CĂLĂRAȘI
ROEN
Planul colorat al Călărașiului, 15 iulie 1852
1852Planul orașului
Planul autentic din 15 iulie 1852Vezi planul ↗

Călărași · Pământul, orașul și Borcea

Un oraș își
cumpără
pământul.

250.000 de lei au deschis drumul emancipării Călărașiului în 1852. Dar disputa pentru malul apei a continuat încă două decenii. Urmărește istoria pe planul autentic al orașului.

1850—2021Documente, hărți și recensăminte

1850

853 de locuri.
541 pentru început.

Inginerul Scarlat Popovici propunea 853 de locuri de casă. Recomanda însă trasarea a numai 541 la început: 188 în culoarea roșie, 185 în cea albastră și 168 în cea galbenă. Se temea că semnele celorlalte locuri ar dispărea până la extinderea orașului.

Fiecare semn = un loc proiectat. Diagrama arată numărul, fără poziții geografice.

Documentul 128 · p. 99 ↗

1852

250.000 de lei
pentru emancipare.

Călărașiul se afla pe moșia Spitalului Colțea. Actul din 24 iunie 1852 confirmă depunerea sumei cerute și declară libere orașul și un ocol de 1.714½ pogoane. În septembrie, Barbu Știrbei întărește emanciparea prin hrisov.

Locurile nevândute rămâneau în continuare de vândut în folosul spitalului.

Documentul 144 · p. 110 ↗

15 VII 1852

Noul oraș,
pe o singură foaie.

La 15 iulie, Ioan Siminogeanu întocmește acest plan după lucrările lui Scarlat Popovici. Culorile împart orașul; străzile separă cvartalele, iar liniile subțiri împart locurile de casă. Propunerea din 1850 și această foaie din 1852 sunt documente diferite.

Reproducerea documentului original, nu o hartă cadastrală actuală.

Planul original · p. 418 ↗

1852

Piața și biserica
sunt deja repere.

Litera A înseamnă piața, iar B, vechea biserică. Nu trebuie ghicite din desen: sunt explicate în legenda foii. Cvartalele din jur sunt împărțite în locuri de casă, unele cu clădiri desenate.

A · Piața B · Vechea biserică

Planul original · p. 418 ↗

1852 → 1875

Orașul era liber.
Malul rămânea disputat.

Emanciparea nu încheia toate neînțelegerile asupra pământului. Primăria și Eforia spitalelor au ajuns în instanță pentru terenul de la Borcea și Gâtul Ezerului. Orașul susținea că hotarul mergea până la apă; Eforia contesta această interpretare.

În desen, Borcea însoțește marginea orașului. Actele explică disputa juridică.

Documentul 184 · p. 143 ↗

1875

Înțelegerea care
ajunge până la apă.

Învoiala semnată la 1 februarie 1875 recunoaște proprietatea orașului asupra terenului disputat până la Borcea și Gâtul Ezerului. Orașul renunță la pretențiile din litigiu; Eforia renunță la sumele pe care le mai cerea pentru locurile cedate la întemeierea orașului și păstrează folosirea gratuită a cherhanalelor și legătura podului. Carol I sancționează legea la 28 februarie.

Fragment din actul din 1 februarie 1875 · Transcrierea publicată, documentul 188

Documentul 188 · p. 147 ↗

1976 / 1979

Începe construcția
orașului siderurgic.

Istoricul publicat de primărie datează începutul construcției combinatului în 1976 și prima șarjă de oțel în 1979. Călărașiul crește puternic în deceniile următoare. Harta arată străzile și clădirile din extrasul actual, nu o reconstituire a orașului din 1979.

Harta actuală · Contur 1852 aproximativ · Bandă de prudență de 150 m

Istoricul publicat de primărie ↗

1912 → 2021

Creșterea se vede.
Și scăderea de după.

Între recensămintele din 1977 și 1992, numărul locuitorilor crește cu 27.225. În 1992 sunt numărați 76.952 de locuitori. La recensământul din 2021 sunt 58.211: cu 24,4% mai puțini. Aceste totaluri nu măsoară, singure, efectul combinatului.

Opt recensăminte · Seria istorică INS și populația rezidentă din 2021

Valorile și sursele recensămintelor ↗

Acum poți explora singur

O foaie arată orașul proiectat. Actele spun ce s-a plătit și ce s-a disputat. Străzile de azi îți arată unde trăiește orașul mai departe.

Documentul · Privit de aproape

Ce se vede
pe foaia din 1852?

Alege un reper de pe plan sau un nume din listă. Detaliul se mărește aici, iar legenda originală îl explică.

ABCDE≈
Mărește pentru a deplasa foaia
Ioan Siminogeanu, după planul lui Scarlat Popovici, 15 iulie 1852. Document istoric în domeniul public; reproducere în volumul publicat de Primăria Călărași, anexa 20, p. 418. Imagine rotită pentru lectură. Deschide sursa ↗
Cum erau împărțite cele 853 de locuri propuse?

