Case în lunca inundabilăROEN

Hărțile oficiale de inundații, peste acoperișurile de azi

Casa ta e în zona inundabilă?

Apele Române a desenat până unde ar ajunge apa la o viitură care vine, în medie, o dată la 100 de ani. În zona aceasta stau azi 378.920 de construcții, inclusiv anexe. Caută-ți localitatea sau atinge harta.

Caută-ți localitateasau citește mai jos

Cum s-a numărat

Linia trasă de stat#

Albastrul e zona pe care Administrația Națională Apele Române o arată inundată la o viitură de o dată la 100 de ani, cu adâncimea apei: cu cât mai închis, cu atât mai adâncă. Hărțile acestea, publicate în 2013 și refăcute în 2022, sunt cele pe care statul le folosește pentru planurile de apărare și pentru planurile de urbanism.

În Oradea, linia trece prin oraș, pe ambele maluri ale Crișului Repede.

Acoperișurile din apă#

Fiecare construcție care stă în zona aceasta e roșie. În Oradea sunt 13.254 de construcții, 36 la sută din toate cele din municipiu; la 3.373 dintre ele apa ar trece de un metru.

În toată țara sunt 378.920 de construcții în zona de o dată la 100 de ani, adică 3,4 la sută din cele 11.089.350 de construcții găsite pe hărțile de clădiri. Socoteala ia și anexele: grajduri, magazii, garaje. Dintre ele, 270.788 au peste 50 de metri pătrați, cât o casă mică. La 94.484 dintre ele, harta arată peste un metru de apă.

Hărțile de clădiri nu sunt fără greș: la verificarea pe imagini din satelit a unor construcții alese la întâmplare din zona primelor hărți, 19 la sută dintre cele care se vedeau clar erau de fapt umbre, sere sau petice de câmp. Numerele de aici sunt ale amprentelor de pe hărți.

Sate întregi#

În orașe, zona inundabilă prinde cartiere. La sat, prinde uneori aproape tot. În comuna Milcovul din Vrancea, 2.487 din cele 2.785 de construcții (89 la sută) stau în zona de o dată la 100 de ani.

Construcții în zonă sunt în 1.760 de comune și orașe; în 77 dintre ele, peste o mie. Județul cu cele mai multe este Bihor: 31.299.

S-a construit mai departe#

Primele hărți au fost publicate în decembrie 2013. Pentru a vedea cât s-a construit de pe vremea lor, au fost alese la întâmplare 300 de construcții din zona lor și 300 de pe terenul din afara oricărei zone inundabile, la cel mult 500 de metri de ea, apoi comparate pe imagini din satelit din 2010–2014 și de după 2020, fără să se știe din ce grup e fiecare. Din zonă, în 230 de cazuri imaginea era clară și arăta o clădire; 17 dintre ele (7 la sută) nu existau pe imaginile vechi. De lângă zonă, 24 din 259 (9 la sută).

Diferența e în marja întâmplării (raportul e 0,8, cu o marjă între 0,4 și 1,4): în zona inundabilă, ponderea construcțiilor noi nu e clar mai mică decât alături. Socotit pe toată zona primelor hărți, înseamnă în jur de 16.100 de construcții apărute după imaginile din 2010–2014 (între 10.100 și 25.200), unele încă dinainte de publicarea hărților.

Ce spune legea#

Legea apelor interzice, la articolul 49, construirea de „noi locuințe sau anexe ale acestora” în zona inundabilă a albiei majore. Excepția: obiectivele care au prevăzute lucrări de apărare împotriva inundațiilor, cu aviz de amplasament de la Apele Române.

Din 2013, o hotărâre de guvern cere ca hărțile de hazard să intre în planurile de urbanism ale localităților. Curtea de Conturi Europeană observa însă în 2018 că legea română nu leagă noțiunea de zonă inundabilă de aceste hărți. De aceea, o casă din zona albastră nu e, doar prin asta, construită ilegal: pagina nu vede autorizațiile. Ele sunt la primărie.

Unde se oprește harta#

Harta de o dată la 100 de ani păstrează digurile existente în picioare: apa poate trece peste ele, dar nu le rupe. Apele Române a publicat și scenarii cu diguri rupte, dar straturile acestea sunt goale în serviciul public al hărților. Terenul unde apa trece peste diguri apare în zonă; cel care s-ar inunda doar dacă un dig se rupe nu apare.

Harta acoperă râurile pe care statul le-a socotit cu risc semnificativ, nu orice pârâu. Viiturile rapide de pe versanți, canalizarea care nu duce ploaia și pârâurile mici pot inunda și în afara liniei. În afara zonei nu înseamnă în siguranță; înăuntru nu înseamnă că apa va veni. Pentru situații de urgență răspunde ISU, pentru hărți Apele Române, pentru autorizații primăria.

