din colesterol. Insulina este un hormon proteic.

  • GreșitGlucidele servesc doar ca sursă de energie.

    CorectChitina și celuloza au rol structural, iar glucidele de pe suprafața celulelor servesc la recunoaștere, cum se vede la grupele de sânge.

  • GreșitGrupa de sânge depinde de tipul de hemoglobină din globulele roșii.

    CorectGrupa ABO depinde de antigenele de pe suprafața globulelor roșii, glicolipide și glicoproteine cu lanțuri de glucide.

Verifică-te

6 întrebări. La primele 5 vezi pe loc explicația și paragraful din lecție care o susține; la cele cu răspuns scris compari cu un răspuns bun.

  1. Din ce este făcut, în principal, exoscheletul racilor și al insectelor?

    Răspuns

    b) Din chitină, o polizaharidă cu azot. Chitina este o polizaharidă cu azot; la crustacei este întărită cu carbonat de calciu.

  2. De ce poate un hormon steroid să intre direct în celulă, iar insulina nu?

    Răspuns

    b) Steroidul este liposolubil și traversează bistratul lipidic; insulina este o proteină. Moleculele liposolubile trec prin bistratul de fosfolipide. Insulina se leagă de receptori de pe suprafața celulei.

  3. Ce antigene au pe suprafață globulele roșii din grupa O?

    Răspuns

    d) Niciunul dintre antigenele A și B. Grupa O nu are antigenele A și B, de aceea globulele ei roșii sunt compatibile cu toate grupele ABO.

  4. Ce rol are vitamina C în construcția colagenului?

    Răspuns

    b) Este coenzimă pentru enzimele care construiesc colagenul. Coenzimele sunt molecule organice mici, multe provenite din vitamine, fără de care anumite enzime nu funcționează.

  5. Alege tipul de rol pentru fiecare exemplu.

    Răspuns

    Structural: Chitina din exoscheletul racului; Fosfolipidele din bistratul membranei.

    Semnalizare: Testosteronul care se leagă de un receptor din celulă; Moleculele matricei extracelulare legate de receptori care trimit semnale la nucleu; Antigenele A și B, recunoscute de anticorpi.

    Chitina și fosfolipidele construiesc structuri. Hormonii steroizi, moleculele matricei legate de receptori și glucidele de recunoaștere transmit informație.

  6. Un pacient cu grupa B are nevoie de globule roșii. La spital există sânge din grupele A, B, AB și O. Explică, folosind antigenele și anticorpii, ce grupe sunt compatibile în sistemul ABO.

    Un răspuns bun

    Grupa B are pe globule antigenul B și în plasmă anticorpi împotriva antigenului A. Pot fi date globule din grupa B, care au același antigen, și din grupa O, care nu au nici A, nici B. Globulele din grupele A și AB au antigenul A și ar fi aglutinate de anticorpii pacientului.

    Un răspuns complet numește anticorpii anti-A din plasma grupei B, alege grupele B și O și explică de ce A și AB sunt incompatibile.

Termeni

chitină
Polizaharidă cu azot din exoscheletul artropodelor și din peretele celular al ciupercilor.
năpârlire
Lepădarea periodică a exoscheletului la artropode, urmată de formarea unuia nou, mai mare, care permite creșterea.
matrice extracelulară
Materialul dintre celulele țesuturilor animale, format din proteine ca colagenul și din proteoglicani bogați în glucide.
glicoproteină
Proteină cu lanțuri de glucide atașate; multe se află pe fața externă a membranei și servesc la recunoaștere.
hormon steroid
Hormon lipidic produs din colesterol, care traversează membrana și se leagă de receptori din interiorul celulei.
coenzimă
Moleculă organică mică, adesea provenită dintr-o vitamină, fără de care o enzimă nu funcționează.
calcitriol
Forma activă a vitaminei D, care crește absorbția calciului din intestin.
Surse și legătura cu programa

Din programă: „Diversitatea rolurilor glucidelor: structural - chitină, semnalizare - matricea extracelulară”; „Diversitatea rolurilor lipidelor: structural - membrane celulare, semnalizare - hormoni”; „Diversitatea rolurilor vitaminelor” (curriculum de specialitate, Științe ale naturii). Competențe specifice urmărite: 2.1, 2.2.