5 aprilie 1850 · Proiectul anterior planului

853 de locuri.
541 de început.

Popovici proiectase 853 de locuri, dar recomanda să fie puse în lucru mai întâi 541. Se temea că semnele celorlalte se vor pierde înainte ca orașul să crească.

188 roșii185 albastre168 galbene312 pentru mai târziu

Diagramă a numărului de locuri, fără poziție geografică. Raportul precizează 10 × 20 de stânjeni pentru un loc. Proiectul din 1850 și planul final din 1852 sunt documente diferite.

853

locuri de casă proiectate

Fiecare semn reprezintă un loc din proiectul raportat în 1850. Alege o culoare sau prima etapă pentru a vedea împărțirea.

Raportul 128, 5 aprilie 1850, pp. 99–100 ↗

Călărași astăzi · Geografie reală

Găsește-ți strada.
Vezi orașul de lângă apă.

Caută o stradă sau alege direct pe hartă. Vezi unde trece față de orașul proiectat în 1852 și cât de aproape ajunge de Borcea.

Străzile, clădirile și apele din Călărași, din OpenStreetMapBorcea
OpenStreetMap · 28 iulie 2026

© OpenStreetMap contributors · ODbL · Datele traseelor

Orașul de azi

Poți alege și direct pe hartă un traseu apropiat. Căutarea folosește străzile numite în extrasul local, nu toate adresele poștale.

Sud-estul României, pe brațul Borcea al Dunării.

1912–2021 · Opt recensăminte

Orașul crește.
Apoi pierde locuitori.

Numărul locuitorilor din 1992 este cel mai mare dintre recensămintele prezentate. La recensământul din 2021, orașul avea cu aproape un sfert mai puțini locuitori.

20.00040.00060.00080.0001912194819771992202176.95258.211
76.952

de locuitori în 1992
58.211 de locuitori în 2021

−24,4%

Scădere între cele două recensăminte

INS: populație stabilă în seria 1912–1992; populație rezidentă în 2021. Sunt numărători la recensământ, nu estimări pentru 2026.

Vezi valorile și datele recensămintelor
AnulLocuitori
191212.995
193018.053
194824.448
195625.555
196635.684
197749.727
199276.952
202158.211

INS 1992 ↗ · INS 2021 ↗

Sursele și limitele lor

Ce știm.
Și de unde știm.

Documentele, datele și imaginea originală pot fi verificate separat. Nicio adresă de astăzi nu este echivalată automat cu un loc de casă din secolul al XIX-lea.

  1. Documentele emancipării

    Călărașii în documente și izvoare istorice, vol. I: raportul 128, pp. 99–100; actul 144, pp. 110–111; hrisovul 145, pp. 111–114.

    Deschide sursa ↗
  2. Planul original din 1852

    Același volum, anexa 20, p. 418. Punctele explicative sunt citite din legenda foii și poziționate pe reproducere; nu sunt coordonate cadastrale.

    Deschide sursa ↗
  3. Istoria municipală

    Municipiul Călărași, scurt istoric, publicat de primărie: autorii planurilor, cele trei culori și dezvoltarea industrială după 1976.

    Deschide sursa ↗
  4. Recensămintele

    INS, tabelul 3 al recensământului din 1992 și tabelul 1.22 al RPL 2021. Rândul Municipiul Călărași, cod SIRUTA 92569.

    Deschide sursa ↗
  5. Străzile și clădirile de azi

    OpenStreetMap: baza de date din 28 iulie 2026, extras descărcat la 13 octombrie 2026, © contribuitorii OpenStreetMap, ODbL. Trasee simplificate pentru afișare; acoperirea poate fi incompletă. Conturul României: geoBoundaries, CC BY 4.0.

    Deschide sursa ↗
  6. Conturul aproximativ din 1852

    Istoricul primăriei indică drept limite străzile actuale Viitor, Portului și Gheorghe Lazăr. Potrivirea conturului folosește aceste repere și verificări separate; marja vizuală de 150 m păstrează vizibilă nesiguranța poziționării.

    Vezi reperele și erorile măsurate ↗

Cum sunt făcute comparațiile: 853 − 541 = 312 de locuri pentru mai târziu; 188 + 185 + 168 = 541; 76.952 − 58.211 = 18.741 de locuitori, adică 24,4% din totalul din 1992. Diagrama locurilor arată numărul propus, fără poziții geografice. Conturul aproximativ al orașului proiectat este așezat după trei străzi de hotar numite în istoricul primăriei. Verificarea separată a amplasamentului bisericii diferă cu 42 m; verificările care exclud câte o stradă de hotar ajung la 147 m. Banda de prudență de 150 m este o marjă vizuală conservatoare, nu un interval statistic. Nicio adresă nu este identificată cu o parcelă istorică. Distanța până la Borcea unește cel mai apropiat punct al traseului din extras cu malul cartografiat; nu este o distanță de mers pe jos.

Călărași, 1852

Tot planul

Călărași · Străzile și Borcea