Când a ajuns engleza în numele firmelor din localitatea ta

Două valuri: IMPEX peste tot deodată, engleza pe rând#

Primul val e cel al anilor 1990. IMPEX, IMEX și EXIM, oriunde în nume, ating vârful în 1994 în reședințe, orașe și comune deopotrivă. În 1997 aveau un astfel de nume 14,4 din 100 de firme noi din reședințele de județ, 17,4 în celelalte orașe și 13,7 în comune; în București, 31,9. În 1999, ponderea scăzuse cam la jumătate peste tot: 6,7, 7,7, 7,4 și 13,0.

TRADING e un cuvânt englezesc, dar se poartă ca IMPEX: are vârful în 1996–1997 în toate tipurile de localități și nu întârzie nicăieri. Ține de moda importului și exportului, așa că nu e numărat aici. Cu el, Bucureștiul ar avea anul 1992, nu 2000.

Mărimea merge cel mai bine cu anul, distanța față de București puțin#

Pentru 284 de orașe și municipii (fără București, Ilfov și cele cinci mari orașe: Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova), anul a fost pus față în față cu trei lucruri: populația din 2002, distanța față de București și distanța față de cel mai apropiat dintre cele șase mari orașe.

Mărimea merge cel mai bine cu anul. Dintre aceste 284 de orașe, jumătate dintre cele de peste 30.000 de locuitori au trecut pragul până în 2006, cele de 10.000–30.000 până în 2011, iar cele sub 10.000 abia în 2016 (cu 23 încă neajunse, numărate după 2024). Alte 21 de orașe au prea puține firme noi pentru un an și nu sunt în test. Distanța față de București adaugă o întârziere mai mică, dar reală. Distanța față de cel mai apropiat mare oraș nu adaugă nimic care să se deosebească de întâmplare.

Reședințele de județ, pe rând#

Cele 40 de municipii reședință de județ și Bucureștiul, după anul în care una din 20 de firme noi a primit un nume englezesc (mijlocul primei ferestre care trece de prag). Reședința Ilfovului, Buftea, e oraș și e numărată cu Ilfovul. Cele cinci mari orașe nu au fost incluse în testul de mai sus, pentru că erau chiar punctele față de care s-a măsurat distanța.

Ce nu arată pagina#

Pagina e despre numele firmelor, nu despre limba vorbită. Nu spune că oamenii dintr-o localitate vorbesc sau au învățat engleza și nu spune de ce numele s-au schimbat: nicio cauză nu a fost testată.

Numele și adresele sunt cele de azi, sau ultimele dinaintea radierii. O firmă care și-a mutat sediul e numărată în localitatea nouă încă din anul înființării, iar una care și-a schimbat numele apare doar cu numele nou. Asta contează mai ales lângă orașele mari: Florești, lângă Cluj-Napoca, trece pragul în 1998, înaintea Clujului (2003). Dar dintre cele 28 de firme cu nume englezesc înființate acolo înainte de 2005 și cu starea cunoscută în registrul din octombrie 2025, 14 erau încă active, față de 168 din 547 dintre celelalte firme de acolo. Poate fi un semn că unele s-au mutat acolo mai târziu. De aceea avansul localităților din jurul orașelor mari e o pistă, nu un rezultat.

Mărimea nu decide singură anul: distanța față de București contează și ea. Diferențe între regiuni nu au fost testate, așa că pagina nu susține niciuna.

Când ambele reguli de numărare (fereastra de trei ani și fereastra lărgită până la 100 de firme) dau un an și cei doi ani sunt la mai mult de trei ani distanță, fișa arată ambii ani: se întâmplă în 143 de localități, dintre care 116 comune. Unde regula de trei ani nu dă niciun an, fișa arată anul ferestrei lărgite.

Cum au fost numărate#

Firmele. Registrul Comerțului (ONRC, fișierul deschis din 19 octombrie 2026, CC BY 4.0): toate SRL-urile, SRL-D-urile și societățile pe acțiuni înființate între 1991 și 2025, cu tot cu cele radiate. Fiecare sediu a fost pus într-una dintre cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale, după județ și localitate; Bucureștiul e una singură. Aproximativ 9.000 de firme nu au putut fi puse într-o localitate și lipsesc.

Cuvintele. Un nume e numărat ca englezesc când are cel puțin unul dintre cuvintele SOLUTION(S), SERVICES, SYSTEM(S), EVENT(S), PROJECT(S), LOGISTICS, CONSULTING, GROUP, HOME, SHOP, TECH. Sunt cuvinte pe care româna nu le scrie așa. SERVICE (ca în „service auto”), CONCEPT, MANAGEMENT, BUSINESS, SMART și DIGITAL au rămas pe dinafară, pentru că sunt folosite și ca românești. TRADING a fost scos pentru că se poartă ca IMPEX.

Anul unei localități. Pentru fiecare an, firmele noi sunt luate într-o fereastră centrată pe acel an: trei ani, lărgită la cinci, șapte sau nouă până când are cel puțin 100 de firme. Anul localității e primul în care cel puțin 5 din 100 de firme din fereastră au un nume englezesc. Fereastra lărgită împiedică orașele mici să pară mai târzii doar pentru că au puține firme. Când regula testului dinainte (o fereastră fixă de trei ani, cu cel puțin 30 de firme și 5 nume englezești) dă un an la mai mult de trei ani distanță, sunt arătați ambii ani.

Ce e dinainte și ce e după. Ipoteza, lista de cuvinte, pragul și testul au fost scrise înainte ca vreun oraș să fie calculat (6 noiembrie 2026). Pe regula de atunci, ordinea a ieșit tot după mărime (−0,60 pentru populație, +0,15 pentru distanța față de București). Fereastra lărgită, scoaterea lui TRADING din anul fiecărei localități și intervalele au fost hotărâte după aceea, înainte de a desena fișele.

Ramurile. Felul firmelor nu explică diferența dintre reședințe și comune: în testul dinainte (pe lista cu TRADING, firmele din 2005–2025 cu coduri CAEN autorizate), după ce ponderea fiecărei ramuri e ținută la nivelul național, rămâne 96% din diferență, iar comunele rămân sub reședințe în construcții, comerț, transport și servicii profesionale.

Ce nu e publicat. Nicio firmă nu e numită și nu e arătat anul primei firme cu nume englezesc, pentru că ar identifica o singură firmă. Anul celei de-a cincea firme nu e dat exact: fișa spune doar până la ce an rotund (2000, 2005, 2010…) fuseseră înființate cel puțin cinci. Ponderea din 2021–2025 apare doar unde sunt cel puțin cinci firme cu nume englezesc.

Surse#

1. Oficiul Național al Registrului Comerțului: firmele înregistrate, 19 octombrie 2026 (data.gov.ro, CC BY 4.0)
2. ONRC: codurile CAEN autorizate (OD_CAEN_AUTORIZAT), 19 octombrie 2026
3. Institutul Național de Statistică: recensămintele din 2002 și 2021, populația pe unități administrative
4. INS: registrul SIRUTA al localităților (tipul unității, reședințele de județ)
5. geo-spatial.org: unitățile administrativ-teritoriale ale României (LAU), CC BY-SA 4.0

Pagini apropiate

• De la IMPEX la SOLUTIONS: cuvintele din numele firmelor din București, an cu an
• Firmele din apartament
• Orașul unei singure firme