Cancerul de col uterin · România și Uniunea Europeană
Cancerul de col uterin: în 2019, aproape jumătate dintre româncele de 20–69 de ani spuneau că nu au făcut niciodată un test
În UE, aproape una din șapte (ancheta europeană din 2019). În 2023, 1.178 de femei au murit în România din cauza cancerului de col uterin, peste trei pe zi; România are 4% dintre femeile din UE și 13% dintre aceste decese.
Femei ca tine
Alege vârsta și locul în care locuiești: 100 de femei ca tine, în România și în UE.
- Nu au făcut niciodată un test
- Testate în ultimii trei ani
- Testate acum mai bine de trei ani
Testele de depistare (screening) reduc atât numărul cazurilor, cât și al deceselor prin cancer de col uterin (IARC, 2022).
Procente din răspunsurile femeilor la ancheta europeană din 2019 (frotiu cervical, cunoscut ca testul Babeș-Papanicolau, declarat de ele). Descriu femeile de vârsta și din locul ales, nu riscul tău personal. Tipurile de loc urmează clasificarea europeană a gradului de urbanizare.
Unde faci testul gratuit și cât de des: ghidul testului HPV
1.178 de femei în 2023; la ratele medii din UE ar fi fost 366#
În 2023, 1.178 de femei au murit în România din cauza cancerului de col uterin, adică peste trei pe zi. În toată Uniunea Europeană au fost 8.801. România are 4,3% dintre femeile din UE și 13,4% dintre aceste decese. Dintre cele 1.178, 528 aveau sub 65 de ani și 160 sub 50.
Dacă femeile din România de fiecare vârstă ar fi murit la rata medie a UE pentru vârsta lor din același an, ar fi fost aproximativ 366 de decese. Diferența de 812 arată cât de departe e România de media UE. Numărul nu spune câte dintre aceste decese ar fi putut fi evitate.
Cele mai puțin testate: femeile cu mai puține studii și cu venituri mici#
Dintre toate femeile de 20–69 de ani, 47,4% din România nu au făcut niciodată un test (frotiu cervical, cunoscut ca testul Babeș-Papanicolau), față de 13,7% în UE. Ancheta din 2019 arată diferențe mari între femei. Dintre femeile de 20–69 de ani cu cel mult gimnaziu, 66,1% nu au făcut niciodată un test; în UE, 16,5%. Dintre cele cu studii superioare, 33,7% în România și 10,3% în UE.
La venituri, în prima cincime (cele mai mici), 69,2% nu au făcut niciodată un test în România și 20,7% în UE; în ultima cincime, 35,4% și 9,2%. Cincimile veniturilor sunt cele ale anchetei și se calculează separat în fiecare țară. Chiar și în cincimea cu cele mai mari venituri din România, procentul femeilor care nu au făcut niciodată un test (35,4%) este mai mare decât în cincimea cu cele mai mici venituri din UE (20,7%).
În timp: ponderea României în decesele din UE scade, iar programul național ajunge la puține femei#
Ponderea României în decesele din UE a fost cea mai mare în 2014, 17,6%; în 2019 a fost 16,0%, iar în 2023, 13,4%. Ponderea în populația feminină a UE a rămas aproape constantă, între 4,3% și 4,6%. Cea mai mică rată dintre regiunile României, standardizată pe vârstă (calculată ca și cum toate regiunile ar avea aceeași structură de vârstă), este 9,4 decese la 100.000 de femei (București-Ilfov, media 2021–2023); în UE, 3,5.
Programul național de screening se adresează femeilor de 25–64 de ani. Femeile testate la un medic în afara programului nu sunt numărate în indicatorul oficial, care este procentul celor testate în ultimii trei ani în cadrul programelor naționale de sănătate: 8,0% în 2014, 2,6% în 2018 și 6,2% în 2023. Seria începe în 2014, primul an pentru care există trei ani întregi de date. În ancheta europeană, 62,1% dintre româncele de 20–69 de ani spuneau în 2014 că nu au făcut niciodată un test; în 2019, 47,4%.
Ce arată și ce nu arată datele despre testare#
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a stabilit în 2022, pe baza studiilor existente, că screeningul cu citologie sau cu test HPV reduce atât numărul cazurilor, cât și al deceselor prin cancer de col uterin. Datele de pe această pagină nu pot explica de ce România are mai multe decese decât alte țări. Dovada că testarea ajută vine din studiile analizate de IARC.
Au fost comparate cele 27 de state ale UE: ponderea femeilor care nu au făcut niciodată un test (2019) și rata deceselor, standardizată pe vârstă (2019–2021). Nu apare o legătură clară. În Letonia, 3,4% dintre femei nu au făcut niciodată un test și sunt 9,8 decese la 100.000; în Olanda, 21,4% și 2,4. România e pe primul loc la amândouă. Asta nu înseamnă că testarea nu ajută: răspunsul „niciodată” nu arată de la ce vârstă începe programul fiecărei țări sau ce se întâmplă după un test anormal, iar tabelele nu arată de ce țările diferă.
Datele din 2019 sunt răspunsuri declarate de femei, despre frotiul cervical; testul HPV a început să înlocuiască frotiul abia după 2019 (detalii în ghid). Datele despre decese sunt cele mai recente publicate de Eurostat.
Surse și metodă#
Decesele provin din tabelul Eurostat pe vârste (cod ICD-10 C53, femei, după rezidență) și populația din tabelul Eurostat al populației pe vârste. Totalul UE este suma celor 27 de state membre; tabelul agregat a fost comparat cu suma pe țări. Legătura dintre țări a fost măsurată cu corelația de rang Spearman: 0,02. Decesele „așteptate” se obțin aplicând rata UE pe vârstă din același an la numărul femeilor din România de aceeași vârstă; vârsta 90+ este un singur grup. La 75 de ani și peste, populația UE se obține scăzând din total femeile mai tinere de 75 de ani, deoarece Eurostat nu publică vârstele de peste 85 de ani pentru 2011–2020.
Ratele pe grupe de vârstă de lângă grile reunesc anii 2019–2023 și folosesc grupele de vârstă ale anchetei. Rata standardizată pe vârstă este cea publicată de Eurostat. Procentele din ancheta din 2019 sunt cele publicate de Eurostat; la fiecare vârstă și zonă, cele trei răspunsuri însumează 100%.
- Eurostat, decese prin cancer de col uterin pe grupe de vârstă (hlth_cd_aro) și rate standardizate pe regiuni (hlth_cd_asdr2)
- Eurostat, populația pe vârste (demo_pjan)
- Eurostat, ancheta europeană de sănătate 2019: ultimul frotiu cervical, pe vârstă, mediu de rezidență, studii și venit (hlth_ehis_pa8u, pa8e, pa8i)
- Eurostat, programele de screening (hlth_ps_prev) și INS, indicatorul ZBD0331 (2012–2020)
- IARC, Handbooks of Cancer Prevention, vol. 18, Cervical Cancer Screening (2022)