Localitatea ta, pe harta oficială#

Scrie numele localității sau atinge harta, apoi apropie-te: apar acoperișurile și apa, cu adâncimea de pe harta Apelor Române. Pentru orice punct poți deschide harta oficială la aceleași coordonate.

    Exemple:

    Alege o localitate sau atinge harta.

    Trage pentru a muta, apropie cu două degete sau cu rotița, atinge un loc pentru rezultat.

    Comunele și orașele cu cele mai multe construcții în zonă#

    LocalitateaJudețulConstrucții în zonăDin toateLa peste 1 m
    Bihor13.25435,9%3.373
    Galați4.92032,3%105
    Sibiu4.32315,0%1.033
    Harghita3.79144,1%212
    Arad3.73253,9%484
    Brăila3.66482,5%2.612
    Bacău3.35416,1%268
    Mureș3.22815,8%81
    Maramureș3.09920,3%579
    Vrancea3.05264,9%65
    Vrancea2.82263,2%374
    Vrancea2.62038,2%768
    Alba2.51117,9%170
    Vrancea2.48789,3%1.717
    Alba2.42832,8%825
    Dâmbovița2.42138,9%852
    Hunedoara2.32244,1%220
    Iași2.2577,1%955
    Hunedoara2.24521,5%423
    Alba2.09421,6%623
    Cluj2.06819,0%968
    Alba1.95426,2%364
    Teleorman1.95448,6%79
    Ialomița1.87468,1%297
    Mureș1.86315,6%366

    Zona de o dată la 100 de ani de pe hărțile Apelor Române din 2022; construcții din OpenStreetMap și Microsoft, inclusiv anexe. Apasă pe nume pentru hartă.

    Cum s-a numărat#

    Zonele inundabile vin din serviciul public de hărți al Apelor Române (harticiclul2.inundatii.ro), descărcat pe 29 octombrie 2026 la 10 metri pentru râuri și la 20 de metri pentru viiturile rapide, zona de o dată la 1.000 de ani, ploile urbane și mare. Zona de o dată la 100 de ani e reuniunea hărților pentru râuri, viituri rapide, interfluvii și mare din al doilea ciclu (2022).

    Construcțiile sunt amprentele din OpenStreetMap (23 octombrie 2026), plus amprentele Microsoft care nu ating una din OpenStreetMap, de cel puțin 20 de metri pătrați: 11.089.350 în total. O construcție e numărată în zonă după centrul ei. Unde fișierul hărții nu se deschide pe serverul Apelor Române, 10.450 de construcții nu pot fi încadrate; pe hartă și în rezultate apar ca necitite, nu ca fiind în afara zonei. Construcțiile din fâșiile de peste graniță (57.768) nu sunt numărate.

    Testul construcțiilor noi a fost scris și sigilat înainte de numărătoare: construcții alese la întâmplare în zona primelor hărți și chiar lângă ea, verificate fără să se știe din ce grup sunt, pe imagini din satelit din 2010–2014 și de după 2020. Un strat european de suprafață construită (GHSL) a fost testat la fel și respins: în 53 la sută din pătratele unde arăta construcții noi, imaginile nu arătau niciuna.

    Rezultatul nu spune nimic sigur despre o casă anume: harta a fost citită în pătrate de 10 metri pentru râuri și de 20 de metri pentru celelalte straturi, amprentele pot fi decalate cu câțiva metri, iar adâncimea e cea modelată de stat pentru o viitură de calcul. Lângă linie, verifică pe harta oficială.

    Surse#

    1. Administrația Națională Apele Române, hărțile de hazard la inundații, ciclurile 1 și 2, serviciul INSPIRE harticiclul2.inundatii.ro; desenul de pe pagină e propriu, după datele lor.
    2. OpenStreetMap, colaboratorii, licență ODbL; Microsoft Global ML Building Footprints, ediția 2026-02-03, licență ODbL.
    3. Legea apelor nr. 107/1996, art. 49, forma consolidată pe legislatie.just.ro; HG 663/2013.
    4. Curtea de Conturi Europeană, raportul special 25/2018, punctul 97; Banca Mondială, evaluarea din aprilie 2021 (datele de publicare ale hărților); MMAP, comunicatul din 8 noiembrie 2022.
    5. Esri World Imagery Wayback (imagini folosite doar pentru verificare); JRC, GHS-BUILT-S R2023A.
    6. Despre cât de sus ajunge apa la tine, după modelul european: Cât de sus ajunge apa. Despre inundațiile din 1970: Inundațiile din 1970.